ICCJ. Decizia nr. 7568/2013. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7568/2013
Dosar nr. 395/43/2011
Şedinţa publică de la 4 decembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu-Mureş la data de 18 noiembrie 2011 sub nr. 394/43/2011, reclamanta SC T.S.A. SRL, a solicitat în contradictoriu cu pârâtului M.A.I. - I.G.P.R. - D.O.P., anularea actului din 28 octombrie 2011 şi obligarea pârâtei la actualizarea licenţei de funcţionare a societăţii.
A. Prin sentinţa nr. 83 din 4 mai 2012 a Curţii de Apel Târgu-Mureş a fost admisă cererea reclamantei SC T.S.A. SRL, formulată în contradictoriu cu pârâtul M.A.I. - I.G.P.R. şi, în consecinţă, a fost anulat actul din 28 octombrie 2011 emis de pârât, şi obligat pârâtul să acorde reclamantei licenţa pentru a desfăşura activităţi de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracţiei.
B. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formării convingerii instanţei
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamanta SC T.S.A. SRL a deţinut licenţa de funcţionare din 09 octombrie 2008 pentru activităţi de instalare şi întreţinere sisteme de alarmare împotriva efracţiei.
La data de 07 martie 2011 administratorul societăţii a depus la I.P.J. Harghita documentaţia pentru extinderea licenţei cu activitatea de proiectare sisteme de alarmare împotriva efracţiei, însă la verificările efectuate de către I.P.J. Harghita s-a constatat că, urmare a retragerii numitului B.A. din funcţia de administrator şi director tehnic al societăţii, nu sunt întrunite condiţiile de licenţiere pentru proiectarea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare.
Prin adresa din 08 august 2011, reclamanta a solicitat I.P.J. Harghita comunicarea stadiului în care se află dosarul de actualizare a licenţei SC T.S.A. SRL depus la data de 07 martie 2011 şi completat la data de 17 iunie 2011.
I.P.J. Harghita a comunicat reclamantei, prin adresa din 23 august 2011 că, pentru reînnoirea licenţei de funcţionare a societăţii în conformitate cu anexa 2 secţiunea a III-a, art. 11 din H.G. nr. 1010/2004, este necesar ca reclamanta să depună, în două exemplare, documentaţia împreună cu regulamentul de organizare şi funcţionare a societăţii în domeniul instalării şi întreţinerii, sistemelor de alarmare, actualizat în urma modificărilor statutului societăţii.
Ulterior, prin referatul din 11 octombrie 2011, I.P.J. Harghita a propus retragerea licenţei din 09 octombrie 2008 datorită expirării valabilităţii, fapt constatat de I.G.P.R.-D.O.P. şi confirmat de referatul din 26 octombrie 2011.
Privitor la solicitarea de obţinere a licenţei, în urma verificărilor, I.P.J. Harghita, prin adresa nr. 154.383 din 17 octombrie 2011, a propus neacordarea licenţei de funcţionare în domeniul proiectării, instalării şi întreţinerii sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, lucrarea fiind înregistrată la D.O.P. la 21 octombrie 201.
Instanţa de primă jurisdicţie a reţinut că instituţia pârâtă a constatat neândeplinirea condiţiei prevăzută la art. 2 lit. c) din Anexa nr. 2 a H.G. nr. 1010/2004, respectiv a faptului că pentru administratorul F.A. nu s-a făcut dovada calificării în domeniul electric, cu studii superioare în profil electric şi specializare în sisteme electronice de securitate (certificat eliberat de un formator autorizat, cu tematică avizată de I.G.P.R.), şi, pentru acest motiv, a luat decizia de neaprobare a cererii de licenţiere.
A reţinut instanţa de fond că a rezultat din actele dosarului faptul că, pe de-o parte, vechea licenţă de funcţionare din 09 octombrie 2008 a expirat, iar, pe de altă parte, reclamantei i-a fost respinsă cererea de acordare a unei noi licenţe de funcţionare.
Temeiul juridic al soluţiei de respingere a cererii de acordare a unei noi licenţe este reprezentat de dispoziţiile art. 3 lit. c) Anexa nr. 2 din H.G. nr. 1010/2004, potrivit cărora „Pentru obţinerea licenţei de funcţionare, conducătorul societăţii depune la I.J.P (...) documentele conducătorilor societăţii, constând în: actul de identitate, ultima diplomă de studii şi curriculum vitae, sens în care este necesar ca cel puţin o persoană să aibă pregătirea în domeniu pentru a fi testate profesional de unitatea de poliţie competentă”.
Instanţa a constatat, din înscrisurile aflate la dosar, că administratorul reclamantei F.B.A. a absolvit programul de perfecţionare ca tehnician pentru sisteme D.S.V.C.A. şi a promovat examenul de absolvire la data de 10 mai 2011 cu nota 7,31.
La rândul său U.T.C. a absolvit acelaşi program pentru obţinerea calităţii de tehnician pentru sisteme D.S.V.C.A.
De asemenea, s-a reţinut că societatea reclamantă are încă doi angajaţi, M.G.V. şi V.L.M., care au dobândit calitatea de inginer sisteme de securitate şi respectiv de proiectant sisteme de securitate.
Instanţa de primă jurisdicţie a reţinut că prin adresa din 23 august 2011, I.P.J. Harghita l-a avizat favorabil pe administratorul F.A.
În raport de toate aceste considerente, Curtea a reţinut ca nejustificat refuzul pârâtei de a acorda reclamantei licenţa solicitată, în condiţiile în care s-a făcut dovada că administratorul F.A. a absolvit un program de perfecţionare ca tehnician pentru sisteme D.S.V.C.A., astfel încât nu se poate susţine că nu are pregătire de specialitate în domeniu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta I.G.P.R., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând motivul de recurs prevăzut art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În expunerea motivelor se arată că societatea reclamantă SC T.S.A. SRL a deţinut licenţă de funcţionare din 9 octombrie 2008, pentru activităţi de instalare şi întreţinere, sisteme de alarmare împotriva efracţiei.
La data obţinerii licenţei, societatea avea sediul la Giurgiu iar acţionar erau I.T.F. şi H.L.D.
Ulterior, structura acţionariatului s-a schimbat prin cesionarea succesivă a părţilor sociale. A urmat schimbarea sediului din Giurgiu la Miercurea Ciuc.
După toate aceste schimbări societatea era obligată să solicite preschimbarea licenţei însă nu s-au făcut demersuri în acest sens, societatea funcţionând cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor şi H.G. nr. 1010/2004 de aprobare a Normelor metodologice şi a documentelor prevăzute la art. 69 din Legea nr. 333/2003.
La dada de 19 mai 2010 este ales administrator şi numit director tehnic B.A. acesta având competenţe în inginerie electrică şi depune la I.P.J. Harghita documentaţia pentru solicitarea licenţei în proiectare instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare. Ulterior, mai precis la 8 iunie 2011 intervin noi modificări în structura societăţii prin revocarea administratorului şi directorului tehnic B.A. şi numirea ca administrator a lui F.A. Acesta din urmă nu a făcut dovada competenţelor profesionale în domeniul electric astfel că prin Raportul din 17 octombrie 2011 I.P.J. Harghita propune neacordarea licenţei pentru activităţi de proiectare instalare şi întreţinere, sisteme de alarmare împotriva efracţiei.
La soluţionarea nefavorabilă a acestei cereri s-a avut în vedere şi faptul că asociatul C., P.F. a suferit condamnări pentru infracţiunii cu intenţie, iar avizul acordat de I.P.J. este nelegal.
În condiţiile precizate I.G.P.R. a confirmat propunerea făcută de I.P.J. Harghita prin raportul din 17 octombrie 2001 de neacordare a licenţei pentru activitatea proiectare, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei.
La soluţionarea cauzei instanţa de fond a reţinut că societatea are trei angajaţi cu competenţe profesionale în domeniul, pe nume U.C., M.V. şi V.M., dar aceştia nu au fost indicaţi în dosarul depus la I.T.P. motiv pentru care nu au fost verificaţi de I.P.J. Harghita pentru obţinerea avizelor.
Pârâta prin întâmpinarea formulată solicită respingerea recursului ca nefondat, menţinerea soluţiei primei instanţe ca temeinică şi legală, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare poziţiei procesuale se arată că societatea a deţinut licenţa de funcţionare din 9 octombrie 2008 pentru activităţii de instalare şi întreţinere sisteme de alarmare împotriva efracţiei.
La data de 7 martie 2011 administratorul societăţii a depus la I.P.J. Harghita documentaţia pentru extinderea licenţei cu activitatea de proiectare sisteme de alarmare împotriva efracţiei, însă la verificările efectuate de către I.P.J. Harghita s-a constatat prin adresa din 8 iunie 2011, ca urmare a retragerii numitului B.A. din funcţia de administrator şi director tehnic al societăţii, nu mai sunt întrunite condiţiile de licenţiere motiv pentru care cererea a fost respinsă.
S-a invocat neîndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 2 lit. c) din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 1010/2004, respectiv a faptului că pentru administratorul F.A. nu s-a făcut dovada calificării în domeniul electric şi specializare în sisteme electronice.
Cererea a fost greşit respinsă, deoarece noul administrator a demonstrat că deţine competenţele profesionale în domeniu, în plus societatea mai avea trei angajaţi cu specializare în activităţi de proiectare, instalare şi întreţinere sisteme D.S.V.C.A.
Analizând sentinţa atacată, pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate, şi din oficiu, prin prisma normelor şi dispoziţiilor legale incidente în cauză, instanţa de control judiciar reţine că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Actul administrativ supus controlului de legalitate pe calea prevăzută de art. 1 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ este adresa din 28 octombrie 2011 prin care s-a respins cererea reclamantei de autorizare a extinderii licenţei cu activitatea de proiectare sisteme de alarmare împotriva efracţiei.
Temeiul juridic al soluţiei de respingere a cererii de extindere a licenţei este reprezentat de dispoziţiile art. 2 lit. c) şi art. 3 Anexa 2 din H.G. nr. 1010/2004.
Potrivit acestor dispoziţii pentru obţinerea licenţei de funcţionare, conducătorul societăţii depune la I.J.P. „documentele conducătorilor societăţii constând în actul de identitate, ultima diplomă de studii şi curriculum vitae, sens în care este necesar ca cel puţin o persoană să aibă pregătire în domeniu, pentru a fi testată profesional de unitatea de poliţie competentă”.
Condiţiile de pregătire se referă la calificarea dobândită în profil electronic şi specializare electronică.
În condiţiile în care unica motivare a deciziei de respingere constă în această trimitere, legalitatea actului se impune a fi verificată numai în privinţa modalităţii de interpretare a acestor dispoziţii legale şi aprecierii documentelor ce reflectă pregătirea administratorului şi angajaţilor societăţii, documente ce au fost anexate cererii.
Textul legal sus menţionat stabileşte condiţiile de pregătire necesare obţinerii licenţei pentru activităţi de proiectare, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracțiilor şi se referă la calificarea dobândită în profil electric studii tehnice superioare şi/sau specializare în sisteme electronice de securitate.
Din actele depuse la dosar, (filele 101-108), rezultă că administratorul societăţii F.A. a absolvit programul de perfecţionare ca tehnician pentru sisteme D.S.V.C.A. şi a promovat examenul de absolvire la data de 10 mai 2011 cu nota 7,31.
Mai rezultă din aceleaşi documente că societatea intimată mai are şi alţi angajaţi pe nume U.C. care a absolvit programul pentru obţinerea calificării de tehnician pentru sisteme D.S.V.C.A. (fila 10) iar angajaţii M.V. şi V.M. au dobândit calitatea de inginer sisteme de securitate şi respectiv de proiectant sisteme de securitate (filele 104-107).
Totodată prin adresa din 23 august 2011 I.P.J. Harghita i-a acordat aviz favorabil administratorului F.A. aviz care nu a fost retras.
Toate aceste documente, care certifică calificarea administratorului societăţii dar şi a angajaţilor au fost obţinute anterior formulării cererii pentru aprobarea extinderii licenţei cu activitatea de proiectare sisteme de alarmare şi au fost anexate cererii, împrejurare certificată prin adresa din 23 august 2011 (fila 14).
De altfel, în fază iniţială s-a acordat aviz favorabil administratorului societăţii cu motivarea că îndeplineşte condiţiile din punct de vedere a calificării profesionale pentru ca ulterior cererea să fie respinsă pe considerentul că acelaşi administrator nu are pregătirea necesară în domeniu.
Toate aceste probe demonstrează cu prisosinţă că în speţă, sunt îndeplinite condiţiile de pregătire profesională administratorului societăţii dar şi a personalului angajat pentru obţinerea licenţei în proiectare şi administrare sisteme de alarmare împotriva efracţiei, astfel că refuzul autorităţii de acordare a licenţei exprimat prin adresa contestată a fost dată cu exces de putere.
Motivul invocat de autoritatea recurentă în cuprinsul cererii de recurs, în sensul că licenţa de funcţionare din 9 octombrie 2008 a fost anulată, nu poate conduce la modificarea hotărârii deoarece acest motiv nu a fost reţinut atunci când s-a soluţionat nefavorabil cererea reclamantei.
Autoritatea competentă trebuia să indice în cuprinsul deciziei toate împrejurările de fapt precum şi motivele de drept care au determinat să ia această decizie în raport de rezultatele examenului prealabil al dosarului astfel ca petiţionarul să cunoască şi să evalueze temeiurile deciziei.
Pentru toate aceste considerente se concluzionează că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 3 lit. c) Anexa nr. 2 H.G. nr. 1010/2004 şi o justă apreciere a documentelor vizând calificarea profesională a administratorului societăţii şi personalului angajat. Hotărârea primei instanţei fiind temeinică şi legală, instanţa de control judiciar, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 316 din acelaşi cod, va respinge recursul ca nefondat şi va menţine soluţia primei instanţe ca temeinică şi legală.
În baza dispoziţiilor art. 274 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în favoarea intimatei în cuantum de 2000 lei, reprezentând onorariu avocaţial. Cuantumul onorariului a fost stabilit în raport de complexitatea cauzei şi activitatea desfăşurată de avocat, constând în depunerea întâmpinării şi susţinerea apărărilor în faţa instanţei de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de I.G.P.R. împotriva sentinţei nr. 83 din 4 mai 2012 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata sumei de 2000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către intimata SC T.S.A. SRL.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 decembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7637/2013. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 7313/2013. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
