ICCJ. Decizia nr. 815/2014. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 815/2014
Dosar nr. 6444/109/2011
Şedinţa de la 19 februarie 2014
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată depusă la Tribunalul Argeş, reclamantul N.G.A., în contradictoriu cu pârâta Academia de Poliţie A.I.C., a solicitat anularea Adresei nr. A1. din 7 octombrie 2011 emisă de pârâtă în soluţionarea contestaţiei împotriva dispoziţiei zilnice nr. S-183 din 19 septembrie 2011, anularea dispoziţiei indicate şi obligarea intimatei la emiterea unui ordin în vederea examinării la materiile nepromovate şi obligarea la reînmatricularea în anul al II-lea de studiu la Facultatea de Poliţie - specialitatea Ordine şi Siguranţă Publică, cursuri cu frecvenţă, seria 2009-2012, cu cheltuieli de judecată.
2. Hotărârea Tribunalului Argeş.
Prin sentinţa nr. 4408 din 22 octombrie 2013 a Tribunalului Argeş a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că Academia de Poliţie „A.I.C.” este o instituţie de învăţământ superior acreditată, cu personalitate juridică, ce funcţionează în subordinea MAI, instituţie care este o autoritate publică centrală, motiv pentru care competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel, conform dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004.
3. Hotărârea Curţii de Apel Piteşti
Prin sentinţa nr. 228/F-Cont. din 11 decembrie 2013 a Curţii de Apel Piteşti a fost admisă excepţia de necompetenţă materială şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.
Instanţa a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a înaintat cauza la Înalta Curte pentru soluţionarea conflictului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că normele cuprinse în H.G. nr. 294/2007 şi din anexa 2 din H.G. nr. 416/2007 nu reglementează în mod direct Academia de Poliţie ca pe o instituţie de nivel central, iar faptul că este o instituţie înfiinţată de MAI şi care funcţionează în subordinea acestuia nu o transformă într-o instituţie care coordonează la nivel principal, central, o activitate publică/un serviciu public sau de interes public.
Instanţa a reţinut că ceea ce este relevant pentru determinarea caracterului central ori local pe care îl are o autoritate/instituţie publică este locul pe care aceasta îl ocupă în ierarhia stabilită de legea care reglementează activitatea ei.
S-a arătat că învăţământul, ca serviciu de interes public, se organizează de Statul român prin Ministerul Educaţiei Naţionale, iar Academia de Poliţie este o unitate de învăţământ care prestează serviciul respectiv la nivel local, chiar dacă specificul său este diferit faţă de alte unităţi de învăţământ.
II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 20, 21, 22 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:
Înalta Curte a constatat că, în cauza de faţă, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 20 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente să judece acelaşi litigiu.
Analizând actele dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea adresei nr. A1. din 7 octombrie 2011 emisă de Academia de Poliţie „A.I.C.” în soluţionarea contestaţiei împotriva dispoziţiei zilnice nr. S-183 din 19 septembrie 2011 a Rectorului Academiei, anularea dispoziţiei indicate, obligarea intimatei la emiterea unui ordin în vederea examinării la materiile nepromovate şi obligarea la reînmatricularea în anul al II-lea de studiu la Facultatea de Poliţie - specialitatea Ordine şi Siguranţă Publică.
Înalta Curte a reţinut că Legea contenciosului administrativ a stabilit, prin dispoziţiile art. 10, competenţa materială de soluţionare a cauzelor în raport de două criterii şi anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul şi al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
În cauza dedusă judecăţii, chestiunea care se cere a fi lămurită este aceea dacă Academia de Poliţie A.I.C. este sau nu o autoritate publică centrală, în funcţie de care se determină competenţa materială a instanţei de contencios administrativ în soluţionarea acţiunii introductive.
Înalta Curte reţine că prin autoritate centrală se înţelege acea entitate care este poziţionată la vârful ierarhiei sistemului autorităţilor publice sau a unui subsistem al sistemului autorităţilor publice (cum este cazul ministerelor, al autorităţilor publice centrale de specialitate) şi care este învestită cu competenţe de coordonare şi conducere a celorlalte autorităţi din sistem/subsistem.
Potrivit H.G. nr. 732/2010 pentru modificarea H.G nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor şi completarea Anexei nr. 1 pct. 11, lit. a) la H.G. 416/2007, privind „Instituţiile şi structurile aflate în subordinea M.A.I.”, la pct. 17 este inserată Academia de Poliţie „A.I.C.”, alături de instituţii precum Agenţia Naţională de cadastru şi Publicitate Imobiliară, Arhivele Naţionale, Poliţia Română, Oficiul pentru Imigrări etc.
Academia de Poliţie „A.I.C.” este, potrivit art. 1 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 294/2007, privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie A.I.C., instituţie de învăţământ superior acreditată, care funcţionează în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar coordonarea funcţională a Academiei se stabileşte prin ordin al Ministrului Administraţiei şi Internelor.
Aşadar, se constată că potrivit reglementărilor legale în baza cărora s-a înfiinţat şi funcţionează Academia de Poliţie A.I.C., această instituţie de învăţământ superior, are statut special, distinct faţă de alte instituţii de învăţământ superior, care este asimilată unei instituţii de nivel central.
Având în vedere obiectul cauzei de faţă, care priveşte un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, respectiv anularea dispoziţiei zilnice nr. S-183 din 19 septembrie 2011 a Rectorului Academiei de Poliţie, competenţa de soluţionare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat de organul emitent al actului atacat.
Având în vedere considerentele expuse cât şi dispoziţiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei deduse judecăţii şi care formează obiectul conflictului de competenţă în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a litigiului dintre reclamantul N.G.A. şi pârâta Academia de Poliţie A.I.C. în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 1114/2014. Anulare proces verbal contravenție... | ICCJ. Decizia nr. 1044/2014. Contencios. Anulare act... → |
---|