ICCJ. Decizia nr. 2873/2014. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2873/2014
Dosar nr. 1236/2/2013
Şedinţa publică de la 18 iunie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare înregistrată la data de 14 februarie 2013, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A.R.A.I.E.X. a chemat în judecată pe pârâtul O.R.D.A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, să dispună suspendarea executării deciziei O.R.D.A. din 16 ianuarie 2013.
Prin sentinţa nr. 1323 din 15 aprilie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea formulată de reclamanta A.R.A.I.E.X., reţinând, în esenţă, că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 referitoare la cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de apel, a declarat recurs reclamanta A.R.A.I.E.X., în temeiul art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că instanţa de fond în mod greşit a reţinut că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 referitoare la cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente şi expunând, pe larg, împrejurările de fapt şi temeiurile de drept care demonstrează îndeplinirea cerinţelor legale.
Examinând cauza, prin prisma criticilor formulate, în raport cu art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., precum şi în raport cu dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele arătate în continuare.
Din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, se observă că reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere formulată în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, privind suspendarea executării deciziei O.R.D.A. din 16 ianuarie 2013.
Conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate.”
Înainte de a proceda la expunerea şi analiza în concret a criticilor formulate de recurenta-reclamantă, Înalta Curte constată că, prin sentinţa civilă nr. 3131 din 17 octombrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2768/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de aceeaşi reclamantă, în contradictoriu cu acelaşi pârât, având ca obiect anularea deciziei O.R.D.A. din 16 ianuarie 2013.
În consecinţă, pe de o parte, soluţia instanţei de fond, învestită cu acţiunea în anularea actului administrativ, conferă consistenţă concluziei că actul administrativ, ce formează obiectul prezentei cereri de suspendare a executării, se bucură de prezumţia de legalitate, nefiind, astfel îndeplinită cerinţe prevăzută de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 referitoare la existenţa unui caz bine justificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din aceeaşi lege, în sensul de „împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ”.
Pe de altă parte, soluţia dată prezentei cereri de suspendare a executării, chiar în eventualitatea în care aceasta ar fi fost favorabilă reclamantei, şi-a epuizat efectele juridice la data pronunţării instanţei învestite cu acţiunea în anulare, aşa cum prevede expres art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel că prezentul demers judiciar al recurentei este lipsit, la acest moment, de finalitatea urmărită.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, neexistând motive de reformare a hotărârii atacate, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 304 ori art. 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.R.A.I.E.X. împotriva sentinţei civile nr. 1323 din 15 aprilie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 iunie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 4638/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2889/2014. Contencios → |
---|