ICCJ. Decizia nr. 986/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 986/2014
Dosar nr. 3679/2/2012
Şedinţa publică de la 27 februarie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta M.M.I., în nume propriu şi pentru reclamantul M.A. a chemat în judecată Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând anularea actelor administrative ale pârâtului din 8 martie 2012 şi din 5 aprilie 2012; obligarea pârâtului să soluţioneze cererile prin rezoluţie motivată sub numărul dosarului penal, sub control judiciar al instanţei penale, nu prin acte administrative; obligarea pârâtului să înregistreze sub un număr penal, plângerea din 3 mai 2012 pentru a fi supusă controlului judiciar al instanţelor penale, nu controlului judiciar al instanţelor de contencios administrativ.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat întâmpinare pentru termenul de judecată din data 20 iunie 2012, invocând excepţia inadmisibilităţii.
Prin sentinţa nr. 4147 din 20 iunie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins acţiunea reclamanţilor ca inadmisibilă.
Instanţa de fond a reţinut că nu este şi nici nu poate fi vorba despre un refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri sau de emitere a unui act administrativ, deoarece nici unul din actele de cercetare dintr-o cauză penală nu sunt acte administrative conform definiţiei de la art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, iar pentru atacarea actelor de procedură penală este prevăzută o procedură specială, fiind exceptată aplicarea Legii nr. 554/2004 chiar şi în cazul actelor care ar avea caracter administrativ conform art. 5 din actul normativ menţionat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii M.A. şi M.M.I.
În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 3 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare, cererile pentru exercitarea recursului împotriva hotărârilor prin care s-a respins cererea ca inadmisibilă, se timbrează cu 4 RON, dovada achitării acestora ataşându-se, potrivit art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs.
Recurenţii din prezenta cauză au achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 RON şi timbrul judiciar de 0,15 RON, însă conform dispoziţiilor legale anterior menţionate, taxa judiciară de timbru datorată era în cuantum de 4 RON.
Cum dovada completării taxei judiciare de timbru nu a fost ataşată cererii de recurs, conform dispoziţiilor legale sus menţionate, iar recurenţii nu şi-au îndeplinit această obligaţie legală nici ulterior, deşi au fost citaţi cu menţiunea timbrării, devin aplicabile dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul va fi anulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de M.M.I. şi de M.A. prin reprezentant M.M.I. împotriva sentinţei nr. 4147 din 20 iunie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 981/2014. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 988/2014. Contencios. Anulare acte emise de... → |
|---|
