ICCJ. Decizia nr. 7671/2013. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7671/2013
Dosar nr. 6684/2/2011
Şedinţa publică de la 10 decembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 20 iulie 2011, sub nr. 6684/2/2011, reclamantul C.N.S.A.S., a formulat acţiune în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul C.R.A.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin cererea din 18 iunie 2009, adresată C.N.S.A.S. de către S.I., s-a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea Dosarului fond informativ nr. I/235033 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul C.R.A. figurează în vol. 1, filele 17, 92 - 96,105, 110, 111, 119.
S-a arătat că din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/1315 din 15 iunie 2011, precum şi al înscrisurilor ataşate, pârâtul C.R.A., cu gradul de locotenent în cadrul Serviciului 9, Direcţia a III-a, a dirijat o sursă aflată în legătura domniei sale asupra unei persoane semnalată, propunând mai multe măsuri informativ-operative, măsuri care au fost puse in aplicare.
S-a arătat că într-un alt caz, pârâtul, în calitate de locotenent în cadrul Serviciului 9 Direcţia a III-a, a propus luarea în lucru prin dosar de urmărire informativă a unei persoane semnalată că „face comentarii deosebit de duşmănoase la adresa politicii partidului şi statului” propunând măsuri informativ-operative în acest dosar de urmărire informativă.
S-a apreciat de către reclamant că activităţile desfăşurate de pârât, în calitate de angajat al fostei Securităţi, au încălcat dreptul la secretul convorbirilor telefonice şi la viaţă privată, drept fundamental prevăzut de art. 33 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la D.C.P., fiind asigurate condiţiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008
Pârâtul C.R.A., a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii ca netemeinică, arătând că a acţionat legal şi constituţional, într-un sistem legiferat militarizat şi de interes public - siguranţa naţionala a statului - ca ofiţer de informaţii cu atribuţii numai pe linia muncii de contraspionaj.
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. nr. 1673 din 7 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a admis cererea formulată de reclamantul C.N.P.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul C.R.A. şi s-a constatat calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul C.R.A.
Pentru a se pronunţa această sentinţă, Curtea de Apel a reţinut că din actele existente la dosarul cauzei, respectiv Nota de Constatare nr. DI/I/1315 din 15 iunie 2011 şi a înscrisurilor ataşate acesteia, rezultă că pârâtul C.R.A. a avut gradul de locotenent în cadrul Serviciului 9, Direcţia a III-a (Securitatea Municipiului Bucureşti), fiind îndeplinită prima condiţie impusă de dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, în sensul că pârâtul a avut calitatea de ofiţer al Securităţii.
S-a reţinut, de asemenea, că pârâtul a dirijat o „sursă” aflată în legătura domniei sale asupra persoanei semnalate (S.I.) iar in cadrul dosarului de urmărire informativă a persoanei la care s-a făcut referire pârâtul a propus mai multe măsuri informativ-operative, respectiv instruirea diferenţiată cu sarcini concrete şi dirijarea surselor <D.>, <N.> şi <T.> în vederea cunoaşterii comportamentului obiectivului la locul de muncă, instruirea şi dirijarea sursei <V.>, pentru a avea în vedere relaţiile dintre urmărit şi S.Y., ziarist chinez; recrutarea unei surse cu posibilităţi de infiltrare pe lângă obiectiv, controlarea prin mijloace T.O. şi prin reţeaua informativă din obiectiva întâlnirilor oficiale dintre urmărit şi S.S., corespondent permanent la Bucureşti ai ziarului P.C. japonez <A.>; obţinerea de date privind legăturile urmăritului cu foştii săi colegi din M.A.E."; controlarea activităţii acestuia prin mijloace T.O. mobile şi prin filaj pe momente operative in timpul primirii unei delegaţii japoneze; identificarea şi verificarea legăturilor acestuia; intensificarea controlului în preajma evenimentelor social-politice de amploare; efectuarea unui studiu privind posibilităţile instalării de mijloace T.O. complexe la domiciliul şi în biroul obiectivului; prin intermediul surselor cu posibilităţi pe lângă obiectiv, stabilirea perioadei când urmăritul se va deplasa în teritoriu (concediu, misiuni, etc), pentru a-l semnala organului competent pe raza căruia se deplasează; obţinerea mulajului de pe chei şi efectuarea unei percheziţii secrete ta domiciliu, măsuri care au fost puse în aplicare.
De asemenea, s-a reţinut că în aceeaşi acţiune informativă, pârâtul a dirijat o sursă din legătura personală a domniei sale „să profite de venirile persoanei urmărite în redacţie pentru a intra în discuţie cu el (folosind şi faptul că l-a avut asistent în facultate şi apoi coleg de redacţie) pentru a-l determina să-şi precizeze poziţia faţă de mutarea la redacţia <Materiale informative> şi, eventual, fără să forţeze nota, să obţină date din care să rezulte cum priveşte <S.> îndepărtarea sa din M.A.E.
Ulterior, pârâtul a solicitat Securităţii Municipiului Bucureşti urmărirea membrilor familiei persoanei citate mai sus „în vederea stabilirii posibilităţilor de a obţine mulajul după cheile locuinţei celei în cauză.
S-a mai reţinut că, într-un alt caz, pârâtul, în calitate de locotenent în cadrul Serviciului 9 Direcţia a III-a, a propus luarea în lucru prin dosar de urmărire informativă a unei persoane semnalată că „face comentarii deosebit de duşmănoase la adresa politicii partidului şi statului, precum şi a conducerii de partid şi de stat, fiind nemulţumit de faptul că nu a fost promovat în funcţie", propunând de asemenea o serie ce măsuri informativ-operative, respectiv instruirea surselor <C.>, <M.> şi <M.>, pentru a stabili comportamentul obiectivului ; selecţionarea şi luarea în studiu, în vederea recrutării, a 3-4 persoane care fac parte din cercul de relaţii apropiat al obiectivului; recrutarea a 1 - 2 persoane din anturajul urmăritului, pentru a pătrunde in intimitatea acestuia şi să cunoască îndeosebi relaţiile şi activităţile sale extraprofesionale; folosirea mijloacelor T.O. de tip I.C.T. (tehnică operativă folosită la interceptarea convorbirilor telefonice); obţinerea mulajului de la cheile de intrare în locuinţa celui în cauză; efectuarea unei percheziţii domiciliare secretă pentru instalarea mijloacelor T.O. complexe la domiciliu; efectuarea de investigaţii complexe la domiciliul actual al urmăritului, precum şi la domiciliile sale anterioare; filarea acestuia; urmărirea in eventualitatea deplasării in provincie.
În consecinţă, judecătorul fondului a reţinut că şi a doua condiţie prevăzută de dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 este îndeplinită în sensul că prin acţiunile întreprinse în calitatea sa de angajat al organelor Securităţii, pârâtul a adus atingere dreptului dreptul la secretul convorbirilor telefonice şi la viaţă privată, drept fundamental prevăzut de art. 33 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la D.C.P.
Cât priveşte apărările pârâtului vizând lipsa de mandat expres a C.N.S.A.S. referitor la o parte din înscrisurile pe baza cărora şi-a întemeiat susţinerile din cererea de constatare a calităţii de lucrător şi care priveau activitatea de urmărire efectuată de pârât în legătură cu o altă persoană decât cea care a sesizat reclamantul în temeiul O.U.G. nr. 24/2008, Curtea de Apel a constatat că sunt neîntemeiate întrucât, activitatea de verificare a calităţii de lucrător se raportează la întreaga activitate a persoanei verificate, iar nu numai la documentul sau documentele întocmite de pârât în dosarul petentului.
De asemenea, au fost respinse şi susţinerile pârâtului potrivit cu care activitatea sa, cu un pronunţat caracter de prevenire a acţiunilor de spionaj a fost în concordanţă cu dispoziţiile legale şi constituţionale de la acea dată, având ca scop apărarea securităţii statului roman, întrucât nu au fost identificate ipoteze de excepţie care să excludă constatarea calităţii de lucrător în situaţia în care cele condiţii la care s-a făcut referire anterior (prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 sunt îndeplinite.
Recursul
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul C.R.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs, în esenţă, recurentul C.R.A. a arătat următoarele:
- C.N.S.A.S. a extins în mod abuziv verificările, fără a exista o solicitare şi o cerere legală din partea titularului Dosarului nr. I/2166/UV.
- Atribuirea calităţii de lucrător al Securităţii în sarcina sa, arată recurentul - pârât, s-a făcut de către instanţa de judecată în mod eronat, în baza unor probe incorecte, nereale, confuze.
A arătat recurentul că supravegherea informatică a lui I.S. a fost oficială şi în baza unui ordin rezolutiv de a fi lucrat calificat pentru a se clarifica suspiciunea de trădare, informaţia fiind verificată anterior de cel puţin două linii informative absolut separate şi dusese la retragerea sa de la post din motive disciplinare.
- Recurentul a arătat că fiind tânăr ofiţer a proiectat şi conceput în luna iunie 1989, în baza unei note de analiză a dosarului respectiv şi pe baza informaţiilor existente în dosar, un plan de măsuri care nu puteau fi realizate în totalitate, care dovedeau doar talentul şi profesionalismul anticipativ, la limita fanteziei, ale abstractului, specifice muncii de informaţii, care se cer delimitate de concretul real sau pragmatic al măsurilor efectiv realizate.
- Se arată că interceptările, transcrierile interceptărilor, investigaţiile la domiciliu şi la locurile de muncă ale membrilor familiei „S.” au fost efectuate de unitatea specializată şi nu de către recurent.
Mai arată recurentul că, conţinutul interceptărilor nu prezintă elemente de viaţă privată ci elemente operative care erau necesare în procesul de clarificare a suspiciunii de trădare, nefiind vizate comentariile sau concepţiile politice ale obiectivului.
S-a mai arătat, de asemenea că nici una din măsurile propuse nu putea fi pusă în aplicare fără aprobarea şefilor ierarhici conform reglementărilor în vigoare la acea dată.
- Instanţa de fond nu a dat dovadă de rol activ, a respins în mod eronat probele solicitate de pârâtul recurent privind lezarea drepturilor fundamentale ale lui S.Ion, ofiţer acoperit, informator gazdă, sursă - membru P.C.R.
În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ., Constituţia României.
Procedura în faţa instanţei de recurs
Recurentul - pârât R.C. a solicitat şi în baza art. 305 C. proc. civ. i-a fost încredinţată proba cu înscrisuri pentru susţinerea recursului de faţă.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum şi în conformitate cu prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta nu este fondat, având în vedere următoarele considerente:
- În conformitate cu prevederile art. 2 lit. a) lucrător al Securităţii - orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;
- În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (7), (8) din O.U.G. nr. 24/2008:
(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(8) De drepturile prevăzute la alin. (1) - (7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând soţul supravieţuitor şi după aceea rudele în ordinea proximităţii legăturii de rudenie. În cazul rudelor de acelaşi grad, au acces la dosar toţi în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimţământul tuturor.
Înalta Curte reţine că recurentul pârât recunoaşte în mod deschis că a fost lucrător al Securităţii, recunoaşte faptele prezentate în nota de constatare privitoare la numitul S.I. - care a formulat cerere la C.N.S.A.S. în conformitate cu art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, însă dă altă interpretare acestei fapte.
În concret, recurentul arată că dosarul lui S.I. de urmărire informativă pe linie de contraspionaj era deschis cu 3 ani înainte de către un alt ofiţer, că recurentul a dat doar dovadă de un talent de profesionist în prezentarea planului de măsuri necesare şi specifice muncii de informaţii, că măsurile au fost duse la îndeplinire doar în parte şi de către unităţi specializate şi nu de către recurent, fiind aprobate oricum de şefi ierarhici şi că prin această muncă informativă şi măsuri nu s-au vizat decât elemente care vizau suspiciunea de trădare.
- Se reţine că în ceea ce priveşte persoana numitului U.V. Dosar nr. I/2166, nu există la dosar o cerere expresă a acestuia în sensul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008. Acest lucru nu prezintă relevanţă, aşa cum a arătat şi instanţa de fond - referirea la alte persoane şi alte fapte şi măsuri fiind de ordin contextual, recurentul a fost constatat lucrător al Securităţii în raport de instrumentarea dosarului lui S.Ion care a formulat cererea prevăzută de lege. (fila 25 dosar fond).
- Referitor la perspectiva prezentată acum de către recurent, Înalta Curte constată că nu are relevanţă faptul că numitul S.Ion avea dosar în lucru de mai mulţi ani, că măsurile dispuse de recurent erau aprobate de superiorii ierarhici şi apoi aduse la îndeplinire de către structuri specializate.
Relevant în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 este faptul că pârâtul recurent a fost locotenent în cadrul Serviciului 9, Direcţia a III-a - Securitatea Municipiului Bucureşti.
În această calitate a propus măsuri informative operative vizând persoana care a formulat cerere conform art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, „S.C.” - şi a iniţiat în mod amănunţit acţiuni privind verificarea legăturilor obiectivului, intensificarea activităţii de control al comportamentului obiectivului, efectuarea unui studiu privind posibilităţile instalării de mijloace T.O. complexe la domiciliul şi în biroul obiectivului, realizarea unei combinaţii informative - operative vizând obţinerea mulajului de pe chei şi efectuarea unei percheziţii secrete la domiciliu, posibilitatea obţinerii mulajului de la chei de la cei doi copii care sunt elevi (…) etc. (filele 28 - 47, 50 - 53, 60 - 83 dosar fond).
- Nu poate fi primită susţinerea recurentului - pârât privind aspectele operaţionale prelucrate de organele de Securitate şi nu cele referitoare la comentariile sau concepţiile politice ale obiectivului, având în vedere că motivul deschiderii Dosarului titular S.I. - I/235033 - a fost atunci când acesta a fost la post în Japonia în funcţia de Secretar II la ambasada ţării noastre din Tokio, a fost în atenţia organelor de informaţii americane şi japoneze care au acţionat asupra sa iar acesta şi membrii familiei sale comentează între ei în mod denigrator aspecte ale politicii interne şi internaţionale, au manifestări duşmănoase la adresa conducerii superioare de partid şi de stat, audiază şi apreciază tendenţios ştirile transmise de postul de radio - E.L. - fila 27 dosar fond).
- În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie ca prin activitatea desfăşurată lucrătorul să fi suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, această condiţie este îndeplinită aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond.
Astfel, recurentul a încălcat dreptul la secretul convorbirilor telefonice, dreptul la viaţă privată prevăzut la art. 33 din Constituţia României din 1965 şi Pactul Internaţional cu privire la Drepturile civile şi Politice - art. 17.
Înscrisurile prezentate de recurent în faza de recurs nu schimbă interpretarea care a fost dată în mod corect de către instanţa de fond, în sensul că în calitate de lucrător al Securităţii, recurentul a instrumentat Dosarul informativ nr. I/235033, încălcând dreptul la secretul convorbirilor telefonice şi dreptul la viaţă privată ale numitului S.I. (fila 70 - 83 dosar fond).
Imixtiunile în viaţa şi cunoştinţa persoanelor în timpul regimului comunist în felul în care a procedat recurentul, încalcă dreptul la viaţă al individului, dreptul oricărei persoane de a nu expune altora aspectele cele mai intime ale fiinţei sale, despre elementele care privesc modul nostru de a gândi şi care trebuie să rămână inaccesibile.
- În ceea ce priveşte susţinerile ale recurentului privind calităţile de ofiţer acoperit, informator, gazdă, sursă, membru P.C.R. - ale numitului S.I. - se reţine că acestea sunt nedovedite. Adevărul obiectiv nu poate să fie dezlegat într-o sală de judecată ci din perspectiva istoriei, judecătorul însă trebuie să respecte prevederile art. 3 C. civ.
Termenul legal al soluţiei adoptate de instanţa de recurs
În conformitate cu prevederile art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive care să atragă casarea sau modificarea sentinţei recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.R.A. împotriva sentinţei nr. 1673 din 7 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7640/2013. Contencios. Anulare decizie Uniunea... | ICCJ. Decizia nr. 7637/2013. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
