ICCJ. Decizia nr. 16/2014. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 16/2014
Dosar nr. 11534/2/2010*
Şedinţa publică de la 9 ianuarie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Procedura în faţa primei instanţe
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul P.I. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, contestaţie în anulare împotriva Sentinţei civile nr. 3072 din 12 noiembrie 2008, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal, solicitând anularea Sentinţei civile nr. 3072 din 12 noiembrie 2008 şi în rejudecare, disjungerea capătului de cerere privind pensia de serviciu şi declinarea soluţionării acestuia în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia VIII - conflicte de muncă şi asigurări sociale.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 4408 din 29 iunie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins contestaţia în anulare formulată de reclamantul P.I., în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, ca tardiv formulată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut ca fiind incidente în cauză dispoziţiile art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ.
Astfel, contestaţia în anulare împotriva Sentinţei civile nr. 3072 din 12 noiembrie 2008 putea fi făcută în 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Sub acest aspect, Curtea a observat că sentinţa civilă în discuţie a devenit irevocabilă la 6 octombrie 2009, ca efect al respingerii recursului declarat de reclamant împotriva sentinţei, conform Deciziei civile nr. 4068/2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Cum cererea a fost formulată la data de 23 noiembrie 2010 (fiind expediată instanţei prin serviciul poştal), Curtea a constatat că a fost depăşit termenul limită impus de art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., respectiv un an de la data rămânerii irevocabile a sentinţei civile criticate, astfel că a respins contestaţia în anulare ca tardiv formulată.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reclamantul P.I. a declarat recurs, fără a structura motivele de nelegalitate ale sentinţei şi criticile invocate.
În motivarea căii de atac formulate, recurentul descrie demersurile efectuate şi litigiile desfăşurate în vederea valorificării drepturile sale privind pensia de serviciu şi redă dispoziţiile legale pe care le consideră ca fiind incidente în cauză.
Recurentul solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat, casarea Sentinţei civile nr. 4408 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi înlăturarea excepţiei tardivităţii ca fiind vădit nefondată, câtă vreme contestaţia în anulare întruneşte condiţiile de admisibilitate prevăzute în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 317 alin. (1) pct. 2 şi art. 319 alin. (2) teza I C. proc. civ..
4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza în raport de actele şi lucrările dosarului, de criticile formulate de recurent, precum şi de reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.
După cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, prin Sentinţa civilă nr. 4408 din 29 iunie 2012 pronunţată în Dosarul nr. 11534/2/2010* de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă ca tardiv formulată contestaţia în anulare împotriva Sentinţei civile nr. 3072 din 12 noiembrie 2008 pronunţată în Dosarul nr. 4222/2/2008 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea soluţiei de respingere ca tardiv formulată a contestaţiei în anulare, instanţa de fond a reţinut că, în cauză, devin aplicabile dispoziţiile art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., întrucât contestaţia în anulare a fost formulată la data de 23 noiembrie 2010 (fiind expediată instanţei prin serviciul poştal), iar Sentinţa civilă nr. 3072 din 12 noiembrie 2008 a devenit irevocabilă la data de 6 octombrie 2009, ca efect al respingerii recursului conform Deciziei civile nr. 4068/6 octombrie 2009, fiind formulată peste termenul de un an de la data rămânerii irevocabile a sentinţei civile criticate.
Înalta Curte apreciază că, în mod legal, Curtea de apel a reţinut că Sentinţa civilă nr. 3072 din 12 noiembrie 2008 face parte din categoria hotărârilor care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită prevăzute de art. 319 alin. (2) C. proc. civ., fapt pentru care contestaţia în anulare împotriva Sentinţei civile nr. 3072 din 12 noiembrie 2008 putea fi făcută în 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte remarcă faptul că, în cauză, recurentul a luat cunoştinţă de Sentinţa civilă nr. 3072 din 12 noiembrie 2008 când a declarat recurs împotriva acestei hotărâri judecătoreşti, înregistrat la data de 11 februarie 2009 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - iar Sentinţa civilă nr. 3072 din 12 noiembrie 2008 a rămas irevocabilă la data de 6 octombrie 2009 ca efect al respingerii recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 3072 din 12 noiembrie 2008, conform Deciziei civile nr. 4068/2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, fapt pentru care promovarea contestaţiei în anulare la data de 23 noiembrie 2010 apare ca fiind realizată cu încălcarea evidentă a termenului reglementat prin dispoziţiile art. 319 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ.
Totodată, Înalta Curte reţine că soluţia admiterii excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei în anulare, menţinută de instanţa de control judiciar, face de prisos examinarea celorlalte cereri şi susţineri ale recurentului, formulate în prezenta cale de atac.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentinţa recurată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare în sensul dispoziţiilor art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a din acelaşi Cod, coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 5544/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamant ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.I. împotriva Sentinţei civile nr. 4408 din 29 iunie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 ianuarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1929/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1429/2014. Contencios. Anulare act... → |
|---|
