ICCJ. Decizia nr. 691/2013. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 691/2013
Dosar nr. 295/2/2011
Şedinţa publică de la 12 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 13 ianuarie 2011 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul V.C.M.A., ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să se constate calitatea de lucrător de Securităţii, în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
În motivarea acţiunii s-a arătat că, prin cererea din 18 martie 2009 adresată Consiliului, numitul N.H. a solicitat verificarea sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. X, efectuându-se, astfel, verificări în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008.
C.N.S.A.S. susţine că, potrivit notei de constatare din 15 noiembrie 2010 şi înscrisurilor ataşate la dosarul cauzei, rezultă următoarele:
Pârâtul V.C.M.A. a avut gradul de locotenent major în cadrul Serviciului 160, Securitatea Municipiului Bucureşti (1983, 1984, 1985, 1986 şi 1987) şi, în această calitate, în acţiunea informativă deschisă asupra unei persoane care, „fiind trimis în interesul serviciului în Finlanda, a încercat să treacă fraudulos graniţa în R.F. Germania” a dirijat o sursă de legătura personală „de a semnala comentariile care le face privitor la situaţia sa”.
Ulterior, în aceeaşi calitate, pârâtul a propus recrutarea aceleiaşi persoane în scopul încadrării informative a unor colegi de serviciu „cunoscuţi cu relaţii neoficiale în rândul cetăţenilor străini, cerere de emigrare, intenţii de evaziune, rude stabilite ilegal în străinătate”.
În anul 1985, urmare a faptului că persoana respectivă a încercat să treacă fraudulos graniţa dintre Finlanda şi R.F.G., pârâtul a propus avizarea negativă a solicitării acestuia de „a efectua deplasarea în R.D. Germania”.
S-a concluzionat că, prin activităţile desfăşurate, pârâtul, în calitate de angajat al fostei Securităţi, a îngrădit dreptul la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, dreptul la liberă circulaţie prevăzut de ar. 12 din acelaşi pact internaţional, precum şi dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice.
În susţinerea acţiunii, reclamantul a depus, conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Nota de constatare însoţită de înscrisurile doveditoare ce au stat la baza emiterii acesteia.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 6331 din 01 noiembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată acţiunea reclamantului, reţinând, în esenţă, următoarele:
C.N.S.A.S. a fost sesizat de către numitul N.H., pentru ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, să procedeze la verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii şi subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. X.
În cauză, verificările au fost efectuate, la cererea numitului N.H., titular al dosarului X.
Din dosarul X, reclamantul a depus, în copie, un raport privind pe N.H. din 27 octombrie 1986, întocmit lt. maj. R.V. din cadrul Direcţiei a III-a a Departamentului Securităţii Statului. Acest raport apare completat la data de 04 noiembrie 1986, de către lt. maj. V. (pârâtul din cauza de faţă), care în urma investigaţiilor făcute a stabilit că N.H. a fost sportiv de polo la Clubul R., că a fost exclus din lot ca urmare a faptului că depusese actele de plecare definitivă din ţară şi fusese căsătorit cu o persoană de cetăţenie străină (turcă).
În raport cu prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G nr. 24/2008, Curtea de apel a reţinut că, pentru constatarea calităţii de lucrător al Securităţii, nu este îndeplinită condiţia referitoare la desfăşurarea de activităţi prin care să fi fost suprimate sau îngrădite drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. În acest sens, prima instanţă a reţinut că, din actele cauzei, nu rezultă că, prin nota de completare a raportului de mai sus, pârâtul ar fi desfăşurat activităţi prin care să fi suprimat sau îngrădit drepturi sau libertăţi fundamentale ale numitului N.H., nota reprezentând, de fapt, o consemnare a unor informaţii devenite publice prin însăşi atitudinea persoanei care formulase cerere de plecare definitivă din ţară, adresată organelor competente, la data respectivă.
Este adevărat că, în nota de constatare întocmită de organele de investigaţie din cadrul C.N.S.A.S., pârâtul în calitate de ofiţer al fostei Securităţi a desfăşurat unele activităţi şi în dosarul nr. X avându-l ca titular pe C.I., însă această persoană nu a formulat cerere de verificare, ci dimpotrivă a dat o declaraţie notarială expresă în sensul nesolicitării verificării, astfel încât analizarea conţinutului materialelor furnizate în dosarele respective este de prisos.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul C.N.S.A.S., în temeiul art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
În esenţă, recurentul-reclamant arată că verificarea pârâtului a fost efectuată în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, în urma cererii formulate de N.H., care a studiat dosarul având cota X, iar verificarea nu se poate limita la activitatea depusă de persoana verificată în instrumentarea dosarului persoanei solicitante, întrucât vizează verificarea întregii activităţi a persoanei, iar nu doar a caracterului unui anumit act.
Astfel fiind, C.N.S.A.S. a constatat că, pe lângă participarea la instrumentarea dosarului petentului N.H., pârâtul a instrumentat mai multe cazuri, unul dintre acestea fiind dosarul privind pe C.I., rezultând că, prin activitatea desfăşurată, pârâtul a adoptat măsuri de natură a încălca dreptul la viaţă privată, consacrat de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, şi dreptul la liberă circulaţie.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs şi în raport cu art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat pentru considerentele arătate în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept
Obiectul sesizării formulate de C.N.S.A.S. îl reprezintă cererea de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii, în ceea ce îl priveşte pe intimatul-pârât V.C.M.A., în temeiul dispoziţiilor O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
Verificarea efectuată de C.N.S.A.S. a fost efectuată în considerarea cererii formulată de N.H., înregistrată la Consiliu în 18 martie 2009 şi s-a finalizat prin nota de constatare din 17 noiembrie 2010.
Potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare: „Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean român, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii:
a) Preşedintele României;
b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;
c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar European;
d) secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidenţiali şi de stat;
e) prefecţii, subprefecţii, secretarii generali ai consiliilor judeţene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
f) directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local;
g) primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consilierii locali;
h) directorul şi adjuncţii acestuia în cadrul Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi şeful şi adjunctul acestuia în cadrul structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;
h.1) candidaţii pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
i) personalul diplomatic şi consular;
j) Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia;
k) membrii în Consiliul Naţional al Audiovizualului;
l) judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv cei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare;
m) personalul cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, precum şi ceilalţi ofiţeri şi subofiţeri/agenţi din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
n) preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de conturi din cadrul Curţii de Conturi; persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean, în Garda Financiară şi în organele vamale;
o) preşedintele şi preşedintele de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, ai Consiliului Naţional de Integritate, preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, persoanele cu funcţii de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi din Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Naţional de Statistică şi ai Agenţiei Naţionale de cadastru şi Publicitate Imobiliară;
p) membru în consiliile de administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiştii politici şi asimilaţii acestora;
q) guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar;
r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori, după caz, secretar al academiilor de ramură;
s) rectorul, prorectorul, secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul ştiinţific de facultate şi şefii de catedră din instituţiile de învăţământ superior de stat şi private;
ş) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean, municipal şi local;
t) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;
ţ) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c)), din Ministerul Apărării şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcţii, precum şi comandanţii de unităţi sau echivalente;
u) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate, la cererea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin;
v) preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective;
w) director al direcţiei de poştă şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de poştă şi de telecomunicaţii, şefi de centrală telefonică;
x) persoanele cu funcţie de conducere din direcţiile sanitare judeţene, din direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri, anatomo-patologi şi legişti;
y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;
z) persoanele care deţin titlul de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989”.
Or, din actele şi lucrările dosarului nu rezultă că intimatul-pârât s-a aflat în situaţiile şi nu a deţinut una dintre funcţiile şi calităţile enumerate de textul de lege citat.
De altfel, în cererea de sesizare a instanţei de contencios administrativ, autoritatea publică intimată a invocat ca temei legal dispoziţiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Într-adevăr, potrivit art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, „persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă”.
Instanţa de fond în mod corect a reţinut că, din interpretarea sistematică şi teleologică a textului legal citat mai sus, rezultă că, atunci când nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparţinut fostelor structuri ale Securităţii se poate face doar la cererea unei persoane îndreptăţite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de urmărire din partea fostelor structuri ale Securităţii.
Totodată, din interpretarea aceloraşi dispoziţii, rezultă că cererea de aflare a identităţii şi de verificare a calităţii de lucrător al Securităţii îi poate viza exclusiv pe ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei îndreptăţite, care a formulat cererea.
Aceeaşi concluzie rezultă şi din interpretarea dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S., aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, potrivit cărora „petiţionarul îndreptăţit, luând cunoştinţă de conţinutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului”.
Deci, cu alte cuvinte, mai înainte de a analiza dacă activitatea desfăşurată de intimatul-pârât în perioada când a deţinut funcţia de ofiţer în structurile fostei Securităţi îndeplineşte condiţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, instanţa de fond în mod corect a verificat dacă pârâtul a contribuit la completarea dosarului de urmărire a persoanei care a formulat cererea de verificare.
Or, în cauză se constată că intimatul-pârât V.C.M.A. a fost verificat în considerarea cererii formulate de petentul N.H., dar, din cuprinsul notei de constatare rezultă că acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii a fost formulată de C.N.S.A.S. având în vedere activitatea desfăşurată de pârât în dosarele altei persoane (dosarele privind pe C.I.), care nu numai că nu a formulat cerere de verificare, în temeiul art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008, ci a dat declaraţie notarială prin care a arătat că prin activitatea desfăşurată de pârât nu i-au fost încălcate drepturile prevăzute de lege.
În ceea ce priveşte raportul din dosarul X privind pe N.H. din 27 octombrie 1986, în cuprinsul căruia pârâtul a făcut completări la data de 04 noiembrie 1986, Curtea de apel cu just temei a reţinut că nu este îndeplinită cerinţe prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G nr. 24/2008, întrucât activitatea pârâtului nu a condus la suprimarea sau îngrădirea drepturilor sau libertăţilor fundamentale ale petentului N.H., activitatea în discuţie rezumându-se la consemnarea unor informaţii devenite publice prin însăşi atitudinea persoanei care formulase cerere de plecare definitivă din ţară, adresată organelor competente, la data respectivă.
Susţinerile recurentului referitoare la faptul că cererea adresată de o persoană învesteşte C.N.S.A.S. cu efectuarea de verificări cu privire la întreaga activitate a persoanei verificate, iar nu numai cu privire la activitatea desfăşurată în dosarul petentului, nu pot fi primite faţă de aspectele reliefate anterior ce decurg din interpretarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 24/2008.
La pronunţarea prezentei decizii, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa sa anterioară reprezentată, cu titlu de exemplu, de deciziile nr. 1582 din 17 martie 2011, nr. 2562 din 5 mai 2011, nr. 3253 din 03 iunie 2011, nr. 5359 din 11 noiembrie 2011 şi nr. 2433 din 17 mai 2012.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 6331 din 01 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 682/2013. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 692/2013. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
