ICCJ. Decizia nr. 2455/2014. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2455/2014
Dosar nr. 1392/33/2012
Şedinţa publică de la 27 mai 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 920 din 23 noiembrie 2012, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta S.M., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, dispunând anularea Hotărârii nr. 32982 din 5 august 2012 emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat, în perioada septembrie 1943 - martie 1945 şi să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 01 iulie 2011.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în baza probelor administrate în cauză, că reclamanta şi familia sa s-au refugiat, în toamna anului 1943 - din cauza persecuţiilor etnice suferite, urmare cedării Ardealului de Nord către Ungaria - din localitatea de domiciliu Frata, în localitatea Pădureni.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, susţinând că este netemeinică şi nelegală şi invocând prevederile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ. În motivarea recursului, pârâta arată, în esenţă, că reclamanta nu a făcut dovada persecuţiei etnice în conformitate cu prevederile legale aplicabile, în sensul că la dosarul cauzei nu se află niciun act oficial care să ateste susţinerile reclamantei.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
De asemenea, în conformitate cu art. 61 din acelaşi act normativ, dovada încadrării în situaţiile prevăzute la art. 1 se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Or, din declaraţia notarială a martorilor N.A. şi S.D., acesta din urmă audiat şi nemijlocit de instanţa de judecată, rezultă într-adevăr că, din cauza persecuţiilor etnice, reclamanta şi familia sa s-au refugiat, în toamna anului 1943, din localitatea Frata, în care îşi aveau domiciliul, în localitatea Pădureni.
În cauză, dovada refugiului reclamantei s-a făcut, aşadar, conform legii, instanţa de fond în mod corect admiţând acţiunea şi obligând-o pe pârâtă să-i recunoască şi să-i acorde reclamantei drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999.
Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva Sentinţei nr. 920 din 23 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2014.
Procesat de GGC - NN
← ICCJ. Decizia nr. 2449/2014. Contencios. Litigii Curtea de... | ICCJ. Decizia nr. 2456/2014. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|