ICCJ. Decizia nr. 416/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 416/2014
Dosar nr. 2968/2/2012
Şedinţa publică de la 30 ianuarie 2014
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prima instanţă
a) Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 9 aprilie 2012 sub nr. 2968/2/2012, reclamanta SC L.C. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Garda Financiară - Comisariatul General, anularea actului administrativ, emis de pârâtă, prin care s-au dispus măsuri în sarcina reprezentantului legal al reclamantei de înregistrare în evidenţa financiar contabilă a societăţii.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că urmare verificărilor efectuate de comisarii Gărzii Financiare - Comisariatul General, la societatea reclamantă, având ca obiectiv verificarea modului în care aceasta a facturat articolele şi serviciile funerare prestate către persoane fizice în cursul anului 2011, s-a constatat că pentru venituri neînregistrate în sumă de 4.122.920,20 RON nu s-au calculate şi virat la bugetul de stat TVA în sumă de 797.984,50 şi impozit în sumă de 531.989,35 RON.
În motivarea cererii de anulare a actului de control atacat, reclamanta a susţinut că procesul-verbal de control este nelegal, motiv pentru care a sesizat organul fiscal în termenul legal de 30 de zile de la data comunicării actului atacat, formulând în acest sens contestaţia înregistrată sub nr. 121230 din 5 martie 2012, în conformitate cu dispoziţiile art. 205 C. proc. fisc., raportat la dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Autoritatea publică pârâtă a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii, motivată de faptul că procesul-verbal a cărui anulare se cere, întocmit de comisarii Gărzii Financiare - Comisariatul General, nu reprezintă un act administrativ în sensul dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
b) Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 3900 din 11 iunie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre s-au reţinut următoarele:
În cauză este necontestat că obiectul litigiului de faţă în constituie Procesul-verbal încheiat de comisarii Gărzii Financiare din cadrul Comisariatului General Bucureşti, în data de 16 februarie 2012, prin care s-a dispus, în urma celor constatate, ca societatea verificată să "ia măsuri pentru înregistrarea sumelor stabilite conform prezentului proces-verbal, în evidenţa financiar-contabilă şi virarea lor către bugetul de stat".
A mai reţinut Curtea că actul atacat în cadrul litigiului de faţă este un proces-verbal încheiat de lucrători ai Gărzii Financiare prin care s-a dispus stabilirea unei stări de fapt fiscale, iar nu o sancţiune contravenţională, singura situaţie în care acest act putea fi atacat separat conform art. 5 alin (2) din O.U.G. nr. 91/2003 privind Garda Financiară, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel fiind, Curtea a reţinut că organele Gărzii Financiare sunt organe fiscale de control financiar, care nu au competenţa de a stabili taxe şi impozite fiscale, ci doar stabilesc o situaţie de fapt fiscală, ceea ce s-a şi întâmplat în cauza de faţă, întrucât, din actele cauzei nu rezultă impunerea în sarcina societăţii reclamante a unor obligaţii de plată la bugetul statului.
Prin urmare, instanţa a constatat că actul dedus judecăţii are natura unui operaţiuni administrative, fiind un act premergător, cu caracter preparator, care în cazul emiterii unui act administrativ-fiscal producător de efecte juridice deschide calea unei acţiuni în justiţie în cadrul căreia poate fi atacat şi acesta.
2. Instanţa de recurs
a) Motivele de recurs
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs reclamanta SC L.C. SRL Bucureşti.
Reclamanta a criticat sentinţa primei instanţe, în sensul că instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura acestuia şi a fost pronunţată cu aplicarea greşită a legii.
b) Analiza motivelor de recurs
Prin procesul-verbal contestat, Garda Financiară - Comisariatul General a stabilit stări de fapt şi împrejurări din activitatea SC L.C. SRL în vederea valorificării lor de organele competente.
Procesul-verbal contestat a fost întocmit în baza art. 6 alin. (7) din O.U.G. nr. 91/2003, modificată şi completată, conform cărora la constatarea unor împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal, organele Gărzii Financiare întocmesc procese-verbale în baza cărora sesizează organele de urmărire penală cu privire la faptele constatate.
Potrivit art. 9 alin. (5) din H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare, la constatarea împrejurărilor privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal, organele Gărzii Financiare întocmesc procese-verbale prin care stabilesc implicaţiile fiscale ale acestora, în baza cărora sesizează organele de urmărire penală şi dispun măsuri asigurătorii.
Procesul-verbal întocmit în baza prevederilor art. 9 alin. (5) din H.G. nr. 1324/2009 poate cuprinde şi evaluări ale prejudiciului fiscal, fără calcularea de obligaţii accesorii şi nu constituie titluri de creanţă fiscală, aşa cum rezultă din prevederile art. 11 alin. (3) din H.G. nr. 1324/2009, fiind un mijloc de probă.
Obiectul acţiunii judiciare la instanţa de contencios administrativ îl poate constitui anularea unui act administrativ, ca ipoteză generală, cu aplicarea prevederilor Legii nr. 554/2004 şi ca ipoteză particulară, anularea unui titlu de creanţă fiscală, după parcurgerea procedurii prevăzute de O.U.G. nr. 92/2003, cum rezultă din prevederile art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004 şi art. 218 alin. (2) C. proc. fisc.
În speţă, procesul-verbal a cărui anulare se cere nu este act administrativ, în sens general, astfel cum este definit în cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, pentru că prin acesta nu se creează, modifică sau sting raporturi juridice, ci este un mijloc de probă, aşa cum expres se prevede în cuprinsul art. 2331alin. (5) C. proc. fisc. şi art. 11 alin. (3) din H.G. nr. 533/2007.
Procesul-verbal încheiat în condiţiile explicate mai sus nu este titlu de creanţă fiscală pentru că atât prin art. 2331 alin. (5) C. proc. fisc., cât şi printr-un act administrativ, infralegislativ, s-a arătat în mod expres că un astfel de act nu este titlu de creanţă fiscală, situaţie în care chiar legiuitorul a făcut calificarea acestui act.
Aşa cum s-a arătat, instanţa de contencios administrativ are competenţa de a analiza legalitatea actelor administrative, în sens general, a actelor administrative fiscale şi nu a mijloacelor de probă asupra cărora se va exercita dreptul de apreciere în procesul penal.
Ca urmare, acţiunea având ca obiect anularea procesului-verbal întocmit de Garda Financiară în vederea sesizării organelor de urmărire penală este inadmisibilă, aşa cum s-a susţinut prin întâmpinarea formulată de pârâtă.
Pentru considerentele de mai sus, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de reclamanta SC L.C. SRL va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC L.C. SRL Bucureşti împotriva Sentinţei nr. 3900 din 11 iunie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 ianuarie 2014.
Procesat de GGC - AZ
| ← ICCJ. Decizia nr. 33/2014. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 417/2014. Contencios. Anulare act... → |
|---|
