ICCJ. Decizia nr. 6107/2013. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
INALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6107/2013
Dosar nr. 8629/2/2011
Şedinţa publică de la 11 septembrie 2013
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrata pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 04 octombrie 2011, reclamanta A.V.A.S., în contradictoriu cu pârâta C.C.R., a formulat contestaţie împotriva Încheierii nr. 24 din 14 septembrie 2011 a Curţii de conturi solicitând, în principal, anularea încheierii atacate, admiterea contestaţiei A.V.A.S. nr. P/7283 din 04 august 2011, formulată împotriva Deciziei nr. 40181 din 14 iulie 2011 şi trimiterea cauzei la Curtea de Conturi în vederea soluţionării acesteia pe fond.
În subsidiar, s-a solicitat reţinerea cauzei de către instanţă şi admiterea cererii A.V.A.S., în sensul admiterii contestaţiei cu nr. P/7283 din 04 august 2011 formulată împotriva Deciziei nr. 40181 din 14 iulie 2011, aşa cum s-a solicitat.
2. Hotărârea instanţei de fond
A. Prin Sentinţa nr. 1316 din 27 februarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta A.V.A.S., în contradictoriu cu pârâta C.C.R., ca nefondată.
B. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formării convingerii primei instanţe.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, în perioada 06 ianuarie 2011 - 15 iunie 2011 pârâta a efectuat o acţiune de control privind „verificarea modului de îndeplinire de către părţi a clauzelor cuprinse în contractul de privatizare” la A.V.A.S.
Deficienţele constatate ca urmare a controlului au fost consemnate în Raportul de control nr. 6085/15 iunie 2011, iar pârâta a emis Decizia nr. 40181/2011.
Reclamanta a formulat contestaţie în temeiul pct. 204 din Regulamentul pentru privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010, publicat în M. Of. al României, Partea I, nr. 832/2010.
Prin încheierea nr. 24/14 septembrie 2011 contestaţiile au fost respinse ca fiind tardiv formulate, cu depăşirea termenului de 15 zile calendaristice prevăzut de pct. 204 şi pct. 206 din Regulament.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat instanţei repunerea în termen în ceea ce priveşte depunerea contestaţiei, în principal, anularea Încheierii nr. 24 din 14 septembrie 2011 cu admiterea contestaţiei A.V.A.S. nr. P/7283 din 04 august 2011, formulată împotriva Deciziei nr. X/40181/14 iulie 2011, cu trimiterea cauzei Curţii de Conturi în vederea soluţionării acesteia pe fond.
În subsidiar, s-a solicitat reţinerea cauzei de către instanţă şi admiterea cererii A.V.A.S., în sensul admiterii contestaţiei cu nr. P/7283 din 04 august 2011 formulată împotriva Deciziei nr. 40181 din 14 iulie 2011, aşa cum a fost formulată.
În ceea ce priveşte cererea de repunere în termen, respectiv cererea de anulare a Încheierii nr. 24 din 14 septembrie 2011 şi de trimitere a cauzei Curţii de Conturi în vederea soluţionării acesteia pe fond, Curtea a reţinut că Decizia nr. 40181/2011 a fost comunicată contestatoarei prin poştă, recomandat cu confirmare de primire în data de 19 iulie 2011.
Reclamanta a înaintat pârâtei, în data de 05 august 2011, prin poşta militară, contestaţia formulată împotriva Deciziei nr. 40181/2011.
Instanţa de primă jurisdicţie a reţinut că potrivit prevederilor legale orice înscris trimis prin poştă cu confirmare de primire este socotit ca fiind primit de destinatar la momentul în care persoana abilitată să primească corespondenţa semnează de primirea acesteia pe documentul poştal.
Totodată este îndeplinit în termen actul de procedură depus la oficiul poştal înainte de împlinirea termenului.
Aşa fiind, în funcţie de acest moment (data depunerii la poştă/data confirmării de primire) se socoteşte sau nu ca fiind împlinit termenul de contestare, acesta fiind, de altfel, singurul moment obiectiv determinabil, iar nu data înregistrării deciziei la cabinetul preşedintelui AVAS / direcţiile de specialitate ori data la care a fost înregistrată la acelaşi cabinet adresa de înaintare a contestaţiilor formulate de direcţiile de specialitate din cadrul A.V.A.S.
Instanţa de primă jurisdicţie a reţinut că dispoziţiile pct. 204, 206, 208 din Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010, prevăd că termenul de contestare a deciziei Curţii de Conturi este de 15 zile libere, termen care în cauza dedusă judecăţii s-a împlinit la data de 04 august 2011 (ultima zi a termenului), în timp ce contestaţia reclamantei împotriva deciziei a fost depusă la data de 05 august 2011, cu depăşirea termenului legal.
Instanţa de fond a reţinut că pârâta a respins, prin încheierea nr. 24 din 14 septembrie 2011, contestaţiile reclamantei ca fiind tardiv formulate, având în vedere dispoziţiile art. 208 din Regulamentul Curţii de Conturi aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010, conform cărora nedepunerea contestaţiei în termen atrage decăderea.
În ceea ce priveşte cererea de repunere în termen, Curtea a reţinut că aceasta este neîntemeiată, motivele invocate în susţinerea sa nefiind printre cele la care face referire art. 103 C. proc. civ.
Aşa fiind, Curtea a reţinut că, pentru a se putea dispune repunerea în termenul de contestare a deciziei pârâtei, reclamanta trebuia să probeze acele „împrejurări mai presus de voinţa părţii”, or modul în care este înregistrată şi distribuită corespondenţa în interiorul instituţiei reclamantei nu reprezintă o „împrejurare mai presus de voinţa părţii” reclamante, ci ţine chiar de diligenţa care trebuie manifestată în organizarea compartimentelor sale.
Pe de alta parte, a reţinut instanţa că reclamanta nu a probat nici în faţa comisiei de soluţionare a contestaţiei, îndeplinirea condiţiilor art. 208 - teza a II a din Regulamentul Curţii de Conturi, conform cărora conducătorul entităţii verificate trebuie sa dovedească faptul că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa. În acest caz, contestaţia se va depune în termen de 15 zile calendaristice de la încetarea „împiedicării”, cu prezentarea motivelor care au determinat această situaţie. Decăderea se constată de comisia de soluţionare a contestaţiilor, constituită conform prevederilor pct. 213.
Aşa fiind, Curtea a reţinut că solicitarea reclamantei în sensul anulării Încheierii nr. 24 din 14 septembrie 2011 este neîntemeiată. În consecinţă, în considerarea principiului conform căruia capetele accesorii de cerere urmează soarta juridică a capătului principal de cerere, instanţa a respins ca nefondate şi cererile accesorii.
3. Recursul declarat de A.V.A.S.
Prin motivele de recurs formulate recurenta a criticat soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, indicând ca temei juridic dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
A.V.A.S. a apreciat că instanţa de fond în mod greşit a stabilit că Încheierea nr. 24 din 14 septembrie 2011 a Curţii de Conturi a respectat dispoziţiile legale, arătând că în mod nelegal a fost respinsă cererea de repunere în termenul de contestaţie.
S-a arătat că au existat neînţelegeri în ceea ce priveşte termenul de la care curge dreptul A.V.A.S. de a răspunde la Decizia nr. 40181/2011, astfel încât sancţiunea decăderii din termenul legal de soluţionare a contestaţiei A.V.A.S. este excesivă şi nelegală.
S-a susţinut că borderoul de predare a contestaţiei, care are data de 5 august 2011, nu înseamnă că lucrarea a fost predată la acea dată, ci că ea a fost înregistrată la data de 5 august 2011, dar a fost anterior predată Poştei Militare, în data de 4 august 2011 pentru expediere, concluzionând că a fost depusă contestaţia în termenul legal.
S-a arătat că la nivelul A.V.A.S. este un volum mare de documente intrări/ieşiri, a căror expediere se realizează organizat, în sensul că până la ora 10,00 a fiecărei zile, toată corespondenţa semnată de la cabinetul preşedintelui este predată oficiilor poştale pentru expediere, iar lucrările semnate de conducătorul instituţiei după ora 10,00 sunt predate poştei militare în vederea efectuării operaţiunilor poştale în vederea expedierii.
Astfel, s-a susţinut că lucrarea care conţinea contestaţia A.V.A.S. a ieşit în termenul legal de la AVAS şi a fost predată poştei militare în data de 4 august 2011, în termenul legal.
De asemenea, recurenta a formulat apărări pe fondul contestaţiei arătând pe larg situaţia de fapt ce a dus la emiterea deciziei atacate.
II. Decizia instanţei de recurs
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat.
Criticile formulate de recurentă nu pot fi primite de Înalta Curte şi reţinând că instanţa de primă jurisdicţie a dat o dezlegare corectă litigiului dedus judecăţii, va menţine soluţia acestei instanţe ca legală şi temeinică.
Înalta Curte reţine din motivele de recurs formulate că, pe de o parte, se susţine că a fost formulată în termen contestaţia administrativă, iar, pe de altă parte, se arată că în mod nelegal a fost respinsă cererea de repunere în termen.
Or, formularea unei cereri de repunere în termen se efectuează numai în situaţia în care se constată de parte că a fost depăşit termenul de formulare a unei căi de atac. Înalta Curte a reţinut că prin motivele de recurs formulate nu s-a motivat cererea de repunere în termen, cu indicarea motivelor ce au determinat împiedicarea şi nici nu s-a arătat data la care a încetat această împiedicare pentru a se putea calcula termenul de formulare a contestaţiei, astfel încât instanţa de control judiciar constată că dezlegarea dată de instanţa de fond pe această cerere este legală şi temeinică.
Cu privire la motivele care au determinat înregistrarea contestaţiei la data de 5 august 2011, cu depăşirea termenului de 15 zile calendaristice, astfel calculate conform prevederilor din Regulamentul Curţii de Conturi, Înalta Curte le va respinge ca neîntemeiate, pentru considerentele ce urmează.
În conformitate cu dispoziţiile prevăzute de pct. 204 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, împotriva măsurilor dispuse prin decizie, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii acesteia, conducătorul entităţii verificate poate depune/transmite contestaţie la structura Curţii de Conturi care a emis decizia.
În conformitate cu dispoziţiile pct. 206 din acelaşi Regulament termenul de 15 zile calendaristice pentru contestarea deciziei nu cuprinde ziua primirii deciziei şi nici ziua depunerii/expedierii contestaţiei, iar când acest termen se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
Dispoziţiile de la pct. 208 prevăd faptul că nedepunerea contestaţiei în termen atrage decăderea, cu excepţia cazului în care conducătorul entităţii verificate dovedeşte că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa. În acest caz, contestaţia se va depune în termen de 15 zile calendaristice de la încetarea „împiedicării”, cu prezentarea motivelor care au determinat această situaţie, iar conform prevederilor art. 209 contestaţia trimisă prin poştă se socoteşte în termen dacă a fost predată recomandat la oficiul poştal în termenul prevăzut la pct. 206.
În aceste condiţii, Înalta Curte a constatat că în mod corect instanţa de fond a apreciat asupra dispoziţiilor procedurale, cu privire la exercitarea căii de atac împotriva Deciziei nr. 40181 din 14 iulie 2011 a Curţii de Conturi, întrucât în mod corect instituţia pârâtă a aplicat reclamantei sancţiunea procedurală determinată de neexercitarea dreptului în termenul defipt de lege, pronunţând încheierea nr. 24/14 septembrie 2011.
Pentru aceste motive, nefiind incidente cauze de casare sau modificare a sentinţei atacate, Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.V.A.S. împotriva Sentinţei nr. 1316 din 27 februarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6102/2013. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 6112/2013. Contencios. Anulare act... → |
|---|
