ICCJ. Decizia nr. 1581/2014. Contencios

Decizii ICCJ 2014 (Contencios administrativ)

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1581/2014

Dosar nr. 1054/54/2011*

Şedinţa publică de la 26 martie 2014

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Turnu Severin sub nr. 1279/225 din 27 ianuarie 2011, reclamanta A.J.O.F.M. Mehedinţi, în contradictoriu cu pârâţii A.N.O.F.M., Organismul Intermediar pentru P.O.S.D.R.U. şi Autoritatea de Management pentru P.O.S.D.R.U., Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale, a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtelor la executarea obligaţiilor contractuale şi acordarea finanţării nerambursabile la valoarea totală nerambursabilă a proiectului „Creşterea capacităţii serviciului public de ocupare din regiune de a planifica proiecte şi de a furniza servicii de consiliere centrată pe client”, aşa cum s-a stipulat în contractul de finanţare P.O.S.D.R.U., încheiat la data de 25 iunie 2009 între A.J.O.F.M. Mehedinţi, în calitate de beneficiar şi pârâtele Organismul Intermediar pentru P.O.S.D.R.U., A.N.O.F.M. în calitate de organism intermediar pentru P.O.S.D.R.U. şi Autoritatea de Management pentru P.O.S.D.R.U., Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale, ca autoritate de management.

Prin sentinţa civilă nr. 2371 din 27 aprilie 2011 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, a fost admisă excepţia de necompetenţă materială, cauza fiind declinată în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova sub nr. 1054/54/2011.

La data de 28 iunie 2011, reclamanta a formulat cerere precizatoare la acţiune, solicitând anularea actelor emise de pârâte, respectiv a scrisorii standard de informare a beneficiarului cu privire la cheltuielile declarate eligibile la Autoritatea de Management P.O.S.D.R.U./Organismul Intermediar, aferente cererilor de rambursare depuse şi, pe cale de consecinţă, obligarea pârâtelor la îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de finanţare încheiat şi acordarea finanţării nerambursabile din valoarea totală exigibilă a proiectului „Creşterea capacităţii serviciului public de ocupare din regiune de a planifica proiecte şi de a furniza servicii de consiliere centrată pe client”, stipulată în contractul de finanţare P.O.S.D.R.U. încheiat la data de 25 iunie 2009.

Prin sentinţa civilă nr. 664 din 14 decembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 1054/54/2011, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta A.J.O.F.M. Mehedinţi împotriva pârâţilor Organismul Intermediar pentru P.O.S.D.R.U., A.N.O.F.M şi Autoritatea de Management pentru P.O.S.D.R.U., Ministerul Muncii Familiei şi Protecţei Sociale, având ca obiect obligaţia de a face.

S-au anulat scrisorile standard de informare din 11 noiembrie 2010, din 6 aprilie 2011, din 17 iunie 2011 şi adresele din 17 decembrie 2010, din 30 iunie 2011, din 12 septembrie 2011, acte emise de A.N.P.F.M., Organismul Intermediar P.O.S.D.R.U. şi au fost obligate pârâtele să ramburseze reclamantei cheltuielile eligibile în valoare de 436.017,57 RON.

Instanţa a reţinut că reclamanta, în calitate de beneficiar al unui contract de finanţare a solicitat rambursarea a 75% din cheltuielile angajate şi plătite de aceasta, 25% reprezentând cofinanţarea beneficiarului dar în mod nelegal pârâta a declarat ca neeligibile cheltuielile efectuate de reclamantă.

Potrivit art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007, pentru a fi eligibilă o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulative următoarele condiţii:

- să fie efectiv plătită de beneficiar;

- să fie însoţită de facturi sau alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor;

- să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanţare încheiat;

- să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare;

De asemenea, în anexa nr. 6 a Ordinului nr. 3/185/2008 este precizată lista cu cheltuieli ce sunt eligibile, fiind enumerate explicit pe capitole de cheltuieli cele eligibile.

Susţinerea pârâtei, că în ceea ce priveşte resursele umane, reclamanta nu a respectat legislaţia în vigoare privind angajarea şi salarizarea personalului nu a fost apreciată ca fiind reală.

Astfel, din actele depuse la dosar a reieşit că personalul angajat pentru implementarea proiectului s-a făcut în baza contractelor individuale de muncă, respectându-se încadrarea în bugetul proiectului, contractul de finanţare, C. muncii şi Ordinul preşedintelui A.N.O.F.M. nr. 424/2009.

Instanţa a apreciat că toate cheltuielile privind resursele umane plătite de reclamantă pe perioadele de implementare a proiectului sunt eligibile întrucât îndeplinesc condiţiile cumulative prevăzute de art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007 şi se încadrează în lista cu cheltuielile ce sunt eligibile din anexa nr. 6 a Ordinului nr. 3/185/2008.

Totodată, instanţa a apreciat că şi celelalte cheltuieli constatate neeligibile prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului, respectiv cheltuielile cu participanţii, cheltuieli cu alte tipuri de costuri, cheltuieli generale de administraţie, au fost făcute cu respectarea actelor normative menţionate, privind eligibilitatea cheltuielilor angajate pe perioada de implementare a proiectului şi că în mod nelegal au fost refuzate la plată.

Pentru perioada 1 ianuarie 2010-30 iulie 2010, reclamanta prin cererea de rambursare a solicitat cheltuielile efectuate în sumă de 315.371,60 RON însă prin scrisoarea standard din 6 aprilie 2011, cererea fost validată parţial, suma aprobată fiind de 229.274,86 RON, refuzându-se la plată suma de 191.220,61 RON reprezentând cheltuieli neeligibile compusă din: 141.778,05 RON cheltuieli cu resursele umane, 260 RON cheltuieli cu participanţii, 12.781,64 RON cheltuieli cu alte costuri şi 36.400,92 RON cheltuieli generale de administraţie.

Prin cererea de rambursare au fost solicitate cheltuieli efectuate în perioada 1 august 2010-31 decembrie 2010, în sumă totală de 388.131,08 RON, iar prin scrisoarea din 17 iunie 2011 s-au constatat ca eligibile cheltuielile în cuantum de 226.567,55 RON, iar ca neeligibile cheltuielile în sumă de 125.064,44 RON constând în 94.596,13 RON, cheltuieli cu resursele umane, 1.997,62 RON cheltuieli cu participanţii, 5.080,18 RON cheltuieli cu alte tipuri de costuri, 23.390,51 RON cheltuieli generale de administraţie.

Instanţa constatând că toate cheltuielile efectuate de reclamantă în derularea contractului de finanţare pentru implementarea proiectului respectă, aşa cum s-a reţinut, toate actele normative enumerate în art. 4 din contractul de finanţare, a apreciat că în mod nelegal au fost calificate de pârâte ca fiind neeligibile şi în consecinţă a admis acţiunea, a anulat scrisorile standard de informare din 11 noiembrie 2010, din 6 aprilie 2011, din 17 iunie 2011 şi adresele din 17 decembrie 2010, din 30 iunie 2011, din 12 septembrie 2011, acte emise de A.N.P.F.M., Organismul Intermediar P.O.S.D.R.U. şi a obligat pârâtele să ramburseze reclamantei cheltuielile eligibile în valoare de 436.017,57 RON.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâţii A.N.O.F.M. şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru P.O.S.D.R.U. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia nr. 3972 din 5 octombrie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 1054/54/2011, s-au admis recursurile, s-a casat sentinţa şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

În motivarea deciziei, Curtea a reţinut că nu poate exercita un control corespunzător asupra soluţiei instanţei de fond întrucât hotărârea nu este motivată conform exigenţelor art. 261 pct. 5 C. proc. civ., nefiind arătate decât secvenţial „motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, cum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.”

Astfel, raportându-se la fiecare tip de cheltuială neeligibilă:

- cheltuieli cu resursele umane;

- cheltuieli cu alte tipuri de costuri;

- cheltuieli generale de administraţie,

În raport de motivele de fapt şi de drept reţinute la emitenta actelor administrative, reclamanta a formulat critici concrete în acţiunea introductivă care au fost abordate numai în parte şi foarte generic.

Procedând în acest mod, instanţa nu a lămurit pe deplin împrejurările de fapt ale cauzei, neintrând în mod efectiv în cercetarea fondului, ceea ce a generat, în primul rând, imposibilitatea recurenţilor de a formula critici punctuale la adresa considerentelor, aceştia reluându-şi practic toată argumentaţia prezentată în întâmpinările de la judecată în primă instanţă şi, în al doilea rând, necesitatea casării sentinţei cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare, fiind necesară pentru a nu priva părţile de un grad de jurisdicţie.

Hotărârea instanţei de fond

În rejudecare, cauza a fost înregistrată la data de 25 febriuarie 2013, pe rolul Curţii de Apel Craiova, iar prin sentinţa nr. 223 din 24 mai 2013, a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia formulate de reclamanta A.J.O.F.M. Mehedinţi în contradictoriu cu pârâtele Organismul Intermediar pentru P.O.S.D.R.U., A.N.O.F.M. Bucureşti, Autoritatea de Management pentru P.O.S.D.R.U. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Bucureşti.

În motivarea sentinţei, instanţa a reţinut, în esenţă, că deşi prin acţiunea introductivă reclamanta a solicitat ca pârâtele să fie obligate să îşi îndeplinească obligaţia asumată prin contractul de finanţare, prin precizarea acţiunii, reclamanta a completat petitul iniţial solicitând anularea scrisorilor standard de informare a beneficiarului aferente cererilor de rambursare depuse şi obligarea pârâţilor la executarea obligaţiilor contractuale în sensul acordării finanţării nerambursabile la valoarea totală eligibilă a proiectului, valoare indicată în contract şi detaliată în Anexa nr. 1 a acestuia.

Instanţa de fond a avut în vedere că prin decizia de casare se indică obiectul acţiunii prin raportare la cele trei scrisori standard de informare, în cadrul considerentelor instanţei de recurs la pct. 1, şi apreciază că obiectul acţiunii, analizat de către instanţa de recurs intră în sfera chestiunilor în drept obligatorii, stabilite potrivit art. 315 C. proc. civ.

Având în vedere aceste considerente prealabile asupra obiectului acţiunii, instanţa a reţinut că reclamanta a contestat, în primul rând, scrisoarea standard de informare din 10 noiembrie 2010 aceasta făcând obiectul precizării acţiunii depusă la Dosar nr. 1054/54/2011.

Prin acest înscris a fost constatată eligibilitatea sumei 168.209,32 RON, fiind comunicată plata sumei către reclamantă.

Menţionându-se faptul că plata a fost realizată în urma validării parţiale a cererii de plată nr. 1, se constată neeligibilitatea cheltuielilor în sumă de 130.373,03 RON, defalcate în cheltuieli cu resursele umane, cu participanţii, cu alte tipuri de costuri, cheltuieli generale de administraţie.

Cu privire la cheltuielile cu resurse umane se indică neeligibilitatea cheltuielilor de transport în sumă de 361,20 RON pentru experţii angajaţi ai partenerului A.R.C.S., precizându-se că decontarea acestor cheltuieli se face de către beneficiar direct în contul experţilor A.R.C.S.

S-a constatat neeligibilitatea sumei de 39,68 RON constând în cheltuieli de transport/deplasare a numitei P.C. la seminarul de instruire a echipei de experţi, reţinându-se că această persoană nu face parte din echipa de implementare a proiectului.

A fost constatată o eroare de calcul în ceea ce priveşte decontul întocmit pentru numitul I.C., fiind înscrisă suma de 16,81 RON, în loc de 16,63 RON.

Cu privire la cheltuielile cu alte tipuri de costuri, a fost constatată nulitatea contractului întocmit între reclamantă şi SC W.A. SRL, apreciindu-se asupra neeligibilităţii sumei de 9.000 RON, conform facturilor din 25 septembrie 2009 şi din 22 decembrie 2009.

A fost constatată neeligibilitatea sumei de 14.705,88 RON reprezentând cost achiziţie combustibil, reţinându-se încălcarea dispoziţiilor H.G. nr. 1860/2006 şi Ordinul nr. 3/185/2008, cu privire la regimul decontării cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, aplicabil instituţiilor publice.

A fost constatată neeligibilitatea sumei de 180 RON privind cheltuielile cu hrana pentru doi participanţi ce nu au fost membri în echipa de implementare, facutare din 30 septembrie 2009.

Cu privire la cheltuielile generale de administraţie, a fost constatată neeligibilitatea sumei de 8.437,93 RON reprezentând cheltuieli salariale expert contabil şi cheltuieli de administraţie ale partenerului A.R.C.S., constatându-se că acestea nu sunt prevăzute în acordul de parteneriat în vigoare la data respectivă.

Reclamanta a formulat contestaţia înregistrată din 29 noiembrie 2010, solicitând a se indica argumentele în fapt şi în drept ce au determinat validarea parţială a cererii de rambursare din 3 februarie 2010 în versiunea a doua, cu precizarea punctuală a dispoziţiilor legale încălcate de beneficiar, precum şi justificările invalidării fiecărei categorii de cheltuieli apreciate a fi neeligibile.

Conform adresei din 17 decembrie 2010, contestaţia a fost respinsă de către comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Urmărind argumentele aduse, instanţa a analizat toate sumele considerate neeligibile:

- contravaloarea cheltuielilor de transport, decontate pentru angajaţii partenerului A.R.C.S., în sumă de 361,20 RON constituie cheltuieli neeligibile, criticile pe acest aspect fiind apreciate ca pur formal.

În acest sens, instanţa a constatat că reclamanta a invocat, netemeinicia argumentelor privind caracterul neeligibil, precum şi neconformitatea faţă de prevederile legale, susţinând o critică formală şi cu caracter general.

Potrivit art. 4 din contractul de finanţare, cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condiţiile H.G. nr. 759/2007, Ordinul comun nr. 3/185/2008, Ghidul Solicitantului, prevederile contractuale, instrucţiunile Autorităţii de Management P.O.S.D.R.U. şi comunicate beneficiarului, precum şi alte dispoziţii legale aplicabile.

Urmărind fişa proiectului, instanţa a reţinut că A.R.C.S. a avut calitatea de partener naţional, fiind individualizate activităţile din cadrul proiectului, în care a fost implicat prin experţi A.R.C.S.

Prin Instrucţiunile nr. 7 ale Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, Autoritatea de Management P.O.S.D.R.U. (anexa nr. 1) sunt diferenţiate costurile directe cu resurse umane şi participanţi, de cele privind alte tipuri de costuri (în această categorie încadrându-se costurile de achiziţie a serviciilor prestate de partenerul A.R.C.S., achitate pe baza de factură fiscală).

Ca atare, costurile de deplasare pentru experţii A.R.C.S. în sumă de 361,20 RON nu pot intra în categoria costurilor directe, decontarea cheltuielilor de transport făcând obiectul raporturilor contractuale existente între partenerii de proiect A.J.O.F.M. şi A.R.C.S., fără a fi aplicabilă, procedura prevăzută de H.G. nr. 1860/2009.

Cu privire la neeligibilitatea sumei de 39,68 RON, constând în cheltuieli de transport/deplasare a numitei P.C. la seminarul de instruire a echipei de experţi, instanţa a reţinut că această persoană nu face parte din echipa de implementare a proiectului, situaţie în care sunt aplicabile dispoziţiile Ordinului nr. 134/2009 modificate prin Ordinul nr. 424/2009, ce impun încadrarea personalului din cadrul echipei de implementare, după depunerea în prealabil a CV-urilor în vederea verificării şi acceptării de către Autoritatea de Management P.O.S.D.R.U.; neacceptarea CV-urilor conduce la examinarea celorlalte candidaturi depuse pe post, respectiv la refacerea concursului pe post.

Pentru numita P.C. a fost depus la dosar ordinul de deplasare din 2009, în vederea susţinerii seminarului de instruire a echipei de proiect „Creşterea capacităţii serviciului public de ocupare” T., 29 septembrie 2009-30 septembrie 2009, fără a exista un contract individual de muncă sau convenţie prestării servicii, în accepţiunea Ordinului nr. 134/2009; observând şi faptul că, în speţă, au fost depuse înscrisuri potrivit cărora P.C. a făcut parte din comisia de achiziţii publice, în vederea achiziţionării de combustibil, procedură declanşată de reclamantă în nume propriu, instanţa a reţinut că, în mod corect a fost reţinută lipsa dovezii calităţii de membru al echipei de implementare a proiectului pentru această persoană fizică, aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit notei prezentate la Dosarul nr. 1054/54/2011, membri grupului ţintă şi membri cu responsabilităţi directe în implementarea şi evaluarea proiectelor (astfel cum îi defineşte în contestaţie reclamanta, pe numiţii I.C. şi P.C.), nu fac parte din echipa de implementare a proiectului.

În ceea ce priveşte eroarea de calcul strecurată în decontul având ca titular pe numitul I.C., instanţa a constatat că reclamanta a prezentat critici în cuprinsul motivelor acţiunii formulate, cu privire la acest aspect, iar prin contestaţia înregistrată din 2010 (Dosar nr. 1279/225/2009) se solicită numai justificarea legală privind neeligibilitatea costurilor de participare cu privire la această persoană (precum şi cu privire la numita P.C.); ori din acest punct de vedere, a fost reţinută existenţa unei erori de calcul în urma excluderii TVA, din cheltuielile de transport.

- Apreciind asupra cheltuielilor cu alte tipuri de costuri, a fost constatată neeligibilitatea sumei de 9.000 RON, reprezentând contravaloare servicii prestate de terţul SC W.A. SRL conform facturilor din 2009; s-a constatat nulitatea contractului, pentru conflict de interese.

Prin răspunsul la contestaţia formulată se detaliază temeiul nulităţii contractului, în raport de art. 69 lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006.

În sprijinul acestui temei a fost depusă la dosar adresa emisă de A.N.R.M.A.P., prin care se indică existenţa unui conflict de interese în reglementarea art. 69 lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006.

Instanţa a reţinut că numita P.S. a fost angajată, pe bază de contract individual de muncă, în calitate de expert responsabil achiziţii publice, începând cu data de 28 septembrie 2009.

Reclamanta susţine că expertul achiziţii publice nu a fost angrenat în procedura de achiziţie publică prin negociere directă, această susţinere fiind confirmată de procesul-verbal, înscris ce precedă contractul de servicii din 4 septembrie 2009 întocmit între A.J.O.F.M. Mehedinţi şi SC W.A. SRL.

A fost menţionat faptul că, în executarea serviciilor, prin adresa din 8 septembrie 2009 emisă de SC W.C. SRL şi adresată A.J.O.F.M. a fost împuternicită P.S. să presteze serviciile asumate prin contract începând cu data de 19 august 2009; această împuternicire fiind valabilă până la comunicarea adresei din 26 iulie 2010 către A.J.O.F.M.

Aceeaşi persoană a fost desemnată, prin decizia din 28 septembrie 2009 în componenţa comisiei de recepţie a serviciilor/produselor/lucrărilor achiziţionate pentru implementarea acestui proiect, participând la recepţia serviciilor de consultanţă management de proiect desfăşurate conform contractului de prestări servicii din 2009.

Dispoziţiile apreciate a fi aplicabile, art. 69 lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006 reglementează interdicţia de implicare în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor, a persoanelor despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.

De asemenea, dispoziţiile art. 70 din O.U.G. nr. 34/2006 reglementează interdicţia angajării, de către contractant, a persoanelor implicate în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor, pe parcursul a cel puţin 12 luni de la încheierea contractului, sub sancţiunea nulităţii contractului pentru cauză imorală.

S-a reţinut, de către A.N.R.M.A.P. [instituţie publică cu atribuţii de monitorizare potrivit art. 2 lit. d) coroborat cu art. 4 lit. a) din H.G. nr. 525/2007] şi nerespectarea art. 66 din O.U.G. nr. 34/2006, normă ce reglementează obligaţia autorităţii contractante, p e toată durata aplicării procedurii de atribuire, de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale.

Aceste norme cu caracter imperativ se aplică numai în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică, reglementată de Capitolul III din O.U.G. nr. 34/2006 (în accepţiunea legiuitorului „procesul de verificare şi evaluare a candidaturilor şi ofertelor”), şi definită potrivit art. 3 lit. ş) din acelaşi act normativ, fără a fi în mod direct aplicabilă perioadei de executare a contractului.

Definirea etapelor ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea în contractul de achiziţie publică să fie considerat valabil, este reglementată de art. 3 lit. ş) din O.U.G. nr. 34/2006 prin trimitere la modalităţile de atribuire prevăzute în Capitolul III, respectiv licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluţii.

În condiţiile în care numita P.S. nu a participat la procedura concretă de atribuire, atât pârâta cât şi A.N.R.M.A.P. au reţinut incidenţa conflictului de interese, reglementat de normele speciale ale O.U.G. nr. 34/2006.

De asemenea, s-a reţinut şi faptul că, nefiind incidente normele speciale ale art. 66-art. 70 din O.U.G. nr. 34/2006 şi întrucât numita P.S. îşi desfăşoară raporturile de serviciu în baza unui contract individual de muncă nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 70 şi urm. din Legea nr. 161/2003.

În raport de aceste considerente şi reţinând faptul că prin decizia din 2009 numita P.S. a fost numită în comisia de recepţie a serviciilor prestate de către SC W.A. SRL, totodată prestând aceste servicii pentru SC W.A. SRL începând cu 19 august 2009 până în 2010 şi în favoarea reclamantei, cu care se afla în raporturi de serviciu, instanţa a analizat contractul de prestări servicii din 4 septembrie 2009 întocmit între A.J.O.F.M. Mehedinţi şi SC W.A. SRL sub aspectul valabilităţii, precum şi posibilitatea invocării eventualelor cauze de nevalabilitate de către terţi.

Valabilitatea contractului de prestări servicii este afectată sub aspectul scopului mediat (causa remota), prin prestarea serviciilor de către persoana care le recepţionează, ca atare, prin simplul fapt al dublei calităţi în persoana numitei P.S. în executarea contractului (având un evident interes patrimonial în cauză), fiind înlăturată atât prezumţia de existenţă a cauzei în contractul sinalagmatic, cât şi prezumţia de valabilitate a acesteia.

Totodată, având în vedere faptul că, sub aspectul prezumţiei de valabilitate a cauzei, aceasta trebuie să existe, să fie reală, licită şi morală atât la încheierea contractului, cât şi pe toată perioada derulării efectelor acestuia, instanţa a reţinut cauza imorală la încheierea şi executarea contractului de prestări servicii din 4 septembrie 2009.

Cu privire la cel de al doilea aspect, se reţine că imoralitatea cauzei constituie potrivit dreptului comun în materie, o cauză de nulitate absolută; ca atare, în considerarea regimului aplicabil nulităţii absolute, aceasta poate fi invocată de orice persoană care prezintă un interes, atât pe cale principală, cât şi pe cale de excepţie.

Apreciind interesul pârâţilor, instanţa a constatat că, potrivit clauzelor contractuale, pârâţii din prezenta cauză au obligaţia verificării operaţiunilor efectuate pentru implementarea proiectului (art. 16), cât şi răspunderea reclamantei pentru acţiunile şi inacţiunile sale, şi ale partenerilor.

Cu privire la contravaloarea achiziţiei de combustibil, în sumă de 14.705,88 RON, reclamanta arată că decontarea deplasării membrilor echipei de implementare a proiectului, deplasării partenerilor precum şi membrilor grupului ţintă s-a realizat cu respectarea plafonurilor prevăzute pentru instituţiile publice.

Potrivit Ordinului nr. 3/185/2008 pentru instituţiile publice decontarea se realizează cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1860/2006.

Apreciind asupra eligibilităţii acestei categorii de cheltuieli, instanţa de fond a reţinut că, potrivit cererii de finanţare, deplasările au fost realizate cu autoturismele personale ale participanţilor, în acelaşi sens fiind şi menţiunile realizate pe ordinele de deplasare depuse la dosar.

Potrivit art. 1 din H.G. nr. 12/1992, aprovizionarea cu benzină şi motorină a autovehiculelor aparţinând agenţilor economici de orice fel, instituţiile publice şi altor persoane juridice se face pe bază de bonuri de valoare; în speţă, reclamanta a realizat o procedură de achiziţie publică a bonurilor cu valoare fixă, dar a utilizat aceste documente cu regim special potrivit Ordinului nr. 231/1999 pentru alte categorii de deplasări, realizate cu autoturisme proprietate privată. Deşi prin concluziile scrise depuse în Dosarul nr. 1054/54/2011 se susţine existenţa unui contract de comodat, întocmit între beneficiar şi parteneri, respectiv persoane fizice, în speţă, nu există dovezi privind existenţa contractului precum şi efectele acestuia.

Pârâţii au apreciat corect asupra aplicării dispoziţiilor H.G. nr. 1860/2006 privind drepturile personalului instituţiilor publice, în cazul deplasării în interesul serviciului; în acest sens, ipoteza deplasării efectuate cu autoturismul proprietate personală, reglementată prin anexa hotărârii de guvern [Capitolul III, art. 17 alin. (3)] priveşte decontarea contravalorii a 7,5 litri la suta de kilometri, pe distanţa cea mai scurtă, fără a da posibilitatea substituirii plăţii acestei contravalori, cu bonuri de combustibil cu valoare fixă.

Aceasta cu atât mai mult, cu cât, această posibilitate nu poate fi analizată decât în privinţa deplasărilor efectuate de personalul instituţiei publice reclamante, nu şi cu privire la alte categorii de participanţi.

În raport de aceste considerente, instanţa de fond a constatat că aceste categorii de cheltuieli au fost realizate în scopul contractului de finanţare, dar cu abateri de la dispoziţiile normative ce reglementează regimul decontării cheltuielilor de transport.

Cu privire la contravaloarea facturii fiscale din 30 septembrie 2009 privind cheltuielile cu hrana a doi participanţi în sumă de 180 RON, apreciindu-se că aceştia nu fac parte din echipa de implementare a proiectului, se reţine că reclamanta nu a indicat motivele în fapt şi drept care conduc la concluzia eligibilităţii acestei categorii de cheltuieli, iar în speţă nu au fost depuse dovezi privind calitatea celor doi participanţi de membri ai echipei de implementare a proiectului.

- cheltuielile generale de administraţie; a fost constatată neeligibilitatea sumei de 8.437,93 RON reprezentând cheltuieli salariale expert contabil şi cheltuieli de administraţie ale partenerului A.R.C.S., constatându-se că acestea nu sunt prevăzute în acordul de parteneriat în vigoare la data respectivă. Potrivit anexei nr. 2 a contractului de finanţare, este prevăzută suma de 116.633,13 RON, pentru primul an de desfăşurare a proiectului, cu titlu de cheltuieli generale de administraţie.

În cuprinsul anexei nr. 6 este inclus acordul de parteneriat înregistrat din 16 decembrie 2008, având ca obiect implementarea, în comun, a proiectului. Se face menţiunea, în cuprinsul acordului, a faptul că toate plăţile se realizează de către partenerul principal, iar plăţile către parteneri urmează a fi realizate pe baza facturilor emise de către aceştia către partenerul principal; eligibilitatea acestora urmând procedura stabilită de secţiunea 3.3, Plăţi, din cuprinsul acordului, procedură ce exclude cheltuielile cu salariul şi cele asimilate acestora, precum şi cheltuielile cu plata contribuţiilor sociale aferente.

Potrivit clauzelor contractuale (art. 9 secţiunea A, Obligaţiile beneficiarului), beneficiarul are posibilitatea fie de a achiziţiona servicii de contabilitate, cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, fie (pe cale de excepţie) de a desemna şeful compartimentului de contabilitate constituit la nivelul instituţiei publice, respectiv de a angaja (prin act administrativ) un expert contabil/contabil autorizat.

Prin nota anexei nr. 1 la Instrucţiunile mai sus menţionate, se indică regimul şi limitele aplicabile cheltuielilor generale de administraţie, fără a exista menţiuni speciale privind indemnizarea expertului contabil; astfel de menţiuni nu se regăsesc nici în cuprinsul cererii de rambursare.

Reclamanta nu a contestat sumele reprezentând salarizarea expertului contabil, apreciate a fi neexigibile, în susţinerea lit. e) din contestaţia formulată [similar lit. e) din răspunsul din 17 decembrie 2010], formulând critici numai în ceea ce priveşte cheltuielile de administrare ale partenerului A.R.C.S. apreciate a fi nedeductibile.

Cu privire la acest aspect, instanţa a reţinut faptul că lipsa exigibilităţii cheltuielilor de administraţie ale partenerului A.R.C.S. este motivată prin lipsa unor prevederi adiţionale acordului de parteneriat, cu indicarea costurilor suportate de către parteneri pentru activităţile desfăşurate în cadrul proiectului, în cuprinsul contestaţiei se indică obligaţia fiecărui partener de a organiza un birou pentru activităţile proiectului, cu bugetarea costurilor administrative pentru birouri, conform cererii de finanţare ce constituie anexă a contractului de finanţare (secţiunea privind resursele alocate pentru implementarea proiectului, Dosar nr. 1279/225/2011).

În lipsa unor menţiuni speciale privind suportarea costurilor de administrare, în mod corect a fost reţinută incidenţa acordului de parteneriat (secţiunea Plăţi, 3.3), înscris prin care se indică obligativitatea efectuării plăţilor către parteneri, pe bază de facturi emise către partenerul principal; aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit pct. 5.4 costurile angajate de către parteneri sunt eligibile în acelaşi fel ca şi costurile angajate de către beneficiar.

Reclamanta a contestat, în cel de al doilea rând scrisoarea standard de informare aferentă cererii de rambursare din 9 august 2010, prin care se constată neeligibilitatea cheltuielilor în sumă de 191.220,61 RON, din care cheltuieli directe 154.819,69 RON şi cheltuieli generale de administraţie 36.400,92 RON.

În categoria cheltuielilor directe o pondere importantă prezintă cheltuielile privind personalul în sumă de 141.778,05 RON, apreciindu-se că încadrarea şi salarizarea personalului echipei de implementare a proiectului s-a realizat cu încălcarea legislaţiei aplicabile.

Din acest punct de vedere, instanţa de fond a reţinut că, potrivit cererii de finanţare în echipa de implementare a proiectului sunt incluşi: coordonatorul de proiect, managerul financiar şi consilierul juridic, încadraţi cu jumătate de normă, pe durata implementării proiectului; în plus, sunt indicaţi 4 coordonatori de activităţi desemnaţi de partenerii de proiect cu jumătate de normă, un asistent de proiect cu normă întreagă şi 3-5 experţi cu activitate pe parcursul a 280 zile.

A fost solicitată justificarea şi detalierea bugetului de resurse umane pentru coordonator proiect (cu jumătate de normă pe durată de 18 luni x 6.000 RON lunar), consilier juridic, manager financiar şi 4 coordonatori de activităţi (fiecare cu jumătate de normă pe o durată de 18 luni x 3.800 RON lunar), un asistent de proiect cu norma întreagă (18 luni x 3.000 RON), 2 experţi cercetare şi 3 experţi formare (280 zile de activitate x 400 RON), 2 evaluatori cursanţi pentru programele acreditate (8 zile x 200 RON/zi), 3 organizatori activităţi schimb de experienţă internaţională.

Este de menţionat şi faptul că, prin adresa din 2 august 2010 reclamanta a solicitat pârâtului Organismuil Intermediar P.O.S.D.R.U. un punct de vedere cu privire la salarizarea personalului încadrat în implementarea proiectelor derulate pe axa prioritară 4, indicând componenţa echipei de management (manager proiect, manager financiar, consilier juridic) precum şi a echipei de implementare (asistent proiect, responsabil activităţi, responsabil achiziţii, responsabil IT, coordonator activităţi, expert contabil).

S-a reţinut, în esenţă, încălcarea dispoziţiilor Legii 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea A.N.O.F.M. în ceea ce priveşte încadrarea (ca funcţionari publici sau personal contractual) precum şi în ceea ce priveşte salarizarea conform prevederilor legale aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual din sectorul bugetar (art. 4 şi art. 8), aprobarea de către A.N.O.F.M. a structurilor organizatorice a agenţiilor teritoriale (art. 22 şi art. 23 din H.G. nr. 1610/2006), în speţă nu rezultă aprobarea structurii organizatorice, de către A.N.O.F.M.

A fost reţinută nerespectarea legislaţiei muncii, în ceea ce priveşte încadrarea pe bază de concurs sau examen, elementele registrului general de evidenţă a salariaţilor (art. 30 şi art. 34 C. muncii), art. 157 privind legalitatea sistemului de salarizare a personalului din instituţii publice finanţate de la bugetul de stat, suspendarea ocupării posturilor vacante în condiţiile O.U.G. nr. 34/2009, a actelor normative aplicabile în materia salarizării personalului bugetar, precum şi a legislaţiei achiziţiilor publice.

Încadrarea şi salarizarea personalului, astfel cum se indică în răspunsul la contestaţia formulată de către reclamantă apare a fi reglementată atât de prevederile speciale (Ghidul Solicitantului „Specialişti în Ocupare”) la care se adaugă Ordinul nr. 134/2009, modificat prin Ordinul nr. 424/2009 privind procedura de încadrare, precum şi legislaţia specială privind salarizarea personalului încadrat în instituţii publice cu finanţare de la bugetul de stat.

Prin aceeaşi scrisoare standard de informare a fost reţinută nerespectarea prevederilor contractului de finanţare, în ceea ce priveşte exigibilitatea cheltuielilor de transport pentru un angajat al partenerului A.R.C.S., în calitate de expert de cercetare; în soluţionarea contestaţiei s-a reţinut că ordinele de deplasare nu sunt completate conform normelor Ordinului nr. 3512/2008 şi nu a fost respectat conţinutul minimal de informaţii al formularului; totodată s-a reţinut că bonurile fiscale ataşate nu indică data emiterii, în vederea verificării perioadei de deplasare.

Instanţa de fond a reţinut faptul că reclamanta nu a făcut dovada conţinutului ordinelor de deplasare, precum şi al bonurilor fiscale anexate acestora.

A fost constatată neeligibilitatea sumei de 260 RON reprezentând cheltuieli cu diurna pentru 4 persoane, reţinându-se că nu au fost anexate documente justificative cu privire la aceste cheltuieli; prin răspunsul la contestaţie se indică aceleaşi împrejurări de fapt, menţionându-se totodată şi faptul că aceste înscrisuri justificative au fost anexate contestaţiei, iar din analiza acestora rezultă că nu îndeplinesc condiţiile de conţinut minimal obligatoriu de informaţii.

Reclamanta, deşi contestă reţinerea neeligibilităţii sumei de 260 RON, nu a depus documentele justificative cu privire la această categorie de cheltuieli.

A fost reţinută, de asemenea, neexigibilitatea cheltuielilor cu alte tipuri de costuri, în sumă de 12.781,64 RON, compuse din cheltuieli aferente managementului în sumă de 9.000 RON şi taxe 3.781,64 RON.

Înlăturarea sumei de 9.000 RON prezintă ca fundament nulitatea contractului din 2009 întocmit de către reclamantă şi terţul SC W.A. SRL; în considerarea caracterului neexigibil, instanţa a avut în vedere considerentele privind cauza imorală a contractului şi regimul juridic aplicabil excepţiei de nulitate expuse în considerentele asupra cheltuielilor neexigibile stabilite prin scrisoarea standard de informare.

Au fost constatate neexigibile, de asemenea, sumele achitate pentru cursuri de autorizare a partenerului A.R.C.S., apreciindu-se că acestea nu sunt eligibile prin prisma obiectului contractului de finanţare; reţinându-se că autorizarea partenerului pentru managementul proiectului şi consilierea de orientare profesională nu constituie cheltuieli exigibile potrivit contractului de finanţare (cererii de finanţare, anexa nr. 1 la contract) şi acordului de parteneriat.

A fost exclusă suma de 181,64 RON cu titlu de comisioane bancare, aceste sume nefiind incluse în lista cu cheltuieli exigibile conform prevederilor Ordinului nr. 3/185/2008.

Deşi prin contestaţia formulată reclamanta a contestat reţinerea ca neexigibilă a acestei sume, nu a indicat în mod concret care sunt motivele pentru care o consideră ca fiind exigibilă; astfel, întrucât în speţă reclamanta nu face dovada încadrării acestor cheltuieli în lista cheltuielilor exigibile, cuprinsă în Ordinul nr. 3/185/2008, au fost apreciate ca fiind neexigibile.

În privinţa cheltuielilor generale de administraţie în sumă de 36.400,92 RON, reprezentând cheltuieli eligibile suportate de către partenerii A.R.C.S., A.J.O.F.M. Gorj, A.J.O.F.M. Dolj şi cheltuieli cu personalul administrativ, s-a constatat că neexigibilitatea acestora a fost reţinută ca urmare a lipsei unei prevederi exprese în acordul de parteneriat; reclamanta a contestat acest aspect, indicând modificarea bugetului cu privire la cheltuielile generate de serviciile de contabilitate, precum şi în raport de obligaţiile partenerilor naţionali de a constitui birouri administrative, cheltuielile încadrându-se în plafonul prevăzut.

Deşi prin cererea de finanţare anexă a contractului se reglementează aceste obligaţii, costurile de constituire şi de administrare a birourilor administrative ale partenerilor trebuiau a fi reglementate prin acordul de parteneriat (acesta permiţând modificarea clauzelor în detalierea prevederilor bugetare cu privire la costuri), iar omisiunea precizării acestor costuri în raporturile dintre parteneri prezintă efectul lipsei documentelor justificative asupra acestor categorii de cheltuieli.

Reclamanta a contestat şi scrisoarea standard de informare, întocmită în soluţionarea cererii de rambursare din 31 ianuarie 2011.

Au fost reţinute cheltuieli neeligibile în sumă de 125.064,44 RON, din care cheltuieli directe 101.673,93 RON.

Astfel, în ceea ce priveşte cheltuielile de personal a fost reţinută neexigibilitatea cheltuielilor cu salariul personalului cu atribuţii de implementare a proiectului, apreciindu-se că acestea au fost realizate cu nerespectarea legislaţiei privind angajarea şi salarizarea personalului din instituţiile bugetare.

Reclamanta a contestat reţinerea caracterului neexigibil al costurilor de personal, invocând în esenţă incidenţa normelor speciale privind salarizarea şi încadrarea personalului cu atribuţii în implementarea proiectului, fără a menţiona incidenţa legislaţiei generale privind încadrarea şi salarizarea personalului din instituţii publice finanţate de la bugetul de stat, apreciată a fi nerespectată în speţă.

În verificarea acestor susţineri, instanţa a avut în vedere aceleaşi considerente privind caracterul neexigibil expuse în analiza legalităţii scrisorii standard de informare, asupra neexigibilităţii cheltuielilor de personal.

În ceea ce priveşte onorariile datorate unui asistent de proiect, în baza unui contract de prestării servicii, a fost reţinută nerespectarea O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice iar reclamanta, prin contestaţia formulată a indicat faptul că asistentul de proiect şi-a îndeplinit obligaţiile în baza unui contract civil de prestării servicii, ca atare dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006 nefiind aplicabile.

Potrivit clauzelor contractului de finanţare, în situaţia în care implementarea proiectului presupune achiziţionarea de bunuri, servicii sau execuţia de lucrări, beneficiarul are obligaţia respectării legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, sau ale instrucţiunilor emise de Autoritatea de Management P.O.S.D.R.U.; în plus, prin cererea de finanţare anexă la contractul de finanţare, se face menţiune în paragraful privind resursele umane alocate pentru implementarea proiectului necesitatea recrutării unui asistent de proiect pe perioadă determinată (280 zile în total) cu normă întreagă, prin accepţiunea de „normă întreagă” fiind asimilat raportul juridic născut între beneficiar şi asistentul de proiect, unui raport de muncă.

Observând apărările reclamantei privind inaplicabilitatea O.U.G. nr. 34/2006 unui contract civil de prestări servicii instanţa de fond a constatat că, în sfera de aplicare a O.U.G. nr. 34/2006 este inclus potrivit art. 6 contractul de servicii având ca obiect lucrările precizate în anexele nr. 2A şi nr. 2B, iar participanţii la procedurile de achiziţie publică sunt desemnaţi prin calitatea de operatori economici [art. 3 lit. c) şi lit. p) coroborat cu art. 3 lit. r) din O.U.G. nr. 34/2006]; în speţă, serviciile prestate de către asistentul de proiect nu sunt excluse din anexa nr. 2B.

În ceea ce priveşte calitatea de operator economic a asistentului de proiect, organizat ca întreprindere individuală, această calitate se încadrează în limitele definite de art. 3 lit. r) din O.U.G. nr. 34/2006 prin raportare la calitatea de persoană fizică, prestator de servicii, cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse, servicii şi/sau execuţie de lucrări; o definire similară este inclusă şi în dispoziţiile O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale [art. 2 lit. h)].

În aceste condiţii, instanţa a apreciat ca fiind, în mod direct aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006, în considerarea obligaţiei asumate de către reclamantă prin contractul de finanţare.

În privinţa diferenţelor de curs valutar pentru plata experţilor străini, reclamanta contestă reţinerea caracterului neexigibil, prin includerea în enumerarea Ordinului nr. 1117/2010; din acest punct de vedere, s-a constatat că, potrivit art. 2 parag. A din acest ordin, în cadrul axei prioritare 4 sunt, în principiu, eligibile, potrivit lit. b), cheltuielile privind transportul, cazarea diurna.

Prin cererea de finanţare anexă la contract, se indică prevederile bugetare cu privire la costurile partenerilor internaţionali, fără a exista o prevedere asupra eventualelor diferenţe de curs valutar.

În ceea ce priveşte cheltuielile de transport şi diurnă pentru persoane autorizate, experţi A.R.C.S., reclamanta s-a mărginit a expune punctul de vedere al managerului de proiect (persoană care îndeplineşte şi calitatea de administrator al partenerului A.R.C.S.), cu privire la obligaţia decontării cheltuielilor cu implementarea proiectului; acest punct de vedere nu a fost apreciat ca fundamentat, prin prisma efectelor acordului de parteneriat existent, în ceea ce priveşte costurile suportate de către parteneri şi plata acestora (excluzând cheltuielile cu salariul), pe baza facturilor emise de către parteneri, către beneficiar (secţiunea „Plăţi” din cuprinsul acordului de parteneriat).

În ceea ce priveşte diferenţele de curs valutar pentru deplasările în străinătate de 0,66 RON, s-a reţinut că această categorie de cheltuieli nu apare contestată de către reclamantă.

În ceea ce priveşte diferenţa de 15.87 RON reprezentând diferenţa de valoare pentru o noapte de cazare, pentru 3 participanţi din echipa de implementare, instanţa a constatat că, în detalierea bugetului privind cheltuielile cu personalul sunt indicate costurile unitare de 250 RON pensiune completă (cazare şi masă); în speţă, organul de control a validat parţial, în limita cheltuielilor de cazare pentru o noapte, fără pensiune completă.

Cheltuieli cu total participanţi în sumă de 1.997,62 RON.

Organul de control a apreciat ca fiind neexigibilă suma de 1.962,76 RON, reţinând ca nefiind îndeplinite cerinţele justificative ale documentelor întocmite în baza H.G. nr. 1860/2006.

Reclamanta contestă această apreciere, indicând faptul că ordinele de deplasare sunt întocmite complet, pe formular şi prezintă bonul fiscal/bilet, în copie scanată şi anexată ordinului de deplasare.

Dă ca exemplu documentul din 13 iulie 2011 reprezentând tabel centralizator formulare decont, fără ca acest document să fie depus la dosar.

Urmărind aspectele contestate de către reclamantă, instanţa de fond a reţinut că reclamanta invocă reţinerea greşită a caracterului neexigibil al cheltuielilor aferente activităţilor subcontractate în sumă de 4.500 RON, în efectul contractului din 2009 întocmit între reclamantă şi terţul SC W.A. SRL dar din acest punct de vedere se reţin considerentele expuse în analiza legalităţii scrisorii standard de informare, cu privire la incidenţa unei cauze de nulitate absolută, precum şi cu privire la posibilitatea invocării, pe calea excepţiei de nulitate, a nevalabilităţii actului juridic, de către un terţ.

Cheltuielile generale de administraţie în sumă de 23.390,51 RON.

Reclamanta a contestat cheltuielile salariale ale expertului contabil, aceasta efectuând activitatea atât în baza unui contract de muncă, cât şi în baza unei convenţii civile de prestări servicii, întocmite cu acelaşi beneficiar.

Potrivit clauzelor contractuale (art. 9 secţiunea A, Obligaţiile beneficiarului), beneficiarul are posibilitatea fie de a achiziţiona servicii de contabilitate, cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, fie (pe cale de excepţie) de a desemna şeful compartimentului de contabilitate constituit la nivelul instituţiei publice, respectiv de a angaja (prin act administrativ) un expert contabil/contabil autorizat. Reclamanta regăsindu-se în ipoteza de excepţie, în mod corect a fost reţinută încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 330/2009, în ceea ce priveşte salarizarea expertului contabil angajat cu fracţiune de normă (2 ore/zi)

A fost menţionat şi faptul că, prin nota Anexei nr. 1 la Instrucţiuni, se indică regimul şi limitele aplicabile cheltuielilor generale de administraţie, fără a exista menţiuni speciale privind indemnizarea expertului contabil; astfel de menţiuni nu se regăsesc nici în cuprinsul cererii de rambursare.

Reclamanta a contestat şi reţinerea caracterului neexigibil al sumei de 10.640,51 RON reprezentând cheltuieli administrative ale partenerului A.R.C.S., apreciind că, deşi acordul de parteneriat nu prezintă prevederi în acest sens, cererea de finanţare, în capitolul de resurse umane se prevede bugetarea costurilor administrative aferente birourilor administrative ale partenerilor interni; în speţă există depuse la dosar actele administrative de alocare a spaţiilor necesare; cu toate acestea, instanţa a reţinut că, justificarea costurilor privind birourile partenerilor naţionali, în lipsa unei modificări a clauzelor acordurilor de parteneriat, este supusă regulilor de exigibilitate potrivit secţiunea privind plata, din cadrul acordului existent.

Având în vedere toate considerentele şi văzând dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Ordinul nr. 1117/2010, precum şi ale art. 2 din H.G. nr. 759/2007, normă ce impune îndeplinirea cumulativă a cerinţelor de exigibilitate, instanţa de fond a constatat că, în speţă există încălcări privind omisiunea depunerii facturilor fiscale, respectiv a altor documente contabile cu valoarea probatorie echivalentă acestora, privind conformitatea cu clauzele contractuale, în ceea ce priveşte lipsa procedurii de achiziţie publică servicii, precum şi privind lipsa conformităţii faţă de legislaţia aplicabilă personalului din instituţii publice, în ceea ce priveşte încadrarea şi salarizarea personalului, astfel încât în temeiul art. 8 din Legea contenciosului administrativ, a respins contestaţia formulată, apreciind că este neîntemeiată.

Recursul formulat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 223 din 24 mai 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, a declarat recurs, reclamanta A.J.O.F.M. Mehedinţi, arătând în esenţă că hotărârea recurată este netemeinică şi nelegală, nu este clară, precisă, nu au fost analizate probele administrate şi nu au fost lămurite toate capetele de cerere formulate.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 7, pct. 8, pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ. recurenta prezintă pe larg situaţiile de fapt, concluzionând că în cauză nu au fost respectate recomandările din decizia de casare, instanţa de fond încălcând normele legale aplicabile.

I. Cererea de rambursare nr. AA

1. Cu privire la cererea de rambursare vizând nelegalitatea sumei de 97.648,34 RON reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariale ale personalului echipei de implementare a proiectului, se arată că pentru personalul implicat în proiect sunt aplicabile prevederile Ghidului Solicitantului pe anul 2008 şi nu dispoziţiile vizând salarizarea personalului încadrat în instituţii publice cu finanţare de la bugetul de stat. Mai mult pentru adresa din 23 iulie 2009 pârâta nu a indicat că trebuie avut în vedere alte acte normative privind salarizarea.

De altfel, instanţa de fond nu a motivat de ce în cauză sunt aplicabile dispoziţiile privind salarizarea personalului bugetar.

2. Cu privire la aspectele reţinute de instanţa de fond referitoare la neeligibilitatea cheltuielilor de transport în sumă de 361,20 RON se arată că aceste cheltuieli au fost plătite efectiv experţilor din sumele aprobate în cadrul proiectului şi în conformitate cu acordul de parteneriat, acord cadru, anexa nr. 6 la contractul de finanţare.

3. Cu privire la neeligibilitatea sumei de 39,68 RON reprezentând deplasarea numitei P.C. la seminarul de instruire al echipei de experţi, se arată că această persoană nu a făcut parte din echipa de implementare a proiectului ci a fost angajata beneficiarului A.J.O.F.M. Mehedinţi având atribuţii în monitorizarea tehnică a proiectului, fiind delegată la seminarul de instruire al echipei de proiect, iar aceste constatări au fost prevăzute în Anexa nr. 1 la contract.

4. În mod greşit a fost apreciată ca neeligibilă suma de 9.000 RON reprezintă contravaloarea serviciilor prestate de SC W.A. SRL, constatându-se nulitatea absolută a contractului, în condiţiile în care numita P.S. nu avea nici o relaţie contractuală cu societatea, neexistând dovezi din care să rezulte că a acţionat în dublă calitate.

5. Cu privire la nelegalitatea sumei de 14.705,88 RON reprezentând contravaloarea achiziţiei de combustibil trebuie avut în vedere că între participanţii la proiect şi beneficiarul A.J.O.F.M. Mehedinţi au fost încheiate contracte de comodat, astfel că în mod greşit au fost reţinute ca fiind incidente dispoziţiile H.G. nr. 1860/2006, autovehiculele cu care s-a deplasat echipa de proiect fiind date în folosinţa A.J.O.F.M. Mehedinţi, prin aceste contracte, achiziţia de combustibil făcându-se cu respectarea H.G. nr. 12/1992, privind achiziţia bunurilor cu valoare fixă.

Chiar dacă s-ar reţine incidenţa H.G. nr. 1860/2006, trebuie avut în vedere că nu s-a produs nici un prejudiciu, cheltuielile de transport fiind încadrate în plafonul de buget alocat, iar aceste costuri au fost prevăzute în anexa nr. 1 la contract, respectiv cererea de finanţare.

6. Pentru argumentele expuse la pct. 2 şi pct. 3, sunt eligibile în opinia recurentei şi cheltuielile în cuantum de 180 RON reprezentând contravaloarea cheltuielilor de hrană a doi participanţi.

7. Neeligibilitatea sumei de 8.437,93 RON reprezintă contravaloarea cheltuielilor salariale expert contabil şi cheltuieli de administraţie al partenerului A.R.C.S., este greşit reţinută de instanţa pentru aceleaşi argumente expuse pentru cheltuieli privind încadrarea şi salarizarea personalului încadrat în implementarea proiectului şi a cheltuielilor de administrare aferente fiecărui partener.

Mai mult, era obligatoriu angajarea unui expert contabil, având în vedere prevederile contractuale art. 7.

II. Cererea de rambursare nr. AB

1. Pentru suma de 141.778,05 RON reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariale ale personalului echipei de implementare a proiectului, pentru aceleaşi considerente precizate la cererea de rambursare nr. AA, suma este exigibilă.

2.Suma de 9.000 RON reprezentând contravaloarea serviciilor prestate de SC W.A. SRL, este exigibilă pentru aceleaşi considerente dezvoltate la cererea de rambursare nr. AA.

3. Cu privire la suma de 3.781,64 RON, reprezintă contravaloarea cheltuielilor pentru cursurile de autorizare a partenerului A.R.C.S., instanţa de fond face o confuzie având în vedere că taxele de autorizare a cursurilor sunt prevăzute în proiectul aprobat.

Rolul avut de A.R.C.S. a fost acela de a furniza expertiza sa pe partea de consiliere şi management de proiect, iar dacă beneficiarul ar fi avut know-how, în cele două domenii nu s-ar mai fi justificat necesitatea parteneriatului cu A.R.C.S.

De altfel, cererea de finanţare a fost aprobată, A.J.O.F.M. fiind informată în acest sens, fără nici o obiecţie.

Taxele de autorizare sunt prevăzute în Ordinul nr. 1117/2010 în anexa nr. 6, Lista cheltuielilor exigibile aferente anexelor prioritare nr. 1-nr. 6, la pct. 5 Taxe, respectiv 5.2.

4. Cu privire la neexigibilitatea sumei de 36.400,92 RON reprezentând contravaloarea cheltuielilor generale de administraţie suportate de partenerii A.R.C.S., A.J.O.F.M. Mehedinţi, Dolj, Gorj şi cheltuieli cu personalul administrativ, trebuia avută în vedere şi adresa din 12 septembrie 2011 a pârâtei A.N.O.F.M., Organismul Intermediar P.O.S.D.R.U. prin comisia de contestaţii, care consideră exigibile cheltuielile generale aferente celor 4 birouri, fiind realizate cu respectarea prevederilor contractuale şi a actului adiţional din 1 iunie 2010 la contractul de finanţare, respectiv art. 16 alin. (3).

5. Şi suma de 6.000 RON reprezentând contravaloarea onorariilor datorate unui asistent de proiect, sunt exigibile în raport de dispoziţiile Ordinului preşedintelui A.N.O.F.M. nr. 134/2009, Ordinul nr. 424/2009, fără a fi aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006.

III. Cererea de rambursare nr. AC

1. Cu privire la exigibilitatea sumei de 94.596,13 RON reprezentând contravaloarea cheltuielilor cu resurse umane ce cuprinde cheltuieli salariale ale personalului echipei de management a proiectului, onorariile asistentului de proiect, şi cheltuieli cu transportul şi diurna pentru experţii partenerului A.R.C.S., se invocă motivele dezvoltate anterior, la cererile de rambursare nr. AA şi nr. AB referitoare la acelaşi tip de cheltuieli.

Pentru aceleaşi considerente, sunt exigibile în opinia recurentei următoarele cheltuieli: suma de 1.997,62 RON reprezentând contravaloarea cheltuielilor de cazare şi transport aferent participanţilor; suma de 4.500 RON reprezentând contractul cu SC W.A. SRL care a fost declarat nul în baza O.U.G. nr. 34/2006; suma de 12.750 RON reprezentând salariile personalului administrativ, suma de 10.640,51 RON reprezentând cheltuieli administrative ale partenerului A.R.C.S.

Au fost apreciate neeligibile cheltuielile de tip F.E.D.E.R. în valoare de 90.353,60 RON care nu au depăşit 10% din valoarea eligibilă finală a proiectului.

Trebuie avut în vedere că în fiecare lună a fost înaintată cererea de deschidere de creditare, însoţite de documentele justificative pârâtei A.N.O.F.M. cu Organismul Intermediar P.O.S.D.R.U., cereri ce au fost aprobate fără obiecţiuni, iar sumele au fost virate în contul special al proiectului şi achitate beneficiarilor serviciilor prestate în cadrul proiectului implementat.

Pârâtele nu au putut şi nici nu au argumentat care sunt dispoziţiile legale încălcate de beneficiar cu privire la exigibilitatea cheltuielilor efectuate în implementarea proiectului, în conformitate cu contractul de finanţare aprobat şi anexele acestuia.

Prin adresa din 12 septembrie 2012, înregistrată la A.J.O.F.M. Mehedinţi din 19 februarie 2011, pârâta A.N.O.F.M., Organismul Intermediar P.O.S.D.R.U., prin comisia de contestaţie, a considerat exigibile cheltuielile generale de administraţie, astfel că se impun a fi rambursate toate cheltuielile aferente cererilor de rambursare nr. AA şi nr. AB, fapt ce nu s-a realizat până în prezent.

În anexa nr. 1 a motivelor de recurs, se arată că motivele invocate de pârât Organismul Intermediar P.O.S.D.R.U., respectiv Legea nr. 154/1998, O.U.G. nr. 12/2000 şi O.U.G. nr. 10/2008 nu au aplicabilitate în cazul beneficiarului A.J.O.F.M. Mehedinţi, fiind în afara cererii de finanţare şi a contractului de finanţare.

Dacă se constată neeligibilitatea încadrării persoanelor Organismului Intermediar P.O.S.D.R.U., A.N.O.F.M. putea refuza contractul de finanţare dar atât în etapa de evaluare cât şi în etapa de contractare au fost implementate de către solicitant toate solicitările Organismului Intermediar P.O.S.D.R.U., A.N.O.F.M., în acest sens fiind adresa din 13 octombrie 2010 şi din 16 august 2010.

Recurenta arată, în esenţă, că în ceea ce priveşte cheltuielile cu salarizarea, pârâtele au invocat mai multe acte normative care nu sunt aplicabile beneficiarului A.J.O.F.M. Mehedinţi şi care contravin contractului de finanţare şi cererii de finanţare. Cheltuielile cu salarizarea personalului angajat în implementarea proiectului sunt în conformitate cu actele juridice încheiate, cu Ghidul Solicitantului, aprobat prin Ordinul nr. 259/2010.

Cu privire la încadrarea echipei de management şi a echipei de implementare, beneficiarul a respectat întocmai dispoziţiile legale având în vedere că nu se încheie contractul de finanţare fără evaluarea şi aprobarea cererii de finanţare.

Este de remarcat că acest organism îşi invocă propria culpă în condiţiile în care anterior au aprobat procesele-verbale de angajare a personalului, au aprobat sumele aferente resurselor umane, respectiv salariile la nivelul celor prevăzute în cererea de finanţare aprobată, iar A.J.O.F.M. Mehedinţi şi-a respectat obligaţiile contractuale aşa cum au fost aprobate prin cererea de finanţare a bugetului proiectului.

În susţinerea recursului, recurenta a administrat, în condiţiile art. 305 C. proc. civ., proba cu acte.

Intimata A.N.O.F.M. Mehedinţi a formulat întâmpinare prin care solicită, în esenţă, respingerea recursului da nefondat, apreciind că are calitate procesuală pasivă în cauză Organismul Intermediar P.O.S.D.R.U., aceasta fiind autoritatea publică emitentă a scrisorilor standard de informare a beneficiarului.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, intimata arată că recurenta nu prezintă în dezvoltarea motivelor de recurs critici reale vizând sentinţa pronunţată, reiterând în fapt argumentele din cererea de chemare în judecată.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Intimata-recurentă a invocat indirect excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, excepţie ce a fost soluţionată însă prin decizia nr. 3972 din 5 octombrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinându-se că în conformitate cu prevederile art. 25 din H.G. nr. 457/2008, se desemnează Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Tineretului, A.N.O.F.M., Centru Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic şi Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, prin cele 8 structuri subordonate acestuia, cu personalitate juridică, organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004, drept organisme intermediare pentru P.O.S.D.R.U.

Potrivit art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 1610/2006, privind Statutul A.N.O.F.M. în structura agenţiei funcţionează, la nivel de direcţie Orgaismul Intermediar P.O.S.D.R.U. care îndeplineşte atribuţiile delegate de Autoritatea de Management P.O.S.D.R.U. din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, însă această modalitate de repartizare a atribuţiilor nu a fost apreciată de instanţă ca fiind de natură a susţine lipsa calităţii procesuale pasive a A.N.O.F.M., cu atât mai mult cu cât aceasta este semnatară a contractului de finanţare şi tot A.N.O.F.M., Organismul Intermediar P.O.S.D.R.U. a soluţionat şi contestaţiile formulate împotriva celor 3 scrisori atacate.

Ca urmare, calitatea procesuală pasivă a fost analizată prin decizia de casare, instanţa de fond pronunţându-se în limitele prevăzute de art. 315 C. proc. civ., analizând pe fond conform deciziei de casare, caracterul eligibil/neeligibil al cheltuielilor cu resursele umane, cheltuielile cu alte tipuri de costuri şi cheltuielile de administrate.

Şi intimata-pârâtă A.N.O.F.M. a administrat proba cu acte în condiţiile art. 305 C. proc. civ. depunând la dosar şi un punct de vedere a Organismului Intermediar P.O.S.D.R.U., A.N.O.F.M. cu privire la proiectul „Creşterea capacităţii serviciului public de ocupare din regiune de a planifica proiecte şi de a furniza servicii de consiliere centrată pe client”.

Hotărârea instanţei de recurs

Analizând sentinţa recurată în raport cu criticile formulate, probatoriul administrat în cauză de părţile litigante şi dispoziţiile legale incidente se constată că recursul este nefondat din perspectiva motivelor de recurs invocate şi întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 7, pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ. şi art. 3041 C. proc. civ.

Primul motiv de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. vizează nemotivarea unei hotărâri atunci când nu se arată motivele pe care aceasta se sprijină, dar şi atunci când hotărârea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, dar sentinţa recurată cuprinde motivele de fapt şi de drept pe care se sprijină, conform cerinţelor dispoziţiilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Atâta timp cât instanţa de fond a stabilit împrejurările de fapt esenţiale în cauză, a evocat normele substanţiale incidente şi aplicarea lor în speţă, a analizat probatoriul administrat, ţinând cont şi de decizia de casare, soluţia exprimată prin dispozitiv fiind susţinută de considerente, susţinerea recurentei vizând nemotivarea hotărârii sau motivarea contradictorie, nu poate fi reţinută.

Doctrina şi jurisprudenţa au statuat, cu caracter unitar, că judecătorul nu este obligat să răspundă fiecărui argument din cele pe care părţile le invocă în susţinerea uneia şi aceleiaşi cereri, iar în condiţiile în care instanţa a analizat caracterul neeligibil al cheltuielilor cu resursele umane, cheltuieli cu alte tipuri de costuri, cheltuieli generate de administraţie în raport de motivele de fapt şi de drept reţinute în actele administrative contestate, a evocat normele substanţiale incidente, motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. nu îşi găsesc incidenţa în cauză.

Criticile invocate de recurentă cu privire la eligibilitatea sumelor ce au făcut obiectul cererilor de rambursare nr. AA, nr. AB, nr. AC, interpretarea greşită a actului dedus judecăţii şi aplicarea greşită a legii, vor fi analizate în raport de dispoziţiile art. 304 pct. 8, pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., invocate de recurentă.

Litigiul ivit între recurenta-reclamantă şi intimatele-pârâte, are la bază cererea de finanţare privind proiectul „Creşterea capacităţii serviciilor publice de ocupare din regiune de a planifica proiecte şi de a furniza servicii de consiliere centrată pe clienţi”, contractul de finanţare P.O.S.D.R.U. şi cele trei cereri de rambursare a cheltuielilor efectuate.

Astfel, având în vedere cererea de finanţare din vizând proiectul „Creşterea capacităţii serviciului public de ocupare din regiune de a planifica şi de a furniza servicii de consiliere centrată pe clienţi”, aprobată la data de 16 martie 2009 pentru o finanţare nerambursabilă în valoare de 1.251.867,00 RON, părţile litigante, respectiv Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale, A.N.O.F.M., Organismul Intermediar P.O.S.D.R.U. pe de o parte şi A.J.O.F.M. Mehedinţi, în calitate de beneficiar, au încheiat contractul de finanţare P.O.S.D.R.U. din data de 18 martie 2009.

Ulterior, a fost încheiat actul adiţional la contractul de finanţare P.O.S.D.R.U.

Obiectul contractului conform art. 1 alin. (1) modificat prin actul adiţional, îl reprezintă acordarea finanţării nerambursabile de către Autoritatea de Management P.O.S.D.R.U. prin Organismul Intermediar P.O.S.D.R.U., A.N.O.F.M. pentru implementarea proiectului intitulat „Creşterea capacităţii serviciului public de ocupare din regiune de a planifica proiecte şi de a furniza servicii de consultanţă centrată pe client”.

La art. 4 din contractul de finanţare, modificat prin art. 7 din actul adiţional la contract, a fost stabilită „Eligibilitatea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului”.

Prin cererea de rambursare nr. AA, versiunea 2, anexa nr. 8 recurenta-reclamantă a solicitat rambursarea cheltuielilor efectuate în perioada 1 iulie 2009-29 decembrie 2009 în cuantum de 265,989,09 RON, refuzându-se la plata suma de 130.373,03 RON considerată neeligibilă prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 10 noiembrie 2010.

Suma neeligibilă de 130,373,03 RON este compusă din suma de 97.648,34 RON reprezentând cheltuieli cu resurse umane, suma de 39,68 RON cheltuieli cu transportul, suma de 23.885,88 RON, cheltuieli cu alte tipuri de costuri (9.000 RON din contractul cu SC W.A. SRL; 14.705,88 RON reprezentând contravaloarea combustibil auto, 180 RON cheltuială cu hrana a doi participanţi a 8.437,93 RON cheltuieli salariale cu expertul contabil) şi cheltuieli de administraţie ale partenerului A.R.C.S.

Prin cererea de rambursare nr. AB s-a solicitat suma de 315.371,60 RON, reprezentând cheltuieli efectuate în perioada 1 ianuarie 2010 până la 30 iulie 2010, iar prin scrisoarea de informare din 6 aprilie 2011 a fost refuzată la plată suma de 191.220,61 RON, ca fiind cheltuială neeligibilă, compusă din suma de 141.778,05 RON cheltuieli resurse umane, 260 RON cheltuieli diurnă, 12.781,64 RON alte tipuri de costuri, 36.400,92 RON cheltuieli generate de administraţie.

Prin cererea de rambursare nr. AC, pentru perioada 1 august 2010 până la 31 decembrie 2010, s-a solicitat rambursarea cheltuielilor în sumă de 388.131,08 RON, iar prin scrisoarea standard de informare din 17 iunie 2011 a fost refuzată la plată suma de 125.064,44 RON compusă din suma de 94.596,13 RON reprezentând costuri resurse umane, 1.997,62 RON cheltuieli participanţi; 5.080,18 RON alte tipuri de costuri; 23.390,51 RON cheltuieli generate de administraţie.

Acţiunea reclamantei vizează sumele declarate neeligibile prin cele trei scrisori standard de informare, respectiv suma de 130.373,03 RON din prima cerere de rambursare, suma de 191.220,61 RON din a doua cerere de rambursare şi suma de 125.064,44 RON din cererea trei de rambursare.

Pentru a stabili caracterul eligibil/neeligibil al celor trei sume menţionate, trebuie avute în vedere atât obligaţiile contractuale cât şi dispoziţiile legale incidente.

Astfel, potrivit art. 4 din contractul de finanţare: „cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condiţiile H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, de Ordinul comun al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi al Ministerul Economiei şi Finanţelor nr. 3/185/2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin P.O.S.D.R.U., cu modificările şi completările ulterioare, de Ghidul Solicitantului, de prezentul contract, de instrucţiunile Autorităţii de Management P.O.S.D.R.U., precum şi de alte dispoziţii legale aplicabile”.

Prin H.G. nr. 759/2007, la art. 2 sunt enumerate condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ, ca o cheltuială efectuată de beneficiari, în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, să fie considerată eligibilă, iar la art. 5 alin. (1) din acelaşi act normativ sunt definite cheltuielile generate de administraţie.

Art. 13 din hotărârea Guvernului face trimitere la art. 34 alin. (2) din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006; art. 7 alin. (3) şi art. 8 din Regulamentul nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului; art. 3 alin. (7) şi art. 11 alin. (4) din Regulamentul nr. 1081/2006.

La art. 11 din Regulamentul CCE nr. 1081/2006 şi la art. 7 din Regulamentul nr. 1080/2006 sunt stabilite regulile de eligibilitate a cheltuielilor.

De asemenea prin Ghidul solicitantului, la pct. 14 se stabileşte regulile generale de eligibilitate a cheltuielilor, lista categoriilor şi subcategoriilor de cheltuieli eligibile, lista cheltuielilor neeligibile, plafoanele maxime de referinţă ale cheltuielilor de personal.

Ordinul comun al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse/Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 3/185/2008 stabileşte atât categoriile de cheltuieli eligibile (art. 2) cât şi condiţiile cumulative pentru ca o cheltuială să fie considerată eligibilă (art. 3).

La art. 8 sunt stabilite regulile specifice de eligibilitate pentru cheltuieli de cazare, transport şi diurnă, la art. 2 regulile de eligibilitate privind cheltuielile aferente managementului şi implementarea P.O.S.D.R.U., iar în anexa nr. 3 sunt stabilite regulile de eligibilitate privind cheltuielile aferente managementului şi implementării P.O.S.D.R.U., anexa nr. 6 enumerând cheltuieli eligibile.

Pornind de la obligaţiile contractuale stabilite de părţi prin contractul de finanţare, legislaţia comunitară şi naţională menţionată se constată că cele trei sume, stabilite prin scrisorile standard de informare sunt neeligibile.

Cu privire la neeligibilitatea sumei de 97.648,34 RON, reprezentând cheltuieli salariale ale personalului echipei de implementare a proiectului se reţine că în mod corect instanţa de fond a apreciat că aceste categorii de personal îi sunt aplicabile dispoziţiile privind salarizarea personalului bugetar.

Recurenta pentru a stabili caracterul eligibil al acestor cheltuieli se raportează doar la dispoziţiile din Ghidul Solicitantului fără să ţină cont de obligaţiile contractuale stabilite în condiţiile art. 998-art. 999 C. civ., respectiv art. 9 pct. 4 din contractul de finanţare, legislaţia naţională şi Regulamentul CEE nr. 1080/2006, nr. 1083/2006 şi nr. 1081/2006, precum şi legislaţia specială privind angajarea şi salarizarea personalului bugetar, respectiv O.U.G. nr. 24/2000, O.G. nr. 10/2008, Legea nr. 154/1998, art. 4 şi art. 8 din Legea nr. 202/2006 dar şi dispoziţiile art. 30 vizând încadrarea salariaţilor în instituţiile publice numai prin concurs sau examen şi art. 157 (vizând retribuirea suplimentară) din Legea nr. 53/2003, art. 2 lit. d) din H.G. nr. 759/2007, acte normative reţinute corect de prima instanţă, pentru argumentele arătate şi însuşite de instanţa de recurs.

Recurenta-reclamantă a depus diligenţă pentru a stabili corect dispoziţiile legale incidente dar punctele de vedere exprimate de pârâta A.N.O.F.M., Organismul Intermediar P.O.S.D.R.U., nu înlătură aplicarea dispoziţiilor legale şi contractuale.

Cu privire la suma de 361,20 RON decontată pentru angajaţii A.R.C.S., această sumă nu este eligibilă deoarece nu intră în categoria costurilor directe, plata urmând să fie făcută de A.R.C.S. şi ulterior decontată în baza raporturilor de parteneriat.

Suma de 39,68 RON vizează cheltuieli efectuate cu numita P.C. care nu face a făcut parte din echipa de implementare a proiectului, astfel că suma nu este eligibilă.

În categoria „alte tipuri de costuri” în cuantum de 23.885,88 RON este inclusă suma de 9.000 RON aferentă contractului cu SC W.A. SRL, neeligibilă prin raportare la dispoziţiile O.G. nr. 34/2006, având în vedere că numita P.S. a făcut parte atât din comisia de recepţie a serviciilor, fiind şi împuternicită a cocontractantului, argumentele instanţei de fond pe acest aspect fiind dezvoltate corect, motiv pentru care nu vor mai fi reluate de instanţa de recurs.

Pentru cheltuielile de combustibil în sumă de 14.705,88 RON reprezentând contravaloarea combustibilului, se reţine că suma menţionată nu este eligibilă în raport de dispoziţiile art. 8 lit. b) pct. 5 din Ordinul nr. 3/185/2008 şi H.G. nr. 1860/2006.

Suma de 180 RON, reprezentând cheltuieli hrană pentru persoane ce nu au făcut parte din echipa de implementare, sunt cheltuieli neeligibile în raport de dispoziţiile art. 8 lit. d) din Ordinul comun nr. 3/185/2008 şi pct. 2.1 din anexa nr. 6 la ordin. Suma de 7.650 RON reprezentând salariul experţilor contabili, în mod corect nu a fost apreciată ca fiind eligibilă în raport de dispoziţiile O.G. nr. 10/2008 şi O.U.G. nr. 24/2000, O.G. nr. 34/2009.

Potrivit art. 9 secţiunea A din contractul de finanţare, recurenta avea posibilitatea fie să achiziţioneze servicii de contabilitate cu respectarea legislaţiei achiziţiilor publice sau să desemneze şeful compartimentului de contabilitate, respectiv să angajeze un expert contabil, dar aşa cum s-a arătat, recurenta nu a respectat clauzele contractuale şi legislaţia aplicabilă.

Cheltuielile administrative ale personalului A.R.C. în cuantum de 787.933 RON, corect au fost considerate neeligibile, având în vedere acordul de parteneriat înregistrat din 16 decembrie 2008, Secţiunea 3.3. Plăţi, în care se indică obligativitatea efectuării plăţilor către parteneri, pe bază de facturi emise de partenerul principal.

Referitor la criticile formulate de recurent pentru cererea de rambursare nr. AB şi scrisoarea de informare din 6 aprilie 2011 vizând suma de 191.220,61 RON, se constată că recurenta a reluat argumentele arătate în susţinerea cererii de chemare în judecată fără a arăta care sunt motivele de nelegalitate ale hotărârii recurate.

Criticile vizând neeligibilitatea sumei de 141.220,61 RON reprezentând resurse umane vor fi respinse pentru aceleaşi argumente expuse la cererea de rambursare nr. AA vizând aceleaşi categorii de cheltuieli, încadrarea personalului în echipă de proiect nefiind rezultatul unei examen conform legislaţiei naţionale în vigoare, iar salarizarea a fost făcută cu depăşirea salariilor de bază prevăzute de O.U.G. nr. 24/2000 şi a legislaţiei vizând angajarea şi salarizarea personalului bugetar, aspect reţinut corect de prima instanţă.

Cheltuielile de diurnă în cuantum de 260 RON nu au fost însoţite de documente justificative conform H.G. nr. 759/2007.

Criticile recurentei privind neeligibilitatea sumei de 9.000 RON, reprezentând contravaloarea contractului cu SC W.A. SRL vor fi respinse pentru aceleaşi argumente prezentate la cererea de rambursare nr. 1 vizând aceleaşi cheltuieli.

Nici criticile vizând neeligibilitatea sumei de 3.781,64 RON reprezentând contravaloarea cheltuielilor pentru cursurile de autorizare a partenerului A.R.C.S. nu pot fi reţinute în raport de dispoziţiile cuprinse în Ghidul Solicitantului, de clauzele contractuale şi acordul de parteneriat.

Taxa autorizare „Management proiect” şi „Consiliere de orientare profesională” nu poate fi considerată eligibilă în condiţiile în care activităţile menţionate nu se regăsesc printre activităţile enumerate la capitolul „Formarea personalului propriu al serviciului public de ocupare” din Ghidul Solicitantului.

Cu privire la criticile vizând suma de 36.400,92 RON reprezentând contravaloarea cheltuielilor generale de administraţie suportate de partenerii A.R.C.S., A.J.O.F.M. Mehedinţi, Dolj şi Gorj şi cheltuieli cu personalul administrativ, se constată neeligibilitatea sumei în raport de prevederile contractului de parteneriat, partenerii implicaţi în proiect nefăcând dovada decontărilor cheltuielilor de administraţie, în condiţiile art. 1169 C. civ.

De asemeni, trebuie reţinut că prin cererea de rambursare nr. AB au fost solicitate cheltuielile aferente pentru perioada 1 iulie 2009 până la 29 decembrie 2009, iar actul adiţional la contractul de finanţare invocat de recurentă, este încheiat la data de 1 iunie 2010.

Cu privire la criticile vizând neeligibilitatea sumei de 6.000 RON reprezentând contravaloarea onorariu asistent proiect, este de precizat că această sumă face parte din cheltuielile neeligibile stabilite prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 17 iunie 2011, aferentă cererii trei de rambursare şi nu cererii doi aşa cum a arătat recurenta prin motivele de recurs.

Astfel pentru cheltuielile aferente cererii de rambursare nr. AC, a fost declarată neeligibilă suma de 125.064,44 RON reprezentând cheltuieli directe în valoare de 101.673,93 RON cheltuieli indirecte în cuantum de 23.390,51 RON.

În cadrul cheltuielilor directe este inclusă suma de 94.596,13 RON, resurse umane, din care face parte şi suma de 6.000 RON reprezentând onorariu asistent proiect, sumă neeligibilă având în vedere încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006 prin raportare la obligaţiile contractuale asumate prin contractul de finanţare. Activitatea asistentului de proiect s-a desfăşurat cu încălcarea normelor stabilite şi prin anexa nr. 1, cererea de finanţare care la structura „Resursele alocate pentru implementarea proiectului (dosar fond Judecătoria Drobeta Turnu Severin) stabileşte că va fi un asistent de proiect cu normă întreagă şi nu în baza unui contract civil pentru care au fost emise facturi.

Este adevărat că pârâta a avut o poziţie inconsecventă pe parcursul derulării contractului de finanţare, fără să ofere informaţii clare şi precise la solicitările recurentei-reclamante pentru a se putea stabili corect eligibilitatea cheltuielilor desfăşurate şi respectarea clauzelor contractuale, dar eligibilitatea cheltuielilor se analizează în raport de clauzele contractului de finanţare, cererea de finanţare, acordurile de parteneriat şi dispoziţiile legale incidente, instanţa de judecată fiind investită în acest cadru procesual să analizeze legalitatea eligibilităţii/neeligibilităţii sumelor aferente celor trei cereri de rambursare, ţinând cont de cadrul legal şi limitele investirii.

Cu privire la suma de 86.180 RON reprezintă cheltuieli cu salariul echipei de management, efectuate fără respectarea legislaţiei privind angajarea şi salarizarea personalului în instituţiile bugetare, se menţin aceleaşi argumente expuse la analiza cererii de rambursare nr. AA şi nr. AB pentru aceleaşi categorii de cheltuieli.

De asemenea, pentru aceleaşi considerente expuse la analiza cheltuielilor aferente cererilor de rambursare nr. AA şi nr. AB vor fi respinse criticile ce vizau cheltuieli de cazare şi transport pentru suma de 1.997,62 RON, cheltuielile în sumă de 4.500 RON reprezentând contractul cu SC W.A. SRL, cheltuieli în sumă de 12.750 RON reprezentând salariile personalului administrativ, 10.640,51 RON reprezentând cheltuielile administrative ale partenerului A.R.C.S.

De altfel, nici recurenta nu a adus critici noi pentru sumele aferente cererii de rambursare nr. AC rezumându-se a face trimitere la argumentele prezentate pentru cererile de rambursare nr. AA şi nr. AB.

Pentru suma de 90.353,60 RON reprezentând cheltuieli neeligibile de tip proiect F.E.D.E.R., este de remarcat că această sumă nu a fost analizată de instanţa de fond, având în vedere că nu a fost analizată de Organismul Intermediar P.O.S.D.R.U., A.N.O.F.M., iar în recurs, recurenta nu aduce critici pe acest aspect, rezumându-se a arăta că cheltuielile de tip F.E.D.E.R. reprezintă 10% din totalul cheltuielilor declarate eligibile la finalul proiectului, situaţie în care instanţa de recurs în raport de dispoziţiile art. 316 raportate la art. 294 C. proc. civ. nu va analiza eligibilitatea sumei de tip F.E.D.E.R.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de A.J.O.F.M. Mehedinţi împotriva sentinţei nr. 223/2013 din 24 mai 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de A.J.O.F.M. Mehedinţi împotriva sentinţei nr. 223/2013 din 24 mai 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 martie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1523/2014. Contencios. Contestaţie act...  ICCJ. Decizia nr. 1624/2014. Contencios. Obligare emitere act... →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1581/2014. Contencios