ICCJ. Decizia nr. 6973/2013. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizie nr. 6973/2013
Dosar nr. 1185/3/2012
Şedinţa publică de la 29 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti la data de 14 martie 2011, reclamanţii A.P. Bloc 12, Scara A, A.P. Bloc 12, Scara B, S.T. şi M.A. au chemat în judecată pe pârâta Primăria sector 6 prin primar, solicitând obligarea pârâtei să dispună toate măsurile necesare pentru a obliga pe SC O.R. SA, să desfiinţeze lucrările realizate fără autorizaţie de construcţie - sistem de antene G.S.M. - pe terasa blocului situat în Bucureşti, sector 6, iar în cazul refuzului pârâtei de a dispune desfiinţarea sistemului de antene G.S.M. să fie autorizaţi reclamanţii pentru a desfiinţa construcţia ilegală pe cheltuiala pârâtei în solidar cu SC O.R. SA.
În motivarea cererii, reclamanţii au susţinut că SC O.R. SA a instalat, fără acordul tuturor locatarilor şi, în special, fără acordul locatarilor care locuiesc la ultimul etaj, un sistem de antene G.P.S. pe acoperişul blocului.
Au arătat, de asemenea, că prin sentinţa civilă nr. 1536, definitivă şi irevocabilă, Tribunalul Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a dispus anularea autorizaţiei de construcţie pentru montarea şi punerea în funcţiune a unor antene G.S.M. pe acoperişul blocului în care locuiesc, dar lucrările nu au fost desfiinţate.
SC O.R. SA a formulat cerere de intervenţie în interes propriu şi în interesul Primăriei sector 6 Bucureşti prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
Numiţii P.Ş., N.M., S.D., V.G. şi R.G., P.E. şi M.D. au formulat cereri de intervenţii în interes propriu şi în interesul reclamantului S.T.
Pârâta Primăria sector 6 prin primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, invocând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei sector 6 şi excepţia inadmisibilităţii cererii, iar pe fondul cauzei a cerut respingerea cererii formulate de către reclamanţi, ca neîntemeiată, întrucât staţia fixă de emisie recepţie de telefonie mobilă, a fost montată de către SC O.R. SA pe terasa blocului 12 din București, sector 6, în baza autorizaţiei de construire din 24 februarie 2011, autorizaţie a cărei valabilitate nu a fost contestata.
Prin sentinţa civilă nr. 8403 din 8 noiembrie 2011, Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, apreciind că litigiul de faţă are ca obiect aplicarea dispoziţiilor art. 24-25 din Legea nr. 554/2004, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea, secţiei de contencios administrativ, a Tribunalului Bucureşti, unde Dosarul a fost înregistrat sub nr. 1185/3/2012.
Prin sentinţa civilă nr. 292 din 22 ianuarie 2013, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat în favoarea Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti competenţa de soluţionare a acţiunii, a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Curtea de Apel Bucureşti pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Bucureşti a reţinut că desfiinţarea lucrărilor neautorizate solicitată de către reclamanţi nu poate fi obţinută prin aplicarea dispoziţiilor art. 24-25 din Legea nr. 554/2004. Aceste prevederi legale se referă la executarea dispoziţiilor unei instanţe de contencios administrativ, în cazul în care autoritatea este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative.
Chiar dacă reclamanţii şi-au întemeiat în drept acţiunea şi pe dispoziţiile art. 24-25 din Legea nr. 554/2004, instanţa trebuie să facă o corectă încadrare în drept a cererii, nefiind ţinută în aprecierea competenţei de temeiul juridic invocat de parte, ci de situaţia de fapt invocată raportată la dispoziţiile legale aplicabile.
2. Hotărârea instanţei pronunţată ca regulator de competenţă.
Prin sentinţa nr. 704 din data de 15 februarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a stabilit competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii A.P., A.P., S.T. şi M.A., în contradictoriu cu pârâta Primăria sector 6 Bucureşti prin primar, şi intervenienţii SC O.R. SA, P.Ş., N.M., S.D., V.G., R.A., P.E. şi M.D., în favoarea Judecătoriei sector 6 Bucureşti.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că reclamanţii au solicitat desfiinţarea unor lucrări neautorizate, după ce se dispusese de către instanţa de contencios administrativ anularea autorizaţiei de construire.
Reclamanţii şi-au întemeiat în drept acţiunea în mod greşit pe dispoziţiile art. 24-25 din Legea nr. 554/2004. Instanţa trebuie să facă o corectă încadrare în drept a cererii, nefiind ţinută în aprecierea competenţei de temeiul juridic invocat de parte, ci de situaţia de fapt invocată raportată la dispoziţiile legale aplicabile.
3. Recursul
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs reclamanţii A.P. şi S.T., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs, recurenţii au invocat ca temei dispoziţiile art. 304 pct. 4, 7, 8 şi C. proc. civ., susţinând că soluţia instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, formulând în esenţă, următoarele critici:
- instanţa a dat o interpretare greşită prevederilor art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004, întrucât a modificat înţelesul clar şi lămurit al acestor texte de lege;
- instanţa afirmă că reclamanţii şi-au întemeiat în drept greşit acţiunea, însă nu precizează care ar fi temeiul de drept pentru o încadrare corectă a cererii;
- instanţa a reţinut în mod eronat că obiectul cererii îl reprezintă o obligaţie de a face;
Au mai susţinut recurenţii faptul că însăşi curtea de apel este instanţa competentă să judece cauza pe fond.
II. Considerentele și soluția instanței de recurs
Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, precum și în conformitate cu prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
Înalta Curte reţine că obiectul litigiului dedus judecăţii este reprezentat de o cerere ce vizează executarea unei obligaţii de a face, respectiv obligarea Primăriei sectorului 6 şi SC O.R. SA la desfiinţarea lucrărilor realizate fără autorizaţie de construcţie - sistem de antene G.S.M. - de pe terasa blocului situat în Bucureşti, sector 6.
Or, litigiul de faţă, cu obiectul cererii arătat, nu este în competenţa de soluţionare a unei instanţe de contencios administrativ, conform Legii contenciosului administrativ.
Înalta Curte, în acord cu instanţa de fond, constată că, deşi reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004, prin sentinţa civilă nr. 1536 din 22 aprilie 2009 a Tribunalului Bucureşti s-a dispus numai anularea autorizaţiei de construire din 3 aprilie 2007.
Instanţa de contencios administrativ nu a dispus şi măsuri cu privire la desfiinţarea construcţiei, astfel încât, în cauză, nu poate fi vorba de obligarea autorităţii la îndeplinirea dispoziţiilor instanţei de contencios administrativ conform procedurii prevăzute de art. 24-25 din Legea nr. 554/2004.
De altfel, reclamanţii nu au solicitat aplicarea amenzii de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere şi despăgubiri pentru întârzierea în executarea hotărârii.
Prin urmare, Înalta Curte apreciază că soluţia dată de Curtea de Apel Bucureşti, în soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria sectorului 6 şi Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal este corectă, motiv pentru care soluţia acestei instanţe, pronunţată ca regulator de competenţă, va fi menţinută ca legală şi temeinică.
Pentru toate aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.P. şi S.T. împotriva sentinţei nr. 704 din 15 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6664/2013. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 7027/2013. Contencios. Anulare act... → |
|---|
