ICCJ. Decizia nr. 713/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 713/2014
Dosar nr. 891/93/2012
Şedinţa publică de la 13 februarie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond
Prin cererea adresată iniţial Tribunalului Ilfov, reclamanta Asociaţia Clubul Sportiv R.D. a chemat în judecată pârâta A.N.S.T. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Adreselor A.N.S.T. nr. 429 din 27 septembrie 2011 şi nr. 5630 din 22 decembrie 2011 şi a efectelor acestora şi obligarea pârâtei să autorizeze funcţionarea sa.
Prin Sentinţa civilă nr. 888 din 126 septembrie 2012 a Tribunalului Ilfov, secţia civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Ilfov şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti în raport de prevederile art. 3 alin. (1) C. proc. civ. şi de faptul că A.N.S.T. este organ de specialitate al administraţiei publice centrale.
Cauza a fost înregistrată sub nr. 891/93/2012 la Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 6439 din 13 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti a fost respinsă acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Pentru a motiva această soluţie, instanţa de fond a reţinut că prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din 26 iunie 2011, Judecătoria Cornetu a dispus înregistrarea reclamantei Clubul Sportiv R.D. în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei, reţinând că sunt îndeplinite condiţiile legale privind acordarea personalităţii juridice în raport de dispoziţiile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.
La data de 27 septembrie 2011, reclamanta a formulat o cerere (înregistrată sub nr. 429/2011 la A.N.S.T.) prin care a solicitat acordarea avizului şi autorizării funcţionării structurii sportive.
Prin răspunsul din data de 19 octombrie 2011 autoritatea pârâtă a comunicat reclamantei că nu poate acorda avizul de funcţionare şi autorizarea înscrierii în registrul sportiv. Totodată, i-a recomandat, în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare şi pentru înregistrarea în registrul sportiv, respectarea prevederilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, lege specială în materie, sub aspectul rectificării actului constitutiv, a Statutului atestat sub nr. 1/2 din 28 iunie 2011 printr-un act adiţional cu următoarele modificări: "se va reformula în actul constitutiv şi în Statut "Scopul şi Obiective": Scopul Clubului Sportiv îl constituie desfăşurarea de activităţi sportive în secţii pe ramură de sport: (denumirea ramurii de sport recunoscute oficial), selecţia, iniţierea şi pregătirea de sportivi în acest domeniu, participarea la competiţii sportive interne şi internaţionale; Obiectivele Clubului Sportiv decurg şi din Statutul şi regulamentele Asociaţiilor Judeţene pe ramuri de sport/Federaţiei Sportive Naţionale pe ramură de sport la care vă veţi afilia.
Art. 27 - Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, în condiţiile legii, ca structuri mono sau polisportive.
Art. 28 (6) - Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare revăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor naţionale şi, după caz, ale ligilor, potrivit Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, lege specială în materie. În conformitate cu legislaţia în materie nu avem ramuri principale şi ramuri secundare, ci secţii pe ramură şi sport".
Totodată, autoritatea pârâtă i-a recomandat eliminarea sintagmelor "Jiu-Jitsu; Ju-Jutsu; Brazilian Ju-Jutsu; Ju-Jitsu sportiv; Ju-Jitsu tradiţional; Ju-Jitsu Full Contact; Ju-Jitsu Semi Contact; Ju-Jitsu modern; Jujutsu; Araki-ryu; Daito-ryu aiki-jujutsu; Hontai Yoshin-ryu; Kashima Shin-ryu; Kukishin-ryu; Kyushin Ryu; Sekiguchin-ryu; Sosuishitsu-ryu; Takenouchi-ryu; Tatsumi-ryu; Tenjin Shinyo-ryu; Yagyu Shingan Ryu; Yoshin Ryu; Fotbal American; Tae Boo; Balet; Curling; Castellers; Formula 1; Hochei Subacvatic; Olimpism; Paintball; Petanque; Rugby subacvatic; Scufundare; Scufundare liberă (în apnee); Speologie; Streetball; Sport elecronic; Sumo; Surf; Tae Bo; Tir dinamic IPSC; Tir subacvatic; Vânătoare subacvatică; Wrestling, (...)", întrucât nu se află în obiectul de activitate al niciunei federaţii sportive naţionale pe ramură de sport şi nici ca ramură sportivă oficial recunoscută conform H.G. nr. 884/2001 art. 27.
A mai recomandat pârâta ca sintagma "Arte Marţiale" să se completeze cu departamentul în cadrul căruia clubul doreşte să-şi desfăşoare activitatea - acest departament sportiv trebuind să fie recunoscut oficial în România şi să se afle în obiectul de activitate al Federaţiei Române de Arte Marţiale. În acest sens, i-a adus la cunoştinţă federaţiile sportive naţionale şi disciplinele, ramurile, oficial recunoscute şi specificate în statutul Federaţiei Române de Arte Marţiale, ramurile de arte marţiale, departamente: ju-jitsu, wushu-kung fu, qwan ki do, karate SKDUN, karate IKA, karate EUREKA, karate Wado-ryu, Ashihara karate.
Sintagma "Arte Marţiale de Contact", a recomandat să se completeze cu departamentul în cadrul căruia clubul doreşte să-şi desfăşoare activitatea - acest departament sportiv trebuind să fie recunoscut oficial în România şi să se afle în obiectul de activitate al Federaţiei Române de Arte Marţiale. I-a precizat disciplinele/ramurile oficial recunoscute şi specificate în Statutul Federaţiei Române de Arte Marţiale de Contact, disciplina arte marţiale de contact, ramurile Kick Box, Muay Thai, Savate, Ko Budo, Choi Lee Fat, Budokai, Hapkido, Kendo, Judo, Iai Do, Vo Vi Nam Viet Vo, Dao Karate Kyokushin IKOI. Pe Certificatele de Identitate Sportivă, conform art. 26 lit. e) din H.G. nr. 884/2001, precum şi normele referitoare la scrierea acestora aprobate prin ordin de ministru, se vor scrie secţiile - ramurile de sport arte marţiale urmate de departamentul unde se doreşte a activa structura sportivă.
În cazul ramurii de sport "Călărie; Echitaţie" se va corecta cu "Ecvestră", denumirea corectă a Federaţiei Naţionale pe ramură de sport fiind Federaţia Ecvestră Română.
În cazul sintagmelor "Aruncarea discului; Aruncarea greutăţii; Aruncarea Suliţei" s-a recomandat a se corecta cu "Atletism", denumirea corectă a Federaţiei Sportive Naţionale pe ramură de sport fiind Federaţia Română de Atletism, respectivele sintagme fiind probe.
Reclamanta este nemulţumită de răspunsul primit, solicitând anularea acestuia, întrucât autoritatea pârâtă nu indică nicio contradicţie între conţinutul actelor constitutive şi dispoziţiile legale menţionate - Legea nr. 69/2000 şi H.G. nr. 884/2001.
Prin obligarea sa la modificarea actelor constitutive prin care să limiteze activitatea doar la ramuri de sport în prezent recunoscute în România, A.N.S.T. îi împiedică executarea dreptului de afiliere la organizaţii sportive internaţionale şi, implicit, participarea la competiţii internaţionale pe alte stiluri nerecunoscute în prezent în România, dar, evident, licite.
Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului "reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport din România", iar art. 2 precizează că practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără nicio discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă şi voluntară şi se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive asociative.
Noţiunea de structură sportivă asociativă este definită de dispoziţiile art. 21 - 24 şi reprezintă cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţi de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor, asociaţiile judeţene şi ale Municipiului Bucureşti, pe ramură de sport, ligile profesioniste, federaţiile sportive naţionale, iar cluburile sportive sunt (potrivit art. 26 alin. (1) structuri sportive cu personalitate juridică constituite în condiţiile legii.
Potrivit art. 23 din Legea nr. 69/2000, toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi de forma juridică, se înscriu în registrul sportiv. Procedurile de înregistrare şi atribuire a Certificatului de identitate sportivă şi a numărului de identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a legii.
S-a reţinut că persoanele juridice capătă statutul de structură sportivă asociativă doar atunci când aleg să practice în mod oficial ramuri de sport, ceea ce presupune să se conformeze regulilor şi obligaţiilor reglementate de Legea nr. 69/2000, prin cererea de acordare a avizului şi de autorizare a funcţionării ca structură sportivă asociativă - club (conf. art. 9, 10 din H.G. nr. 884/2001).
Împrejurarea că reclamanta a obţinut o hotărâre judecătorească de acordare a personalităţii juridice în temeiul dispoziţiilor O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii nu este de natură a acoperi necesitatea autorizării clubului sportiv, operaţiune ulterioară înregistrării acesteia în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi necesară doar în situaţia în care acestea înţeleg să practice oficial activităţi sportive.
Autoritatea competentă să reglementeze activitatea sportivă din România, conform prevederilor Legii nr. 69/2000 şi H.G. nr. 141/2010, este A.N.S.T., organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, cu atribuţii în domeniul sportului.
A.N.S.T. are abilitatea şi competenţa legală ca, în situaţia în care i se solicită avizul, autorizarea funcţionării ca structură sportivă asociativă, să solicite modificarea actelor constitutive şi a statutelor persoanelor juridice, pentru a deveni conforme cu reglementările legii speciale aplicabile în materie.
În ceea ce priveşte temeinicia şi legalitatea modificărilor solicitate de autoritatea publică pârâtă, Curtea reţine că recomandările formulate în răspunsul la cererea reclamantei vizează eliminarea activităţilor, ramurilor de sport şi disciplinelor nerecunoscute oficial în România.
Obiectul de reglementare prevăzut la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 69/2000 este organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport, prin sport înţelegând toate formele de activitate fizică practicate organizat sau independent, supuse unor reglementări şi reguli competiţionale strict reglementate.
Sportul ca activitate fizică este definit de lit. r) şi respectiv s) din termeni şi expresii ale H.G. nr. 884/2001. Din economia textului rezultă că activităţile sportive se practică în mod organizat şi potrivit acestora se înfiinţează structurile sportive.
De asemenea, s-a reţinut că, potrivit legii, sistemele registrelor sportive gestionează doar acele ramuri şi discipline sportive reglementate şi cu privire la acestea se avizează practicarea acestora de către structurile sportive. Aşadar, prin sintagma sporturi/ramuri/discipline reglementate, trebuie înţeleasă interpretarea per a contrario a Cap. 7, art. 27 din H.G. nr. 884/2001, potrivit căreia a fost constatată îndeplinirea condiţiilor prevăzute de acest articol care reglementează recunoaşterea oficială a practicării unei ramuri de sport în România.
Ceea ce face diferenţa şi se impune a fi precizat priveşte cadrul în care se desfăşoară aceste activităţi.
Există, pe de o parte, sporturile recunoscute ca fiind practicate pe teritoriul României, ce se desfăşoară în cadrul şi cu respectarea rigorilor oficialităţii de către structurile sportive, înregistrate în sistemul registrelor sportive, şi, pe de altă parte, persoanele fizice sau juridice (altele decât cele înregistrate în structurile registrelor sportive) care pot avea ca obiect, conform Legii nr. 31/1990 privind Societăţile comerciale sau O.G. nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile şi conform statutului propriu, activităţi ce nu sunt recunoscute şi care se desfăşoară în afara cadrului oficial.
Procedura constituită de H.G. nr. 884/2001 se aplică doar acelor persoane juridice care optează să practice un sport recunoscut oficial şi supus regulilor ierarhiei şi ale competiţiei, fiind necesară, în acest caz, formularea unei "cereri de înregistrare în Registrul Sportiv şi autorizarea funcţionării ca şi cluburi sportive". Rezultă, aşadar, că această condiţionare legală funcţionează numai cu privire la practicarea oficială a sportului de către persoane juridice ce vor să funcţioneze ca structuri sportive, nu şi cu privire la celelalte persoane care vor să desfăşoare activităţi sportive în general, astfel că nu poate fi interpretată ca o cenzură sau atingere adusă dreptului persoanelor de liberă asociere cu consecinţe sub aspectul participării la competiţii sportive internaţionale.
Nu a fost reţinut nici argumentul reclamantului constând în aceea că legea nu distinge cu privire la practicarea exclusivă de către structurile sportive doar a acelor ramuri de sport recunoscute oficial, concluzionând că autoritatea pârâtă face adăugiri la lege.
Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 şi H.G. nr. 884/2001, cu privire la structurile sportive, per ansamblu, fixează o ordine ierarhică a structurilor sportive şi odată cu ierarhizarea fixează şi limitele competenţelor acestora.
Astfel, potrivit art. 35 din Legea nr. 69/2000, federaţiile sportive naţionale sunt structuri sportive de interes naţional şi, conform art. 36 alin. (5), se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu statutele federaţiilor internaţionale corespondente. În considerarea celor de mai sus, legiuitorul desemnează principiul nescris al ierarhizării structurilor sportive şi limitează obiectul de activitate al federaţiilor sportive naţionale, acesta trebuind să fie în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu statutele federaţiilor internaţionale corespondente.
În ceea ce priveşte cluburile sportive, art. 28 alin. (6) arată că, indiferent de forma de organizare, se vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Asociaţia Clubul Sportiv R.D.
În motivele de recurs s-a arătat că A.N.S.T., dincolo de enunţul generic în sensul că documentaţia ce se depune pentru acordarea avizului trebuie să fie în concordanţă cu Legea nr. 69/2000 şi H.G. nr. 884/2001, nu este indicată nicio contradicţie între conţinutul actelor depuse şi actele normative menţionate.
S-a arătat că A.N.S.T. a afirmat că "avizul se acordă doar structurilor sportive ce au în obiectul de activitate ramurile de sport recunoscute în România, nu pentru departamentele ce se află în obiectul de activitate al unei Federaţii Sportive Naţionale", dar s-a solicitat să se constate că nimeni nu poate adăuga la lege, iar unde legea nu distinge nici noi nu putem distinge, astfel că din moment ce legea cere ca structura sportivă să aibă în obiectul de activitate ramuri de sport recunoscute în România, A.N.S.T. nu poate cere ca structura sportivă să aibă în obiectul de activitate exclusiv ramuri de sport recunoscute în România.
Clubul Sportiv R.D. este structură sportivă, iar potrivit statutului şi actului său constitutiv are în obiectul său de activitate ramuri sportive recunoscute în România şi în acest sens, recurenta susţine că a depus copia certificatului de identitate sportivă acordat Federaţiei Române de Arte Marţiale din care rezultă clar că "Ju-Jitsu" este una dintre ramurile de sport ale acestei federaţii.
Recurenta susţine că prin solicitările sale, A.N.S.T. creează premisa unei proceduri inutile, greoaie şi costisitoare neacordând aviz de funcţionare pentru ramuri în prezent recunoscute în România (Ju-Jitsu şi Kempa) pe motiv că la acest moment nu sunt recunoscute toate ramurile de sport cuprinse în actul constitutiv şi statutul clubului.
S-a considerat că în cazul în care actul constitutiv şi statutul unui club, deşi cuprind deopotrivă ramuri de sport recunoscute şi nerecunoscute în România, primeşte aviz de funcţionare doar pentru ramurile recunoscute în România la momentul la care alte ramuri se recunosc pe plan intern, singurul demers ce trebuie făcut este să se ceară aviz la A.N.S.T. şi pentru acestea.
Pentru că A.N.S.T. a obligat recurenta să modifice statutul şi actul constitutiv al clubului în sensul de a-l limita doar la ramuri de sport în prezent recunoscute în România se apreciază că se împiedică exercitarea dreptului la afiliere la organizaţii sportive internaţionale şi, implicit, participarea la competiţii internaţionale pe alte stiluri, nerecunoscute în România, dar licite.
S-a criticat soluţia instanţei de fond şi pentru că a preluat motivarea A.N.S.T. cuprinsă în adresele contestate în cauză şi fără a ţine seama că recurenta a parcurs toţi paşii ceruţi de legislaţie.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii şi, pe fond, admiterea cererii în temeiul probelor existente la dosar.
Intimatul M.T.S. a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a Sentinţei civile nr. 6439 din 13 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti.
4. Soluţia instanţei de recurs
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente.
Instanţa de fond a fost învestită cu acţiunea în anulare a Adreselor nr. 429 din 27 septembrie 2011 şi nr. 5630 din 22 decembrie 2011, ambele emise de A.N.S.T. şi a efectelor acestora şi, pe fond, obligarea pârâtei să autorizeze funcţionarea Asociaţiei Clubul Sportiv R.D.
În fapt, recurenta-reclamantă a solicitat intimatei-pârâte A.N.S.T. acordarea avizului şi autorizării de funcţionare a recurentei-reclamante a structurilor sportive pentru ramurile de sport ju-jitsu, kempa şi cererea de înregistrare în Registrul Sportiv pentru aceleaşi ramuri sportive.
A.N.S.T., prin Adresa nr. 429 din 19 octombrie 2011, a explicat recurentei-reclamante, în raport de dispoziţiile Legii nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, ce modificări se impun a fi făcute în Actul constitutiv pentru a putea fi autorizată structura sportivă şi pentru a fi înregistrată în Registrul Sportiv, iar prin Adresa nr. 5630 din 22 decembrie 2011 i s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată.
Instanţa de fond a respins cererea, iar criticile din motivele de recurs sunt nefondate.
Deşi recurenta susţine că prin refuzul A.N.S.T. nu ar fi fost indicată contradicţia dintre actele prezentate în vederea autorizării şi Legea nr. 69/2000 şi H.G. nr. 884/2001, din conţinutul celor două adrese reiese tocmai nerespectarea prevederilor legale de către recurentă atunci când a fost întocmit actul constitutiv al Clubului Sportiv R.D., iar prin cele comunicate a fost subliniată diferenţa dintre "ramura de sport" şi "departamentele" ce se pot afla în obiectul de activitate al unei federaţii sportive.
De fapt, problema ce a determinat refuzul autorităţii publice a fost tocmai neînţelegerea de către recurenta-reclamantă a diferenţei dintre "ramura de sport" şi "departamente".
Recurenta-reclamantă a solicitat prin cererea de acordare a avizului şi autorizării funcţionării structurii sportive, iar ca ramură sportivă a fost trecut ju-jitsu, kempo, toate stilurile recunoscute de F.R.A.M. şi F.R.A.M.C., iar în cererea de înregistrare în Registrul Sportiv a indicat ca ramuri de sport ju-jitsu şi kempo.
Or, aşa cum s-a precizat şi în adresele contestate în cauză, ramura sportivă este arte marţiale, iar ju-jitsu poate fi un "departament" în cadrul acestei ramuri sportive, dar nu poate fi ju-jitsu ramură sportivă, aşa cum a solicitat recurenta-reclamantă.
Ca o dovadă a confuziei pe care recurenta-reclamantă o face între ramura sportivă şi departamentele din cadrul acesteia sunt tocmai susţinerile din recurs care sunt contradictorii pentru că se susţine, pe de o parte, că din certificatul de identitate sportivă acordat Federaţiei Române de Arte Marţiale rezultă că ju-jitsu este una dintre ramurile de sport ale acestei federaţii, dar apoi se spune că ju-jitsu reprezintă şi unul dintre departamentele acestei federaţii.
Referitor la susţinerile recurentei privind împiedicarea dreptului acesteia de a se afilia la organizaţii sportive internaţionale şi, implicit, participarea la competiţii internaţionale, trebuie amintite prevederile art. 38 alin. (2) din Legea nr. 69/2000, potrivit cărora "Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive internaţionale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat de Ministerul Tineretului şi Sportului", dar şi cele ale art. 24 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 69/2000, conform cărora: "Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia după cum urmează: b) la federaţia sportivă naţională corespunzătoare, constituită potrivit prevederilor art. 35 - 41, pentru participarea la competiţiile oficiale naţionale sau internaţionale".
Prin urmare, recurenta-reclamantă, dacă va modifica actul constitutiv conform solicitărilor autorităţii pârâte, va putea obţine autorizaţia ca structură sportivă şi se poate afilia la federaţia sportivă naţională, iar "departamentele" ce pot fi indicate în actul constitutiv al structurii sportive trebuie să fie dintre cele indicate în Statutul Federaţiei Române de Arte Marţiale.
Apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta Asociaţia Clubul Sportiv R.D. împotriva Sentinţei civile nr. 6439 din 13 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2014.
Procesat de GGC - AZ
| ← ICCJ. Decizia nr. 712/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 714/2014. Contencios. Suspendare executare act... → |
|---|
