ICCJ. Decizia nr. 4161/2014. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Fond

Decizii ICCJ 2014 (Contencios administrativ)

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 4161/2014

Dosar nr. 2076/1/2014

Şedinţa publică de la 5 noiembrie 2014

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin adresa nr. 10/A din 29 ianuarie 2014, Curtea de Apel Piteşti a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii cererea formulată de domnul judecător D.G., preşedintele Curţii de Apel Piteşti, prin care a solicitat acordarea avizului de menţinere în funcţie, pe o perioadă de 1 an, după împlinirea vârstei de 65 de ani.

Solicitarea a fost însoţită de Hotărârile nr. 3 din data de 22 ianuarie 2014 şi nr. 7 din data de 10 martie 2014 ale Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti, din care rezultă, cu majoritate, acordarea avizului favorabil privind menţinerea în funcţie a domnului judecător.

Domnul judecător a fost audiat în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 06 mai 2014, ocazie cu care a prezentat motivele pentru care solicită acordarea avizului anual şi a solicitat menţinerea în funcţia de judecător, după împlinirea vârstei de 65 de ani.

Prin Hotărârea nr. 517 din 6 mai 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea privind acordarea avizului anual pentru menţinerea în funcţie a domnului judecător D.G., preşedintele Curţii de Apel Piteşti, după împlinirea vârstei de 65 de ani.

Pentru a hotărî astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut următoarele:

Conform prevederilor art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârstă de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii."

Interpretând dispoziţiile art. 83 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că legiuitorul a dorit ca între vârsta de 60 şi 65 de ani, opţiunea continuării activităţii în magistratură să fie condiţionată exclusiv de opţiunea magistratului în acest sens, iar pentru continuarea activităţii, după împlinirea vârstei de 65 de ani, legiuitorul a apreciat că nu mai este suficientă doar opţiunea exclusivă a magistratului. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii are atributul de a se pronunţa asupra oportunităţii menţinerii în funcţie prin avizul anual pe care îl poate acorda sau nu, în funcţie de anumite criterii care nu sunt reglementate expres în textul de lege.

A mai reţinut intimatul că prin Hotărârea nr. 661 din 03 iulie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a stabilit, printre altele, în aplicarea dispoziţiilor menţionate, procedura de menţinere în funcţie a judecătorilor, procurorilor şi a magistraţilor-asistenţi, la art. 2 alin. (1) - (9), care reglementează aspecte referitoare la depunerea cererilor de menţinere în funcţie, termenul în care acestea se depun, exprimarea unui punct de vedere de către colegiile de conducere ale instanţelor sau parchetelor la care solicitanţii îşi desfăşoară activitatea sau de către conducerea instanţelor sau parchetelor ierarhic superioare, după caz, şi întocmirea unui referat corespunzător de către direcţia de resort.

Hotărârea stabileşte numai că cererea de menţinere în funcţie trebuie să fie înaintată Consiliului însoţită de punctul de vedere al colegiului de conducere al instanţei, în fundamentarea căruia vor fi avute în vedere orice aspecte din care să rezulte dacă solicitantul este în măsură să îşi continue activitatea în condiţii corespunzătoare.

Prin urmare, a constatat Consiliul Superior al Magistraturii că, în raport cu procedura instituită prin Hotărârea nr. 661/2008, Plenul este chemat să analizeze oportunitatea acordării avizului, exclusiv în funcţie de posibilitatea ca magistratul în cauză să fie în măsură să îşi continue activitatea în condiţii optime, însă acesta reprezintă doar un criteriu care trebuie coroborat cu alte aspecte relevante.

Rezultă că Plenul, în exercitarea atributului prevăzut de art. 83 alin. (1) teza a II-a, trebuie să aibă în vedere, pe lângă punctul de vedere al colegiului de conducere şi elemente concrete ce ţin de politica de resurse umane a întregului sistem şi de gestionarea carierei magistraţilor.

Sub acest aspect, Plenul a reţinut din datele existente la nivelul direcţiei de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii că în perioada 2008 - 2014 la nivelul Curţii de Apel Piteşti s-au eliberat 7 posturi de judecător ca urmare a pensionării, fiind promovaţi 7 judecători (dintre care unul pe un post temporar vacant în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), iar 2 posturi au fost ocupate prin transfer. Rezultă că la nivelul acestei instanţe există o dinamică redusă a posturilor de judecător, fapt ce poate afecta vocaţia judecătorilor de la instanţele inferioare (în special ale celor din raza curţii) a promova efectiv şi a funcţiona la Curtea de Apel Piteşti. De altfel, cu ocazia ultimelor 4 concursuri de promovare efectivă în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, la Curtea de Apel Piteşti au fost scoase la concurs doar 3 posturi, la ultimul concurs, cel din data de 01 iunie 2014 nefiind alocat niciun post.

S-a mai reţinut că, în prezent Curtea de Apel Piteşti are alocate 36 de posturi din care 35 sunt ocupate. De asemenea, un post temporar vacant în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare este ocupat ca urmare a promovării efective a unui judecător, iar 1 post, aferent funcţiei de vicepreşedinte, este vacant.

În ceea ce priveşte volumul de activitate la Curtea de Apel Piteşti în anul 2013, încărcătura/judecător a fost de 1006 cauze, media naţională fiind de 956 cauze, iar în aceeaşi perioadă de referinţă încărcătură pe schemă a fost de 866 cauze, media naţională fiind de 875 cauze.

Având în vedere că încărcătura/judecător şi pe schemă s-a situat în anul 2013 la nivelul mediei naţionale şi faptul că instituţia menţinerii în funcţie vizează ocuparea în mod excepţional a posturilor de judecător, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, raportat şi la dinamica posturilor de la nivelul Curţii de Apel Piteşti, a apreciat că, deşi condiţiile formale pentru menţinere sunt îndeplinite, nu este oportună menţinerea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Piteşti după împlinirea vârstei de 65 de ani a domnului judecător D.G., motiv pentru care a respins cererea formulată în acest sens.

Împotriva Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 517 din 6 mai 2014, a formulat contestaţie D.G. în motivarea căreia a arătat că Plenul a stabilit în art. 2 alin. (3) şi (6) din Hotărârea nr. 661/2008, că cererea se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii de către preşedintele instanţei, însoţită de punctul de vedere al colegiului de conducere, referitor la faptul dacă solicitantul este în măsură sa-şi continue activitatea în condiţii corespunzătoare. O atare procedură a fost respectată, fiind ataşat şi avizul colegiului de conducere, aşa cum rezultă din însuşi conţinutul hotărârii atacate (pagina 1, parag. 4).

Criteriile pe baza cărora se acordă avizul sunt stabilite în alin. (8) al art. 2 din hotărâre, sens în care se precizează: "În fundamentarea punctelor de vedere care însoţesc propunerea de avizare a menţinerii în funcţie, vor fi avute în vedere orice aspecte din care să rezulte dacă solicitantul este în măsură să-şi continue activitatea în condiţii corespunzătoare".

Aşadar, din conţinutul acestui text rezultă un singur criteriu, respectiv acela ca solicitantul să fie în măsură să-şi continue activitatea în condiţii corespunzătoare. Precizez că, deşi îndeplinesc funcţia de preşedinte de instanţă, am participat la şedinţele de judecată în mod egal cu ceilalţi judecători, iar în perioada 1 februarie - 30 iunie 2014, volumul activităţii de judecată a fost dublu faţă de ceilalţi judecători procentul de casare/desfiinţare a hotărârilor pronunţate este 1,5%.

Prin urmare, orice altă motivare legată de posibilitatea scoaterii la concurs a postului care s-ar vacanta (cum s-a motivat în hotărârea de respingere a cererii de menţinere în funcţie) sau alte criterii nemenţionate în text, excede cadrului legal fixat de art. 2 din Hotărârea nr. 661/2008 iar, pe cale de consecinţă, nu pot fi luate în considerare.

În acelaşi sens, sunt dispoziţiile alineatului imediat următor [alin. (9) din Hotărârea nr. 661/2008], în conformitate cu care, Direcţia resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii "întocmeşte un referat, în cuprinsul căruia se vor face referiri la punctele de vedere exprimate în cadrul procedurii menţionate anterior".

Or, punctele de vedere exprimate de către conducătorul instanţei şi colegiile de conducere, se referă, exclusiv, la capacitatea solicitantului de a-şi continua activitatea în condiţii corespunzătoare şi nu la alte criterii nemenţionate în text (volum de activitate, încărcătură pe judecător, posibilitate de promovare etc.).

Sub acest aspect, jurisprudenţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în analizarea exclusivă a criteriilor privind capacitatea solicitantului de a-şi desfăşura activitatea în condiţii corespunzătoare este constantă. Din conţinutul hotărârilor respective rezultă că menţinerea în funcţie a altor judecători a fost motivată exclusiv pe capacitatea acestora de a-şi desfăşura activitatea în condiţii corespunzătoare. Ca atare, motivarea respingerii cererii de menţinere în funcţie pe "dinamica redusă a posturilor de judecători" este o inovaţie a Plenului, care, dacă ar fi aplicat corect Hotărârea nr. 661/2008, ar fi trebuit să admită cererea de menţinere în funcţie.

Introducerea altor criterii decât cele menţionate în textul de lege la care s-a făcut referire (Hotărârea nr. 661/2008) ar însemna nu numai o încălcare a legii prin adăugarea nepermisă la aceasta a unor dispoziţii neavute în vedere de către "legiuitor", dar, în acelaşi timp, s-ar încălca principiul predictibilităţii legii prin stabilirea unor ţinte mobile, imprevizibile.

Dar, şi sub aspectul volumului şi încărcăturii pe judecător, Curtea de Apel Piteşti se află la nivelul mediu al instanţelor din ţară, aşa cum se precizează şi în hotărârea pronunţată (pagina 4, paragrafele 3 şi 4); tot astfel, sub aspectul menţionat în hotărârea pronunţată, care vizează "dinamica redusă a posturilor de judecător" relev faptul că, deşi Curtea de Apel Piteşti are deficit de personal, niciunul dintre judecătorii cu grad de curte de apel aflaţi la alte instanţe din circumscripţia acesteia (B.G., B.V., M.A., Ş.L., A.I., V.V., G.A., de la Tribunalul Vâlcea, şi A.C. de la Judecătoria Costeşti) nu a dorit să fie transferat la această instanţă," deşi s-a făcut o solicitare expresă în acest sens. împrejurarea respectivă dovedeşte inconsistenţa hotărârii pronunţate şi ignorarea realităţii existente la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din circumscripţia acesteia.

Aşadar, cu toate că Plenul a motivat că "deşi condiţiile formale pentru menţinerea în funcţie sunt îndeplinite" (hotărâre, pagina 4, paragraf 4) a introdus, prin încălcarea Hotărârii nr. 661/2008, alte criterii neprevăzute în aceasta, care, evident, nu pot fi luate în considerare, deoarece, ar însemna ca în toate situaţiile solicitările de menţinere în funcţie să fie respinse, de plano, pe motiv că postul respectiv trebuie scos la concurs pentru promovare.

O atare interpretare este nu numai nelegală dar face inoperantă Hotărârea nr. 661/2008, fiind în acelaşi timp în distonantă cu însăşi raţiunea pentru care a fost adoptată această hotărâre şi, tot astfel, cu art. 83 din Legea nr. 303/2004, care prevede posibilitatea menţinerii în funcţie după împlinirea vârste de pensionare.

Întâmpinarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii vizează respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, arătându-se că prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior ai Magistraturii nr. 517 din 06 mai 2014, hotărâre ce formează obiectul prezentei contestaţii, a fost respinsă cererea privind acordarea avizului anual pentru menţinerea în funcţie a domnului judecător D.G., preşedintele Curţii de Apel Piteşti, după împlinirea vârstei de 65 de ani.

Dispoziţiile legale incidente în cauză sunt cele prevăzute la art. 83 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, norme cu caracter supletiv şi care stabilesc următoarele:

"Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii."

Este necontestat faptul că procedura prevăzută în capitolul II din Hotărârea Plenului Consiliul Superior al Magistraturii nr. 661/2008, referitoare la menţinerea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, după vârsta de 65 de ani, a fost respectată întocmai.

În speţă, nu este vorba de un refuz nejustificat de a soluţiona o cerere, aşa cum este definit în cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, respectiv exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane, întrucât respingerea cererii s-a făcut în limitele competenţelor legale şi cu respectarea dispoziţiilor regulamentare incidente. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din acelaşi act normativ, excesul de putere este definit ca fiind "exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.", situaţie care nu poate fi reţinută în speţa de faţă.

Reprezintă atributul exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii în a lua măsurile care se impun pentru ocuparea posturilor vacante, raportat la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar, stabilitatea în sistem, precum şi parcurgerea etapelor de formare, perfecţionare, promovare a judecătorilor şi procurorilor, numirea procurorilor în funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţia de procuror.

Dispoziţiile legale şi regulamentare ce reglementează instituţia menţinerii în funcţia de procuror sau de judecător, după vârsta de 65 de ani, având un caracter supletiv, nu creează în mod automat un drept la menţinerea în funcţie, după vârsta de 65 de ani, respectiv o obligaţie a Consiliului Superior al Magistraturii în acest sens.

Dispoziţiile conferă numai o vocaţie în sensul arătat, rămânând la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii să dispună cu privire la cererile care au ca obiect menţinerea în funcţia de procuror sau în cea de judecător, după vârsta de 65 de ani.

Precizăm că instituţia menţinerii în funcţie a judecătorilor, după vârsta de 65 de ani, vizează ocuparea în mod excepţional a posturilor de judecător întrucât regula este eliberarea din funcţia de judecător prin pensionare, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, adică 65 de ani [art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, coroborat cu dispoziţiile art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare].

Din evidenţele direcţiei de resort, reiese că încărcătura/judecător şi pe schemă s-a situat, în anul 2013, la nivelul mediei naţionale, constatându-se o dinamică redusă a posturilor de la nivelul Curţii de Apel Piteşti, fapt ce poate afecta vocaţia judecătorilor de la instanţele inferioare de a promova efectiv şi a funcţiona la Curtea de Apel Piteşti.

Astfel, în perioada 2008 - 2014, la nivelul Curţii de Apel Piteşti s-au eliberat 7 posturi de judecători ca urmare a pensionării, fiind promovaţi 7 judecători, iar 2 posturi au fost ocupate prin transfer. Menţionăm că la ultimele 4 concursuri de promovare efectivă în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, la Curtea de Apel Piteşti au fost scoase la concurs doar 3 posturi, iar la ultimul concurs, cel din 01 iunie 2014, nu a fost alocat niciun post.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare, reiese foarte clar că o condiţie sine qua non pentru a putea fi menţinut în funcţia de judecător, după vârsta de 65 de ani, este acordarea avizului anual de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Hotărârea atacată nu a fost emisă în considerarea unor noi criterii, neprevăzute de Hotărârea Plenului Consiliul Superior al Magistraturii nr. 661/2008, întrucât dispoziţiile art. 2 alin. (8) la care se face referire în contestaţie, dispun o recomandare către solicitant de a expune orice aspecte din care să rezulte că ar fi în măsură să-şi continue activitatea în condiţii corespunzătoare, nefiind vorba de criterii obligatorii la soluţionarea cererii de menţinere în funcţie.

Prin urmare, dreptul de apreciere aparţine în totalitate Consiliului Superior al Magistraturii, punctele de vedere ale colegiilor de conducere fiind analizate cumulativ cu toate aspectele din care să rezulte dacă solicitantul este în măsură să-şi continue activitatea în condiţii corespunzătoare, şi, bineînţeles, raportat la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar de ia acea dată. Or, având în vedere cele în precedent inserate, deşi condiţiile formale par îndeplinite, s-a apreciat că nu este oportună menţinerea în funcţia de judecător a domnului D.G., după vârsta de 65 de ani.

Acordarea avizului nu este pur formală, îndeplinirea procedurii prevăzute de Hotărârea Plenului Consiliul Superior al Magistraturii nr. 661/2008 nu echivalează cu acordarea avizului, Consiliul Superior al Magistraturii având obligaţia de a analiza cererea cu respectarea competenţelor prevăzute de lege, fiind evident că menţinerea în funcţia de judecător este o posibilitate şi nu un drept.

De asemenea, arată că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere şi o serie de sesizări anterioare din care au rezultat indicii în sensul că o eventuală continuare a activităţii domnului judecător D.G. ar putea conduce la disfuncţionalităţi în cadrul activităţii Curţii de Apel Piteşti, cum ar fi: sesizarea formulată de unii membri ai colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti referitoare la neîntrunirea majorităţii necesare pentru adoptarea hotărârii de colegiu privind emiterea punctului de vedere pentru menţinerea în funcţie a contestatorului, motiv pentru care a şi fost amânată analizarea cererii sale în şedinţa Plenului din data de 06 martie 2014, sesizarea Parchetului Curţii de Apel Piteşti privind încălcarea de către contestator a Regulamentului de ordine interioară a instanţelor etc.

Pe parcursul procedurii ambele părţi au depus la dosarul cauzei înscrisuri apreciate de acestea ca relevante cauzei.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Dispoziţiile Legii nr. 303/2004 prevăd în art. 83 alin. (1) posibilitatea pentru judecători de a fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare, cu avizul anual al Plenului CSM.

Prin Hotărârea nr. 661 din 3 iulie 2008 a Plenului CSM s-a prevăzut în detaliu procedura de menţinere în funcţie a judecătorilor care doresc aceasta după împlinirea vârstei de pensionare.

Acesta se referă la consultarea colegiului de conducere al instanţei unde judecă, îşi desfăşoară activitatea, precum şi relevarea oricăror aspecte din care să rezulte că solicitantul este în măsură să-şi continue activitatea în condiţiile corespunzătoare.

Prin Hotărârea nr. 571 din 6 mai 2014 a Plenului CSM, s-a respins cererea formulată de D.G., cu motivarea că Plenul, în exercitarea atributului prevăzut de art. 83 alin. (1) teza a II a, trebuie să aibă în vedere, pe lângă punctul de vedere al colegiului de conducere şi elemente concrete ce ţin de politica de resurse umane a întregului sistem şi de gestionarea carierei magistraţilor.

Sub acest aspect. Plenul reţine din datele existente la nivelul direcţiei de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii că în perioada 2008-2014 la nivelul Curţii de Apel Piteşti s-au eliberat 7 posturi de judecător ca urmare a pensionării, fiind promovaţi 7 judecători (dintre care unul pe un post temporar vacant în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), iar 2 posturi au fost ocupate prin transfer. Rezultă că la nivelul acestei instanţe există o dinamică redusă a posturilor de judecător, fapt ce poate afecta vocaţia judecătorilor de la instanţele inferioare (în special ale celor din raza curţii) a promova efectiv şi a funcţiona la Curtea de Apel Piteşti. De altfel cu ocazia ultimelor 4 concursuri de promovare efectivă în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, la Curtea de Apel Piteşti au fost scoase la concurs doar 3 posturi, la ultimul concurs, cel din data de 01 iunie 2014 nefiind alocat niciun post.

Curtea de Apel Piteşti avea la acel moment alocate 36 de posturi, din care 35 ocupate. De asemenea, un post temporar vacant în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare este ocupat ca urmare a promovării efective a unui judecător, iar 1 post, aferent funcţiei de vicepreşedinte, este vacant.

În ceea ce priveşte volumul de activitate, la Curtea de Apel Piteşti, în anul 2013 încărcătura/judecător a fost de 1006 cauze, media naţională fiind de 956 cauze, iar în aceeaşi perioada de referinţă încărcătură pe schemă a fost de 866 cauze, media naţională fiind de 875 cauze, volumul fiind la nivelul mediei naţionale, raportat la numărul posturilor de judecător alocate.

Ulterior, prin întâmpinare, CSM a indicat alte motive, ţinând pe de o parte de caracterul supletiv al normei, iar, pe de altă parte indicându-se conţinutul unor sesizări anterioare, "dar care ar fi rezultat indicii în sensul că o eventuală continuare a activităţii (...) ar putea conduce la disfuncţionalitate în activitatea instanţei".

Aceste din urmă susţineri nu vor fi reţinute, întrucât existenţa unor sesizări, ce nu au fost verificate din punct de vedere al realităţii, al veridicităţii lor, nu pot fi relevante în ceea ce priveşte activitatea unui judecător respectiv a petentului din cauza de faţă.

Cât priveşte caracterul supletiv al normei ce permite menţinerea unui judecător după împlinirea vârstei de pensionare, acest aspect nu este contestat de instanţă. Totuşi, în analiza cererii trebuie urmate criteriile normative, respectiv cele prevăzute de Hotărârea CSM nr. 661/2008. Acestea se referă la existenţa unui aviz favorabil al Colegiului de Conducere al instanţei - existent în cauză şi orice aspecte legate de posibilitatea pentru petent de a-şi desfăşura mai departe activitatea în condiţii corespunzătoare.

Or, din înscrisurile deduse cauzei rezultă activitatea desfăşurată de judecător, de altfel acesta îndeplinind şi funcţia de Preşedinte al Curţii de Apel Piteşti, fapt ce i-ar fi permis reducerea corespunzătoare a activităţii din sala de judecată.

Fără a face aprecieri asupra acestui aspect, care ar fi putut justifica un eventual refuz al acceptării cererii, Hotărârea Plenului CSM nr. 517/6 mai 2014 se limitează în a respinge cererea întrucât la nivelul instanţei "încărcătura pe judecător este la nivel mediu". Or, o asemenea constatare nu se poate constitui într-o critică a activităţii petentului, întrucât o încărcătură medie dovedeşte că activitatea se desfăşoară în limite normale.

Mai mult, dinamica posturilor la nivelul instanţei, apreciată ca redusă, nu poate nicicum reprezenta un criteriu pentru respingerea cererii, dinamica personalului fiind o chestiune ce se raportează în general la factorii subiectivi.

De altfel, a aduce în discuţie un astfel de criteriu, neprevăzut în Hotărârea Plenului nr. 661/2008, excede unei analize întemeiate strict pe dispoziţii normative şi pe aspecte în legătură reală cu activitatea profesională a petentului.

Faţă de aceste considerente, având în vedere faptul că în cuprinsul Hotărârii Plenului CSM nr. 517/6 noiembrie 2014 nu au fost reţinute motive temeinic justificate care să conducă la soluţia respingerii cererii petentului, Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 29 alin. (7) - Legea nr. 317/2004, va admite contestaţia şi va anula hotărârea contestată.

Pe cale de consecinţă, reanalizând cererea petentului şi apreciind-o întemeiată, va obliga intimatul CSM să acorde avizul anual pentru menţinerea în funcţia de judecător, după împlinirea vârstei de 65 ani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de D.G. împotriva Hotărârii nr. 517 din 06 mai 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Anulează hotărârea contestată şi obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii să acorde contestatorului avizul anual pentru menţinerea în funcţia de judecător, după împlinirea vârstei de 65 de ani.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 noiembrie 2014

Procesat de GGC - GV

← ICCJ. Decizia nr. 4111/2014. Contencios. Obligare emitere act...		ICCJ. Decizia nr. 4165/2014. Contencios. Constatarea calităţii... →

ICCJ. Decizia nr. 4161/2014. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Fond

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4161/2014. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Fond