ICCJ. Decizia nr. 990/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 990/2014

Dosar nr. 590/42/2012

Şedinţa publică de la 27 februarie 2014

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 590/42/2012, reclamantul L.A.G., în contradictoriu cu pârâta A.N.I., a formulat contestaţie împotriva raportului de evaluare din 15 iunie 2012, emis de Inspecţia de Integritate din cadrul A.N.I., primit în data 4 iulie 2012.

În motivarea contestaţiei a arătat că prin lucrarea din 13 martie 2012 A.N.I. s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că reclamantul nu a respectat „regimul juridic al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor şi prevederile legale privind completarea declaraţiilor de interese”, întrucât SC R. SRL (unde soţia deţine calitatea de asociat şi administrator) a încheiat un contract de prestări servicii cu R.A.T.P. Ploieşti.

În opinia reclamantului A.N.I. a încălcat prevederile Legii nr. 176/2010, atât în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurii de evaluare a situaţiilor de incompatibilitate, aşa cum este aceasta prevăzută la Titlul II Secţiunea 3 art. 20 şi urm. din Legea nr. 176/2010, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea persoanei ce face obiectul evaluării de a-şi prezenta punctul de vedere în faţa inspectorului de integritate.

De asemenea, în opinia reclamantului o altă normă legală încălcată de A.N.I. în cadrul desfăşurării evaluării priveşte informaţiile la care inspectorul de integritate are acces pe parcursul evaluării, respectiv art. 13 alin (1) lit. a) din Legea nr. 176/2010.

A mai susţinut reclamantul, că nefiind informat despre evaluarea ce are loc în cadrul A.N.I., i-a fost încălcat dreptul de a prezenta date şi informaţii pe care le consideră necesare, dar şi dreptul la apărare, aşa cum prevede art. 20 alin. (4) din Legea nr. 176/2010.

A precizat reclamatul că în raportul de evaluare din 15 iunie 2012 este menţionată data trimiterii primei adrese, din 14 martie 2012, ca fiind 14 martie 2012. În aceeaşi zi, însă, prin adresa din 14 martie 2012, către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, au fost solicitate informaţii referitoare la datele personale ale reclamantului şi ale soţiei, aşa cum este afirmat în raportul de evaluare.

Fără a aştepta confirmarea de primire a adresei din partea reclamantului şi, cu atât mai puţin, a exercitării dreptului de a prezenta un punct de vedere, aşa cum prevede art. 20 din Legea nr. 176/2010, inspectorul A.N.I. a cerut în mod oficial unei instituţii informaţii care nu sunt publice cu privire la persoana sa şi a soţiei sale.

Prin urmare, a susţinut reclamantul, raportul de evaluare din 15 iunie 2012 este lovit de nulitate absolută.

În ceea ce priveşte starea de incompatibilitatea invocată de A.N.I. prin raportul de evaluare din 15 iunie 2012, reclamantul a considerat că inspectorul de integritate a aplicat în mod eronat prevederile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

De asemenea, a precizat reclamantul, contractul din 5 iulie 2011, încheiat între R.A.T.P. Ploieşti şi SC R. SRL este, conform prevederilor C. civ., un contract de locaţiune, nefiind incidente prevederile art. 90 din Legea nr. 161/2003.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 330 din 3.10.2012, Curtea de Apel Ploieşti a admis acţiunea formulată de reclamantul L.A.G. şi în consecinţă a constatat nul raportul de evaluare din 15 iunie 2012, întocmit de A.N.I., Inspecţia de Integritate.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut în esenţă următoarele.

Prin raportul de evaluare din 15 iunie 2012, întocmit de A.N.I., Inspecţia de Integritate, s-a constatat faptul că reclamantul, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al municipiului Ploieşti, s-a aflat în stare de incompatibilitate, în perioada 5 iulie 2011- 4 iulie 2012, deoarece firma SC R. SRL, unde soţia reclamantului deţine calitatea de asociat unic şi administrator, a încheiat cu R.A.T.P. Ploieşti, instituţie aflată în subordinea Consiliului Local al municipiului Ploieşti, contractul din 2011, încălcând astfel dispoziţiile art. 90 din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

S-a reţinut că au fost încălcate de către pârâtă dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, ale art. 13 alin. (1) şi ale art. 20 alin. (3) deoarece reclamantul nu a fost informat că face obiectul evaluării şi nu a fost invitat să prezinte un punct de vedere cu privire la informaţiile deţinute de către pârâtă.

A reţinut instanţa că aşa cum rezultă din adresa din 14 martie 2012, emisă de către pârâtă, prin care reclamantul este informat că împotriva sa s-a declanşat evaluarea respectării regimului juridic al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, în perioada exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice şi invitaţia de a se prezenta pentru a-şi exprima punctul de vedere, documente justificative şi orice alte informaţii pe care le consideră necesare, în vederea clarificării aspectelor semnalate, a fost transmisă pe adresa din municipiul Ploieşti.

A precizat instanţa referitor la confirmarea de primire a adresei emisă de pârâtă, prin care informa reclamantul cu privire la declanşarea activităţii de evaluare a regimului juridic al conflictului de interese şi incompatibilităţi, că a fost restituită de către Oficiul Poştal la data de 19 martie 2012, cu menţiunea că destinatarul este mutat de la adresă, şi din care mai rezultă că adresa a fost comunicată reclamantului greşit, cum îi comunicase Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor.

S-a precizat că ulterior, la data de 30 martie 2012, pârâta efectuează aceeaşi comunicare către reclamant, informându-l că s-a declanşat procedura evaluării şi că este invitat să se prezinte pentru a-şi exprima un punct de vedere, comunicând adresa din 30 martie 2012, la aceeaşi adresă de domiciliu greşită, respectiv în municipiul Ploieşti, adresa fiind restituită de oficiul poştal la data de 4 aprilie 2012, cu aceeaşi menţiune, în sensul că destinatarul este mutat de la adresă, aşa cum rezultă din actul aflat la dosar.

Prin urmare, s-a apreciat că informarea pe care pârâta era obligată să o efectueze către reclamant cu privire la declanşarea activităţii de evaluare a regimului juridic al conflictului şi invitarea acestuia de a-şi exprima un punct de vedere cu privire la informaţiile şi datele deţinute de pârâtă, nu a fost comunicată reclamantului, deoarece pârâta a transmis comunicarea la o adresă de domiciliu greşită decât cea comunicată de instituţia ce deţinea datele de domiciliu, astfel că reclamantul nu a avut cunoştinţă de declanşarea procedurii de evaluare şi nu a avut posibilitatea legală să îşi exprime punctul de vedere cu privire la datele şi informaţiile deţinute de către pârâtă, încălcându-se astfel dispoziţiile imperative prevăzute de dispoziţiile art. 13 alin. (1), art. 14 şi art. 20 din Legea nr. 176/2010.

3. Recursul formulat de pârâta A.N.I. împotriva sentinţei nr. 330 din 3 octombrie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti

Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 8, pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.

Din perspectiva dispoziţiilor art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ., referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 176/2011, hotărârea instanţei de fond este netemeinică şi nelegală, iar activitatea de evaluare s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor legale.

Recurenta-pârâtă a declanşat din oficiu, la data de 13 martie 2012, evaluarea respectării regimului conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor, de către reclamantul L.A.G., consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Ploieşti.

După repartizarea aleatorie a lucrării, inspectorul de integritate a procedat la activitatea de evaluare prin raportare exclusivă la informaţii publice.

În vederea stabilirii domiciliului la care să-i fie comunicată întreaga corespondenţă, s-a solicitat Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, comunicarea datelor de identificare ale reclamantului.

Reclamantul a fost informat prin adresele din 14 martie 2012, din 30 martie 2012, din 23 aprilie 2012, din 22 mai 2012, returnate cu menţiunea „destinatar mutat de la adresă”.

Prin adresa din 15 iunie 2012, s-a comunicat încă o dată raportul de evaluare dar şi aceasta a fost returnată pentru aceleaşi motive.

Este adevărat, susţine recurenta, că în trei din cele cinci adrese transmise la domiciliul reclamantului s-a strecurat o greşeală, dar este numai o eroare materială, domiciliul reclamantului fiind cunoscut, dovadă returnarea întregii corespondenţe cu menţiunea „destinatar mutat de la adresă” şi nu cu menţiunea „adresă incorectă”.

Reclamantul avea obligaţia declarării domiciliului, dar nu a depus diligenţele necesare de a-şi declara domiciliul stabil, fapt ce conduce la concluzia că s-a refuzat primirea corespondenţei prin care îi erau comunicate actele de procedură.

Pe fondul cauzei, recurenta arată că soţia reclamantului deţine funcţia şi calitatea de asociat unic şi administrator în cadrul SC R. SRL.

Firma a încheiat cu R.A.T.P. Ploieşti, instituţie aflată în subordinea Consiliului Local al Municipiului Ploieşti, un contract de prestări servicii, încălcând dispoziţiile art. 90 din Legea nr. 161/2003, modificată şi completată.

Apărările formulate de intimatul-reclamant L.A.G.

Prin întâmpinare, intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat, prevederile art. 20 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 176/2010 au fost încălcate, informarea s-a transmis la o adresă de domiciliu greşită, iar sancţiunea este nulitatea absolută a raportului de evaluare.

II. Considerentele Înaltei Curţi, instanţa competentă să soluţioneze calea de atac extraordinară exercitată

1. Recursul este fondat.

Potrivit art. 20 din Legea nr. 176/2010, persoana care face obiectul verificării trebuie să fie informată, scop în care este invitată să prezinte inspectorului de integritate date sau informaţii pe care le consideră necesare.

Conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, informarea şi invitarea se face prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Intimatul-reclamant a fost informat printr-un număr de cinci adrese.

Primele trei adrese au conţinut o eroare la numărul blocului, întorcându-se cu menţiunea „mutat de la adresă”.

Ultimele două adrese au fost comunicate în mod corect, dar au fost returnate cu aceeaşi menţiune „mutat de la adresă”.

Avându-se în vedere că intimatul-reclamant figura în evidenţa persoanelor cu domiciliul în municipiul P., judeţul Prahova şi la această adresă s-a comunicat informarea prevăzută de art. 20 din Legea nr. 176/2010, urmează să se aprecieze că dispoziţiile legale au fost respectate de către inspectorul de integritate.

Chiar dacă intimatul nu mai locuia în fapt la adresa de domiciliu, întrucât nu a anunţat modificarea domiciliului în baza de date oficială, împrejurarea nu poate fi imputată autorităţii recurente.

Potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, actele întocmite de inspectorul de integritate pe baza datelor sau informaţiilor care nu sunt publice, solicitate persoanelor fizice sau juridice, după începerea activităţii de evaluare, fără ca persoana să fie invitată şi informată potrivit art. 14, sunt lovite de nulitate absolută.

În speţă, reclamantul a fost invitat şi informat conform procedurii legale, culpa pentru care nu a intrat în posesia datelor de procedură aparţinându-i în totalitate.

2. Faţă de acestea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I şi alin. (3) C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, recursul va fi admis, dispunându-se casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru a se pronunţa pe fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A.N.I. împotriva sentinţei nr. 330 din 3 octombrie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2014.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 990/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs