ICCJ. Decizia nr. 1004/2014. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1004/2014
Dosar nr. 1714/198/2012
Şedinţa de la 27 februarie 2014
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, la data de 6 martie 2012, pe rolul Judecătoriei Brezoi, petenta SC D.D. SRL a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. C1. din 31 ianuarie 2012 emis de C.N.A.D.N.R., prin care s-a constatat că, la data de 1 august 2011, pe DN7 km 188+900m, localitatea S., Judeţul Vâlcea, vehiculul aparţinând petentei a circulat fără să deţină rovinietă valabilă şi s-a constatat săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.
Prin sentinţa nr. 1084 din 8 martie 2013, Judecătoria Brezoi a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.
Pentru a pronunţa această soluţie s-a reţinut că potrivit art. 101 din O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2 din 1 februarie 2013, plângerea însoţită de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul.
Astfel, contravenienta are sediul în Localitatea Piteşti, aflată în circumscripţia Judecătoriei Piteşti.
Prin sentinţa nr. 9902 din 9 decembrie 2013, Judecătoria Piteşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, reţinând că art. 101 din O.G. nr. 15/2002 a fost introdus prin Legea nr. 2/2013 şi a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013, astfel că se aplică numai proceselor începute după această dată, iar dispoziţiile art. XXIII alin. (1) şi (4) din Legea nr. 2/2013 nu sunt aplicabile în speţă. În consecinţă, instanţa competentă se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20, art. 21 şi art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Conform celor expuse anterior, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 6 martie 2012, petenta SC D.D. SRL a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie emis de C.N.A.D.N.R., prin care s-a constatat săvârşirea, la data de 1 august 2011, pe raza localităţii S., Judeţul Vâlcea, a contravenţiei prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002.
Având în vedere data introducerii cererii de chemare în judecată - 6 martie 2012 - în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 din O.G. nr. 15/2002 (în forma anterioară introducerii, prin Legea nr. 2/2013, începând cu data de 15 februarie 2013, a art. 101, care stabileşte competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul) conform cărora „contravenţiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare”, coroborate cu dispoziţiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, conform cărora competenţa de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de contravenţie aparţine „judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia”.
Or, conform datelor menţionate în procesul-verbal contestat, contravenţia a fost săvârşită pe raza localităţii S., Judeţul Vâlcea, care se află în circumscripţia Judecătoriei Brezoi, instanţă căreia îi revine competenţa de soluţionare a cauzei conform dispoziţiilor citate anterior.
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili în favoarea Judecătoriei Brezoi competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta SC D.D. SRL în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. - C.E.S.T.R.I.N..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta SC D.D. SRL în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. - C.E.S.T.R.I.N. în favoarea Judecătoriei Brezoi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 februarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 10/2014. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 1005/2014. Contencios. Conflict de... → |
|---|
