ICCJ. Decizia nr. 5022/2013. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5022/2013
Dosar nr. 5080/83/2012
Şedinţa de la 16 aprilie 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Soluţiile instanţelor care au declanşat conflictul negativ de competenţă
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare reclamanta H.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele A.P.D.R.P. Bucureşti şi A.P.D.R.P. Satu Mare, constatarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru a beneficia de finanţarea europeană pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, precum şi obligarea pârâtelor la aprobarea cererii de finanţare înregistrată cu nr. F1 12011163200182 şi selectarea proiectului "Instalarea pentru prima dată ca şef de exploataţie a PF H.E., comuna Hodod, judeţul Satu Mare" (Proiecte Finanţate prin FEADR - măsura 112).
Tribunalul Satu Mare, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 3426/CA din 3 octombrie 2012, a admis excepţia necompetenţei materiale a tribunalului şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că rapoartele de evaluare şi selecţie, precum şi cele de soluţionare a contestaţiilor sunt acte administrative, în accepţia dată de legiuitor acestei noţiuni prin dispoziţiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Astfel, evaluarea şi selecţia se realizează de către pârâta de ordinul I şi, tot la nivelul acestei pârâte sunt soluţionate contestaţiile în calea recursului graţios, pârâta de ordinul I reprezentând o structură constituită la nivel central în temeiul O.U.G. nr. 13/2006, aprobată prin Legea nr. 198/2006, modificată şi completată.
Constată instanţa că potrivit art. 10 alin (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, "Litigiile (...) privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale (...) se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Oradea, prin Sentinţa nr. 417/CA/2012 -PI din 28 noiembrie 2012, a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de apel Oradea, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanta H.E. în contradictoriu cu pârâtele A.P.D.R.P. Bucureşti şi A.P.D.R.P. Satu Mare, în favoarea Tribunalului Satu Mare.
Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
În argumentarea soluţiei, curtea de apel, având în vedere rangul local al Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi de Pescuit Satu Mare, în calitate de emitent al actului contestat, a apreciat că, în raport de art. 10 din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Satu Mare.
Soluţia pronunţată de Înalta Curte ca regulator de competenţă
În temeiul art. 20 alin. (1) pct. 2, art. 22 alin. (3) şi alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 22 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a ajunge la această soluţie, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:
Competenţa materială de soluţionare a cauzelor de către instanţele judecătoreşti se determină, în sens procesual, după obiectul, natura sau valoarea litigiului.
În speţa prezentă obiectul acţiunii îl constituie anularea actelor privind punctajul acordat proiectului integrat depus de reclamantă, precum şi aprobarea cererii de finanţare înregistrate cu nr. F1 12033363200182 şi selectarea proiectului de acordare a ajutorului financiar nerambursabil încheiat între reclamantă şi A.P.D.R.P.
În temeiul art. 28 din Legea nr. 554/2004, dispoziţiile acestei legi se completează cu prevederile C. proc. civ., în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de drept administrativ, compatibilitate ce se stabileşte de către instanţă, cu prilejul soluţionării cauzei.
În raport de aceste dispoziţii legale, Înalta Curte arată că în cauză sunt aplicabile prevederile procedurale cuprinse în art. 17 C. proc. civ.
Potrivit art. 17 C. proc. civ., cererile accesorii şi incidentale sunt în căderea instanţei competente să judece cererea principală.
Obiectul acţiunii judiciare în materia contractului administrativ este reglementat de prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004.
Conform art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze orice litigii legate de încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului administrativ.
În acest context este de remarcat că notificarea cererii de finanţare neselectate nr. 1464 din 3 februarie 2012 este emisă de Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Satu Mare, însă raportul de evaluare şi selecţie este realizat de către Comitetul de Selecţie din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală, autoritate publică centrală.
Pe de altă parte, tot de către autoritatea publică centrală A.P.D.R.P. a fost soluţionată contestaţia administrativă a reclamantei nr. 740 din 22 martie 2012, prin Notificarea nr. 12371 din 9 mai 2012.
Rapoartele de evaluare şi selecţie, precum şi cele de soluţionare a contestaţiilor sunt acte administrative, în accepţia dată de legiuitor acestei noţiuni prin dispoziţiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
În aceste condiţii, stabilirea competenţei de soluţionare a litigiului se face prin aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Textul menţionat conţine două categorii de criterii pentru delimitarea competenţei instanţei, respectiv criteriul valoric, aplicabil în cazul taxelor şi impozitelor şi criteriul poziţiei locale sau centrale a autorităţii chemate în judecată.
În cauză, se aplică cel de-al doilea criteriu, respectiv poziţia ocupată de autoritatea pârâtă, care este o autoritate publică centrală, astfel că soluţionarea litigiului aparţine Curţii de Apel Oradea, în raport de obiectul litigiului.
Având în vedere considerentele acestei decizii, în temeiul art. 20 şi urm. C. proc. civ., se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei la Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionarea a cauzei privind pe H.E., Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - A.P.D.R.P. şi A.P.D.R.P. Satu Mare în favoarea Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 aprilie 2013.
Procesat de GGC - AZ
← ICCJ. Decizia nr. 502/2013. Contencios. Anulare acte... | ICCJ. Decizia nr. 5027/2013. Contencios. Anulare act... → |
---|