ICCJ. Decizia nr. 1829/2015. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1829/2015
Dosar nr. 9633/102/2012
Şedinţa publică de la 5 mai 2015
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 28 decembrie 2012 pe rolul Tribunalului Mureş reclamanta comuna Miheşu de Câmpie, în contradictoriu cu pârâtul M.A.D.R., A.N.P.A., Comisia de Privatizare Concesionare, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 554/2004 a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 204 din 26 octombrie 2012 emisă de pârât, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună modificarea Hotărârii nr. 204 din 26 octombrie 2012 în sensul admiterii solicitării Primăriei comunei Miheşu de Câmpie, de trecere din domeniul public al Statului Român în domeniul public al comunei Miheşu de Câmpie a 144,90 ha teren sub luciul de apă aferent amenajării piscicole Miheşu de Câmpie, judeţul Mureş.
În motivele contestaţiei reclamanta a învederat faptul că prin Hotărârea nr. 204 din 26 octombrie 2012 a M.A.D.R., A.N.P.A., Comisia de Privatizare Concesionare, a respins, în mod nelegal, solicitarea de emitere a unei hotărâri de guvern pentru trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrative-teritoriale, prin încălcarea prevederilor art. 9 alin. (1) al Legii nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
Reclamanta a mai arătat că există documente care atestă că în anul 1948 pe raza actuală a U.A.T. Miheşu de Câmpie funcţiona şi Primăria Răzoare iar suprafaţa totală este de 144,90 ha pe documente pe care le-a anexat în copie.
S-a susţinut că în Extrasul de carte funciară din 1977 Miheşu de Câmpie suprafaţa de 144,90 ha figurează doar în administrarea SC P.Z. SA. Instituţia Prefectului judeţului Mureş prin Hotărârea nr. 60/2000 a hotărât reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafaţă, care ulterior a fost anulată.
S-a arătat că potrivit Hotărârii nr. 60/2000 Comisia locală de fond funciar Miheşu de Câmpie a preluat această suprafaţă şi a trecut-o în domeniul public al comunei.
Prin Sentinţa nr. 4.040 din 22 octombrie 2013, Tribunalul Mureş a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Mureş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a dispus declinarea în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta comuna Miheşu de Câmpie în contradictoriu cu pârâtul M.A.D.R. - A.N.P.A.
Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 68 din 16 mai 2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de instanţă din oficiu; a fost respinsă ca inadmisibilă acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta comuna Miheşu de Câmpie, în contradictoriu cu pârâtul M.A.D.R., A.N.P.A., Comisia de Privatizare Concesionare.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de Apel a reţinut că Legea nr. 213/1998 stabileşte expres posibilitatea de a ataca în contencios administrativ hotărârile de trecere a bunurilor din domeniul privat în domeniul public respectiv de trecere a bunurilor din domeniul public în domeniul privat.
S-a constatat că hotărârile prin care un bun îşi păstrează regimul juridic de bun public dar cu schimbarea proprietarului (unitate administrativ-teritorială sau stat) nu sunt supuse căii de atac prevăzute de art. 8 din Legea nr. 213/1998 deşi reprezintă formal acte administrative.
În cazul menţinerii regimului de proprietate publică a unui bun, s-a constatat incidenţa dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 213/1998 care dispun în sensul că litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului, judeţelor, comunelor, oraşelor sau al municipiilor sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ.
S-a concluzionat că în litigiul dedus judecăţii vizând practic dreptul de proprietate asupra unui bun proprietate publică - în acest sens fiind de altfel şi motivarea cererii de chemare în judecată - reclamanta avea posibilitatea de a acţiona în conformitate cu dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 213/1998 şi nu conform art. 8 din acelaşi act normativ.
S-a arătat în considerentele sentinţei că doar hotărârea de modificare a regimului juridic al unui bun poate fi atacată, ca act administrativ tipic, conform dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004, fiind posibile soluţiile prevăzute de art. 18 alin. (1) din acelaşi act normativ. Or, o hotărâre prin care se refuză trecerea bunului din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale dă expresie voinţei proprietarului bunului de a-şi păstra acest bun în patrimoniu şi nu poate fi apreciată ca un refuz nejustificat, acesta fiind şi sensul dispoziţiilor Legii nr. 213/1998 care nu prevăd o cale de atac cu privire la aceste acte.
În concluzie, raportat la obiectul acţiunii şi la calea procesuală aleasă de parte, s-a constatat că excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu şi este întemeiată.
Recursul
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta unitatea administrativ-teritorială comuna Miheşu de Câmpie, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurenta a solicitat admiterea recursului şi modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii şi modificării Hotărârii nr. 204 din 26 octombrie 2012 emisă de către pârât, în sensul trecerii din domeniul public al Statului în domeniul public al comunei Miheşu de Câmpie a suprafeţei de 144,90 ha.
S-a arătat că, în mod nelegal, instanţa de fond a respins acţiunea fără a analiza actele depuse în probaţiune şi a soluţionat cauza invocând din oficiu excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, precum şi în conformitate cu prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
În fapt, prin cererea dedusă judecăţii reclamantul a solicitat modificarea Hotărârii nr. 204 din 26 octombrie 2012 în sensul admiterii solicitării Primăriei comunei Miheşu de Câmpie, de trecere din domeniul public al Statului Român în domeniul public al comunei Miheşu de Câmpie a 144,90 ha teren sub luciul de apă aferent amenajării piscicole Miheşu de Câmpie, judeţul Mureş.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte observă că aceasta nu cuprinde în concret critici aduse modului de abordare şi, în final, soluţiei asupra căreia s-a oprit Curtea de Apel.
Faţă de împrejurarea că prima instanţă a invocat, în condiţiile art. 137 C. proc. civ., inadmisibilitatea acţiunii, nu se poate reţine nerespectarea dispoziţiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ. de către instanţă, prin necercetarea fondului pretenţiei.
Astfel cum s-a arătat, acţiunea reclamantei a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, potrivit căruia "(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului."
Prin Hotărârea nr. 204 din 26 octombrie 2012 emisă de către pârât "S-a respins solicitarea Primăriei Miheşu de Câmpie, judeţul Mureş de trecere din domeniul public al Statului Român în domeniul public al comunei Miheşu de Câmpie a 144,99 ha teren sub luciul de apă aferent amenajării piscicole Miheşu de Câmpie, judeţul Mureş întrucât sunt încălcate prevederile art. 136 alin. (4) din Constituţie".
Astfel cum s-a prezentat în partea introductivă a prezentei decizii, reclamanta şi-a motivat acţiunea pe existenţa unor documente care ar atesta ca această suprafaţă solicitată ar fi aparţinut domeniului public al comunei, fără însă a exista o hotărâre judecătorească de reconstituire a dreptului de proprietate.
Constată instanţa de control judiciar că, într-adevăr, Legea nr. 213/1998 prevede expres prin art. 8 şi 10 posibilitatea atacării în faţa instanţei de contencios administrativ doar a hotărârilor, prin care s-a modificat regimul juridic al unui bun (din domeniul privat în domeniul public, respectiv, din domeniul public în domeniul privat) iar nu a hotărârii prin care s-a respins cererea formulată în temeiul art. 9 din Legea nr. 213/1998.
Deşi şi o astfel de hotărâre ar putea, de principiu, fi atacată pentru pronunţarea ei cu exces de putere, în fapt, astfel cum s-a arătat acţiunea reclamantei vizează stabilirea unui drept de proprietate asupra bunului.
O astfel de cerere ar putea fi formulată în faţa instanţei de contencios administrativ potrivit art. 23 din Legea nr. 213/1998, care însă implică un alt demers şi un alt cadru procesual.
În raport de aceste precizări, apare corectă concluzia Curţii de Apel, în sensul că, cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 213/1998, respectiv modificarea Hotărârii Comisiei de Privatizare din cadrul M.A.D.R., este inadmisibilă.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Constatând că sentinţa recurată este legală şi temeinică şi că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de unitatea administrativ-teritorială comuna Miheşu de Câmpie împotriva Sentinţei nr. 68 din 16 mai 2014 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 177/2015. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 106/2015. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
