ICCJ. Decizia nr. 4935/2013. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4935/2013
Dosar nr. 683/42/2012
Şedinţa de la 10 aprilie 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Târgovişte, astfel cum a fost modificată la termenul din 17 mai 2012, reclamanţii M.M. şi M.E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a Terenurilor Dâmboviţa, Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Butimanu şi Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, obligarea primelor două pârâte să procedeze la punerea în posesie şi emiterea în favoarea reclamanţilor a titlului de proprietate pentru suprafaţa de 18.582,00 mp teren, conform Sentinţei nr. 3520/2007, pronunţată de aceeaşi instanţă, precum şi obligarea celei din urmă pârâte, în posesia căreia se află terenul, la încheierea cu comisia locală a protocolului de predare-primire a acestuia.
Prin Sentinţa nr. 3577 din 21 iunie 2012, Judecătoria Târgovişte a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a capătului de cerere privind obligarea pârâtei Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură la predarea către comisia locală a terenului în litigiu în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, reţinând că sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 3 pct. 1 C. proc. civ., în raport cu rangul autorităţii pârâte, care este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale.
Curtea de Apel Ploieşti, prin Sentinţa nr. 409 din 14 noiembrie 2012, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de asemenea din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgovişte, reţinând că cererea privind obligarea pârâtei Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură la predarea către comisia locală a terenului în litigiu este formulată în cadrul unui proces de natură civilă, urmând a fi soluţionat în temeiul dispoziţiilor art. 51 şi urm. din Legea nr. 18/1999, aplicabile în cauză.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, potrivit art. 22 C. proc. civ.
Examinându-se actele dosarului, se constată că, în raport cu obiectul acţiunii şi având în vedere dispoziţiile 64 alin. (1) raportat la art. 53 şi 54 din Legea nr. 18/1991, competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Târgovişte.
Astfel, obiectul acţiunii formulate de reclamanţi îl constituie obligarea pârâtelor Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a Terenurilor Dâmboviţa şi Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Butimanu să procedeze la punerea în posesie şi emiterea în favoarea reclamanţilor a titlului de proprietate pentru suprafaţa de 18.582,00 mp teren, conform Sentinţei nr. 3520/2007, pronunţată de Judecătoria Târgovişte, şi obligarea Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, în posesia căreia se află terenul, la predarea acestuia comisiei locale.
În cauză, sunt, deci, aplicabile prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată.
Potrivit dispoziţiilor art. 53 din acest act normativ, "Hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în Cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire" (alin. (1)) şi "Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare" (alin. (2)).
De asemenea, conform art. 54 din actul normativ sus-menţionat, "Dispoziţiile art. 53 alin. (1) se aplică şi în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condiţiile prevăzute în Cap. III" (alin. (1)) şi "Dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile" (alin. (2)).
Rezultă, în mod explicit, din economia textelor legale citate că, în ce priveşte litigiile născute în procesul de aplicare a Legii fondului funciar, inclusiv cererile accesorii, ca în cazul de faţă, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţelor de drept comun, respectiv judecătoriilor, conform art. 1 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmând a stabili, pentru aceste considerente, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgovişte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii M.M. şi M.E., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a Terenurilor Dâmboviţa, Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Butimanu şi Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, în favoarea Judecătoriei Târgovişte.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 aprilie 2013.
Procesat de GGC - AZ
| ← ICCJ. Decizia nr. 4934/2013. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 4936/2013. Contencios. Conflict de... → |
|---|
