ICCJ. Decizia nr. 4684/2014. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4684/2014
Dosar nr. 602/39/2012
Şedinţa publică de la 5 decembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamanţii E.E., G.D., N.E., S.G. şi T.M. au chemat în judecată pe pârâtul M.E.C.T.S., solicitând obligarea acestuia la elaborarea Ordinului de acordare a distincţiei „G.L.” pentru reclamante.
În fapt, reclamantele au arătat că au promovat acţiunea în temeiul dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, Legea nr. 554/2004 actualizată, Ordinul nr. 5435/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea de distincţii şi premii personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat.
Au mai arătat reclamantele că în perioada 2009 au fost propuse de către unităţile de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea pentru acordarea distincţiei „G.L.”, în conformitate cu Ordinul nr. 5435/2006 ca urmare a îndeplinirii tuturor condiţiilor legale, aşa cum a constatat Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani şi au fost validate propunerile unităţilor de învăţământ şi ulterior comunicate pârâtului listele cu propunerile validate.
S-a mai arătat că pârâtul avea obligaţia legală ca până la data de 15 iunie 2009 să elaboreze acest Ordin de acordare a distincţiilor, acesta din urmă fiind izvorul dreptului fiecărui cadru didactic de a încasa un premiu în bani, al cărui cuantum diferă în funcţie de distincţia acordată şi că aceste fonduri băneşti din care se face plata provin de la consiliile locale în raza cărora se află unităţile de învăţământ
Au precizat reclamantele că pârâtul nu a procedat la elaborarea ordinului de acordare a distincţiilor, iar din răspunsul comunicat prin adresa nr. 179 din 21 iunie 2012 rezultă că motivul invocat constă în neconfirmarea în anul 2009 de către Inspectoratul Şcolar a existenţei acestor fonduri băneşti necesare acestor premii, precum şi intervenirea unor impedimente legislative în perioada 2010/2012.
Au apreciat reclamantele că refuzul pârâtului de a emite acest act administrativ, care dă naştere la drepturi în favoarea membrilor de sindicat, este unul nejustificat în accepţiunea dispoziţiilor art. 2 lit. i din Legea nr. 554/2004 actualizată, întrucât, potrivit art. 13 punct 8 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 5435/2006, elaborarea acestuia nefiind condiţionată de confirmarea existenţei de fonduri necesare plăţilor premiilor, această plată fiind o etapă ulterioară pusă în sarcina unităţilor de învăţământ şi nu a pârâtului.
În dovedirea pretenţiilor, reclamantele au subliniat faptul că impedimentele legislative din perioada 2010-2012 invocate de către pârât nu pot opera retroactiv, anulând drepturile câştigate de cadrele didactice în anul 2009.
Prin sentinţa nr. 33 din 21 ianuarie 2013, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantele E.E., G.D., N.E., S.G. şi T.M., reprezentate legal prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în contradictoriu cu pârâtul M.E.C.T.S. Bucureşti, a obligat pe pârât la emiterea Ordinului de acordare a distincţiei „G.L.” pentru reclamante.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, faptul că potrivit art. 1 din Anexa 1 din Ordinul M.E.C.T.S. nr. 5435/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea de distincţii şi premii personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, una dintre distincţiile pe care M.E.C.T.S. este autorizat să le acorde este diploma „G.L.”, clasele I, a II-a şi a III-a.
A reţinut instanţa că, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse de către reclamanţi, fiecare dintre aceştia au primit distincţia diploma „G.L.” în anul 2009, iar, în conformitate cu prevederile art. 6 din Ordinul nr. 5435/2006, această distincţie este însoţită de un premiu în valoare de 10-20 % (în funcţie de gradul distincţiei) din suma salariilor de bază din ultimele 12 luni anterioare datei emiterii Ordinului de acordare.
Instanţa a apreciat că în cauză obiectul acţiunii nu-l reprezintă cererea de acordare a acestui premiu, situaţie de altfel imposibilă în lipsa Ordinului de acordare a distincţiei, ci obligarea pârâtului la emiterea pentru reclamanţi a Ordinului de acordare a diplomei „G.L.”.
S-a reţinut în esenţă că în speţă nu s-a respectat calendarul şi procedura de atribuire a tuturor distincţiilor, inclusiv a celei ce face obiectul cauzei, în etape, conform prevederilor art. 13 din acelaşi act normativ şi că, odată primite listele cu reclamanţii în anul 2009 vizând acordarea distincţiei pârâtul avea obligaţia ca până la data de 30 octombrie să elaboreze Ordinul de acordare, conform prevederilor art. 13 pct. 8 din Ordinul nr. 5435/2006.
Instanţa a admis acţiunea şi, în conformitate cu prevederile legale speciale în materie menţionate, a obligat pe pârât la emiterea Ordinului de acordare a distincţiilor „G.L.” pentru reclamanţi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul M.E.N., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului declarat se arată că instanţa de fond nu a ţinut cont de prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea O.U.G. nr. 80/2010 pentru completarea art. II din O.U.G. nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, conform cărora „În anul 2012, autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare, nu vor acorda premii şi prime de vacanţă.", pronunţând astfel o hotărâre cu încălcarea legii.
Recurentul-pârât arată că pentru emiterea în prezent a ordinului de acordare a distincţiilor pentru anul 2008-2009 se impune verificarea din nou a tuturor condiţiilor necesare pentru emiterea sa, implicit a existenţei fondurilor bugetare, fiind evident că sumele alocate în anul 2009 în acest sens nu au rămas până în prezent cu aceasta destinaţie, iar în lipsa fondurilor bugetare nu este posibilă emiterea ordinului.
Subliniază recurentul-pârât că, pentru finalizarea proiectului de ordin al ministrului privind acordarea de distincţii şi premii pentru anul 2009, M.E.C.T.S., prin adresa nr. 35017 din 09 iunie 2009 a solicitat tuturor inspectoratelor şcolare care au transmis propuneri pentru acordarea distincţiilor să certifice, prin semnătura inspectorului şcolar general, a contabilului şef şi a şefului compartimentului normare salarizare din inspectoratul şcolar, existenţa fondurilor necesare plăţii premiilor aferente distincţilor, însă Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani nu a răspuns cererii ministerului din adresa sus amintită.
Apreciază recurentul-pârât că în cauză nu s-a emis ordinul de acordare a distincţiilor deoarece această acţiune prevăzută de lege a fost şi rămâne condiţionată de acordarea premiului care ar trebui să însoţească diploma respectivă şi, prin urmare, refuzul ministerului de a emite ordinul nu este nejustificat, ci este întemeiat, deoarece potrivit prevederilor legale ordinul nu poate fi emis în lipsa fondurilor.
Subliniază recurentul-pârât că acordarea distincţiei este strâns legată de acordarea premiului şi nu depinde doar de încadrarea în criteriile generale de acordare enumerate în acest act administrativ cu caracter normativ, ci, după stabilirea îndeplinirii acestor condiţii, acordarea diplomei este supusă unei condiţionări, aceea a încadrării în fondurile bugetare alocate/ comunicate de fiecare primărie.
Arată recurentul că a întreprins toate demersurile necesare emiterii unui ordin temeinic şi legal, însă în lipsa datelor solicitate Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani nu s-a emis ordinul de acordare a distincţiilor.
Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinţei instanţei de fond şi respingerea în totalitate a acţiunii ca neîntemeiată.
Examinând cauza şi sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limita considerentelor ce se vor arăta în continuare.
Instanţa de fond a fost învestită cu cererea reclamanţilor, angajaţi în funcţii didactice în învăţământul preuniversitar, prin care au solicitat obligarea M.E.C.T.S. (în prezent M.E.N.) la emiterea ordinului de acordare a distincţiei „G.L.”pentru anul şcolar 2008 - 2009.
Instanţa de fond a constatat că din înscrisurile depuse la dosar de către reclamanţi rezultă că fiecare dintre aceştia au primit distincţia diploma „G.L.” în anul 2009, apreciind că pârâtul nu a respectat calendarul şi procedura de atribuire a distincţiei ce face obiectul cauzei, în etape, conform prevederilor art. 13 din Ordinul nr. 5435/2006, având în vedere că, odată primite listele cu reclamanţii în anul 2009 vizând acordarea distincţiei, pârâtul avea obligaţia ca până la data de 30 octombrie să elaboreze Ordinul de acordare, conform prevederilor art. 13 pct. 8 din ordinul anterior menţionat.
Astfel, prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 5435/2006 a fost aprobat Regulamentul privind acordarea de distincţii şi premii personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat.
În art. 3 din Ordinul nr. 5435/2006 s-a prevăzut că unităţile de învăţământ care au făcut propuneri vor include sumele aferente fiecărei categorii de distincţii în proiectul de buget, la fondul de premii şi vor întreprinde demersuri pe lângă consiliile locale în vederea aprobării sumelor solicitate.
Art. 1 din Regulamentul anexă la Ordinul nr. 5435/2006, prevede că potrivit art. 113 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, ministrul educaţiei era autorizat să acorde personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, între alte distincţii şi Diploma „G.L.”, clasele I, a II-a şi a III-a.
Conform art. 6, 8 şi 10 din Regulament, Diploma „G.L.” este însoţită de un premiu a cărui valoare este de 20%, 15% şi respectiv 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni anterioare datei semnării ordinului de acordare a distincţiilor, în funcţie de clasă.
În Cap. III din Regulament - Dispoziţii finale - s-au stabilit etapele ce se impun a fi parcurse pentru a se putea obţine acordarea distincţiei, după cum urmează:
„ Art. 13. - Calendarul şi procedura de atribuire a distincţiilor şi premiilor personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat se desfăşoară în etape, după cum urmează:
1. Solicitantul întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de învăţământ cererea şi raportul de autoevaluare însoţite de documentele doveditoare, conform criteriilor menţionate anterior, până la data de 8 septembrie a fiecărui an.
2. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ analizează dosarul şi formulează aprecieri sintetice (anexa nr. 6) asupra fiecărui solicitant, până la data de 15 septembrie a fiecărui an.
3. Directorul unităţii de învăţământ înaintează la inspectoratul şcolar cererea, raportul de autoevaluare cu anexele doveditoare, aprecierea consiliului de administraţie şi confirmă, în scris, existenţa fondurilor pentru plata premiilor, până la data de 18 septembrie a fiecărui an.
4. a) Comisia de evaluare a dosarelor, în urma analizării acestora, în baza punctajului prevăzut la art. 14, va întocmi şi va afişa la sediul inspectoratului şcolar, până la data de 30 septembrie a fiecărui an, lista solicitanţilor, în ordine descrescătoare a punctajelor acordate.
b) Comisia de evaluare a dosarelor este numită prin decizie a inspectorului şcolar general şi are următoarea componenţă:
- preşedinte - un inspector şcolar general adjunct;
- secretar - un inspector şcolar pentru managementul resurselor umane;
- 5 membri:
- un inspector şcolar - învăţământ preşcolar;
- un inspector şcolar - învăţământ primar;
- 3 inspectori şcolari de specialitate/inspectori şcolari.
Secretariatul comisiei este asigurat de un inspector şcolar pentru managementul resurselor umane.
5. Eventualele contestaţii se pot depune la registratura inspectoratului şcolar, în termen de 3 zile calendaristice de la data afişării listei prevăzute la pct. 4 lit. a).
6. a) În termen de 5 zile calendaristice de la data limită pentru depunerea contestaţiilor, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, după analizarea şi soluţionarea contestaţiilor, afişează la sediul inspectoratului şcolar, în ordine descrescătoare a punctajelor acordate, rezultatele definitive ale evaluării dosarelor depuse în vederea acordării distincţiilor şi a premiilor.
b) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza rezultatelor definitive, stabileşte numărul cadrelor didactice care urmează a primi distincţii, în limita a 6% din numărul total de cadre didactice cu gradul didactic I din judeţ/municipiul Bucureşti, cu excepţia adresei de mulţumire publică şi cu încadrarea în fondurile bugetare alocate/comunicate de fiecare primărie.
7. Listele cuprinzând datele solicitanţilor validaţi (anexa nr. 7) vor fi înaintate la M.E.C.T.S., până la data de 15 octombrie a fiecărui an.
8. M.E.C.T.S. verifică listele înaintate de inspectoratele şcolare şi elaborează ordinul de acordare a distincţiilor, până la data de 30 octombrie a fiecărui an.
9. a) Plata premiilor se va face de unitatea de învăţământ la care sunt (au fost) angajate cadrele didactice beneficiare, din bugetul consiliilor locale/ consiliilor judeţene, cu încadrarea în bugetul aprobat şi alocat cu această destinaţie.
b) Plata premiilor personalului didactic încadrat la cluburile sportive şcolare, la Palatul Naţional al Copiilor şi Elevilor din Bucureşti, cât şi la palatele şi cluburile copiilor şi elevilor se va face din fondurile unităţii la care sunt/au fost angajate, cu încadrarea în bugetul aprobat şi alocat cu această destinaţie.
10. Personalul didactic încadrat la M.E.C.T. sau la instituţiile subordonate poate depune cererea şi raportul de autoevaluare la unitatea de învăţământ la care are postul/ catedra rezervată, unitate care face plata premiilor aferente din bugetul aprobat şi alocat cu această destinaţie. ”
Înalta Curte apreciază că instanţa de fond nu a verificat dacă au fost respectate etapele detaliate în Capitolul III al Regulamentului, reţinând în motivarea soluţiei pronunţate doar faptul că pârâtul nu a invocat în apărare minusuri în programul acestor proceduri, precum şi faptul că, odată ce a primit în anul 2009 listele cu reclamanţi vizând acordarea distincţiei, avea obligaţia ca până la data de 30 octombrie 2009 să elaboreze ordinul de acordare a distincţiei, conform prevederilor art. 13 pct. 8 din Regulament.
Astfel, în susţinerea cererii de chemare în judecată reclamantele au precizat că pârâtul nu a procedat la elaborarea ordinului de acordare a distincţiilor şi că din răspunsul comunicat de acesta prin adresa nr. 179 din 21 iunie 2012 (fila 5 dosar fond) rezultă că motivul invocat constă în neconfirmarea în anul 2009 de către Inspectoratul Şcolar a existenţei fondurilor băneşti necesare acestor premii, precum şi intervenirea unor impedimente legislative în perioada 2010-2012.
De asemenea, din adresele depuse la dosar de către reclamante, respectiv adresele nr. 4891 din 13 iunie 2012, nr. 5077 din 19 iunie 2012, nr. 4565 din 05 iunie 2012, nr. 5214 din 22 iunie 2012 emise de Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani (filele 7, 10, 12 şi 16 dosar fond), rezultă că nu au fost alocate fondurile băneşti pentru Diploma „G.L.”, însă din adresele emise de unităţile şcolare angajatoare (filele 9 şi 14 dosar fond) rezultă că existau fonduri băneşti la cheltuieli de personal pentru acordarea premiilor.
Înalta Curte constată că la dosarul cauzei nu a fost depusă adresa nr. 35017 din 09 iunie 2009 emisă de pârâtul M.E.C.T.S., prin care acesta a solicitat tuturor inspectoratelor şcolare care au transmis propuneri pentru acordarea distincţiilor să certifice, prin semnătura inspectorului şcolar general, a contabilului şef şi a şefului compartimentului normare salarizare din inspectoratul şcolar, existenţa fondurilor necesare plăţii premiilor aferente distincţiilor şi nici listele cuprinzând datele solicitanţilor validaţi, ce urmau a fi verificate de către pârât în vederea emiterii ordinelor de acordare a distincţiei.
În acest context, instanţa de fond avea obligaţia să verifice îndeplinirea condiţiilor de primire a premiilor în persoana fiecărui reclamant şi respectarea procedurii impuse de Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 5435/2006, în mod distinct pentru reclamanţii care au fost angajaţi ai unităţilor de învăţământ care au alocat fonduri în bugete, afectate distincţiilor acordate, în raport cu reclamanţii care erau angajaţi ai unităţilor de învăţământ care nu au prevăzut fondurile necesare acestui scop, pentru a putea aprecia dacă refuzul pârâtului de a emite ordinul de acordare a distincţiei pentru aceştia apare ca unul nejustificat sau ca unul justificat, ca urmare a neîndeplinirii uneia dintre condiţiile necesare emiterii actului.
Potrivit art. 314 C. proc. civ.: „Înalta Curte hotărăşte asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite”.
Cum în cauză nu au fost stabilite împrejurările de fapt nu se poate hotărî asupra fondului pricinii, astfel că se impune admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
La rejudecare, instanţa de fond va solicita depunerea tuturor înscrisurilor menţionate anterior, inclusiv a dovezii că a fost înaintată la M.E.C.T.S. lista cu datele solicitanţilor aprobaţi, condiţie fără de care nu poate fi analizată conduita M.E. şi verificat modul de respectare a Ordinului nr. 5435/2006.
Astfel, Înalta Curte constată că instanţa de fond a nesocotit dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., potrivit cărora, pentru a se ajunge la o soluţie temeinică şi legală, judecătorii trebuie să aibă rol activ, fiind datori să pună întrebări părţilor sau să pună în dezbaterea lor orice împrejurare de fapt sau de drept care duce la dezlegarea pricinii, chiar dacă nu sunt cuprinse în cerere sau în întâmpinare, putând ordona dovezile care le va găsi de cuviinţă, chiar dacă părţile se împotrivesc.
De asemenea, instanţa este datoare să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevărul şi pentru a preveni orice greşeală în cunoaşterea faptelor, dând părţilor ajutor activ în ocrotirea drepturilor şi intereselor lor.
Înalta Curte apreciază că instanţa de fond nu a stăruit prin toate mijloacele legale în vederea stabilirii situaţiei de fapt, deoarece nu a solicitat părţilor să depună la dosar toate înscrisurile despre care acestea au făcut vorbire în susţinerea cererilor formulate în cauză, nesocotind astfel dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ. cu privire la rolul activ al judecătorilor.
Procedând în acest mod, hotărând în baza unui probatoriu neconcludent, fără a stabili în mod neechivoc adevărul, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, care urmează a fi casată cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond urmează, aşadar, să valorifice toate apărările şi susţinerile părţilor, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită.
De asemenea, instanţa urmează să dispună suplimentarea probatoriului cu probele apreciate ca fiind necesare şi utile cauzei şi, în raport de probele administrate, să analizeze dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea distincţiilor solicitate, raportat la fiecare reclamant în parte.
Instanţa de rejudecare are obligaţia să analizeze situaţia fiecărui reclamant, să se pronunţe cu privire la toţi reclamanţii, pronunţând o soluţie întemeiată pe înscrisurile aflate la dosar şi în concordanţă cu normele legale incidente.
Procedând la judecata cauzei în circumstanţele expuse, fără ca împrejurări de fapt şi de drept esenţiale să fie lămurite, prima instanţă nu a cercetat, de fapt, fondul cauzei, motiv pentru care soluţia pe care Înalta Curte este chemată să o pronunţe nu poate fi decât casarea cu trimitere spre rejudecare, asigurându-se astfel părţilor toate garanţiile procesuale pe care judecata cauzei în primă instanţă le oferă, precum şi dublul grad de jurisdicţie instituit de lege în materia contenciosului administrativ.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1)-(3) şi art. 313 teza I-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, care va proceda la completarea probatoriului, în sensul celor anterior precizate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul M.E.N. împotriva sentinţei nr. 33 din 21 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4673/2014. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 4690/2014. Contencios. Alte cereri.... → |
|---|
