ICCJ. Decizia nr. 986/2015. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 986/2015
Dosar nr. 15516/3/2012*
Şedinţa publică de la 5 martie 2015
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 680 din 26 februarie 2014 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, cererea formulată de reclamanta SC I.C.C. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei (fostul Minister al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri - MECMA), având ca obiect obligarea acestuia la executarea obligaţiei prevăzute în Contractul nr. 204/S din 24 mai 2011, constând în rambursarea către reclamantă a sumei de 33.600 RON, reprezentând valoarea eligibilă din finanţarea Proiectului nr. 34072 intitulat „Dezvoltarea Durabilă prin Implementarea şi Certificarea Sistemului Integrat de Management al Calităţii şi Mediului în Conformitate cu SR EN ISO 9001: 2008 şi SR EN ISO 14001:2005".
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:
În fapt, între părţi a fost încheiat Contractul de finanţare nr. 204/S din 24 mai 2011, având ca obiect acordarea de către pârâtă în numele Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (AM POS CCE) a unei finanţări nerambursabile în favoarea reclamantei, în vederea implementării de către Beneficiar a Proiectului nr. 34072 intitulat "Dezvoltarea Durabilă prin Implementarea şi Certificarea Sistemului Integrat de Management al Calităţii şi Mediului în Conformitate cu SR EN ISO 9001: 2008 şi SR EN ISO 14001: 2005". Valoarea totala a proiectului este de 57.120 RON din care 48.000 RON reprezintă valoarea totală eligibilă, iar 9.120 RON valoarea neeligibilă.
Astfel, din valoarea eligibila de 48.000 RON, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în calitate de Organism Intermediar pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii (OI IMM) s-a angajat în numele Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (AM POS CCE) sa acorde beneficiarului o finanţare nerambursabila în cuantum de 33.600 RON.
Prin Notificarea nr. 125823 din 27 iunie 2011, reclamanta a solicitat pârâtei modificarea datei de depunere a cererii de rambursare.
La data de 18 iulie 2011, reclamanta a depus şi înregistrat sub nr. 126628 la pârât o cerere având ca obiect rambursarea cheltuielilor eligibile, cerere la care s-a răspuns cu adresa înregistrată sub nr. 125823 din 18 iulie 2011 prin care s-a comunicat reclamantei încetarea efectelor contractului prin rezilierea acestuia, invocând prevederile art. 17 alin. (4) lit. c) din contract.
Notificarea emisă de OI IMM, notificare căreia pârâta îi acordă valoare de punere în întârziere a reclamantei, a fost comunicată acesteia prin fax în data de 19 iulie 2011, ulterior datei la care reclamanta a formulat cererea de rambursare a cheltuielilor eligibile.
Împotriva notificării privind rezilierea, reclamanta a înţeles să formuleze plângere (adresa înreg. sub nr. 27 din 5 septembrie 2011 - Dosarul 513/2/2012) prin care a solicitat paratei - OI IMM să-şi reconsidere poziţia şi, totodată să constate faptul reclamanta şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, inclusiv cererea de rambursare a cheltuielilor eligibile, în perioada de valabilitate a contractului, respectiv până la momentul punerii sale în întârziere, şi pe cale de consecinţă, urmează a considera că aceste obligaţii au fost îndeplinite sub puterea contractului producând efectele impuse de acesta.
Această plângere a fost soluţionată în mod nefavorabil, astfel că OI IMM a comunicat reclamantei un răspuns prin care învedera că îşi menţine poziţia cu privire la a considera reziliat contractul de finanţare, ca urmare a pactului comisoriu de grad III. (Dosar nr. 513/2/2012, Adresa nr. 129582 din 22 septembrie 2011).
Prin acţiunea de faţă, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la executarea obligaţiei de rambursare a sumei de 33.600 RON.
Reclamanta a considerat că reprezentanţii pârâtei au interpretat şi aplicat în mod greşit clauza contractuală prevăzută la art. 17 alin. (4) lit. c) şi d), ignorând faptul că reclamanta şi-a îndeplinit obligaţiile ce-i reveneau în perioada în care contractul producea efecte între părţi, apreciind în mod eronat faptul că a intervenit rezilierea contractului de finanţare. Aşa fiind, deşi reclamanta şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale cu întârziere, acestea au fost îndeplinite până la data la care pârâta a comunicat punerea în întârziere, şi pe cale de consecinţă, o asemenea prestaţie este pe deplin valabilă. Pentru a opera sancţiunea rezilierii potrivit pactului comisoriu de grad III, era necesar ca reclamanta să fi fost pusă în întârziere, ori după cum se poate observa aceasta a intervenit după momentul îndeplinirii de către reclamantă a obligaţiilor ce-i incumbă.
În drept, Curtea a constatat că, potrivit prev. art. 17 alin. (4) din contract, „contractul se consideră reziliat, după punerea în întârziere, printr-o notificare scrisă, fără nicio altă formalitate (pact comisoriu de gradul III), urmând ca Beneficiarul să restituie sumele rambursate până în acel moment în următoarele situaţii:
c) dacă Beneficiarul nu respectă graficul de rambursare sau nu depune ultima cerere de rambursare la data menţionată în grafic, cu respectarea condiţiilor art. 5 alin. (10);
d) dacă Beneficiarul nu respectă termenul prevăzut la art. 15 alin. (4) pentru depunerea solicitării de prelungire a calendarului de implementare a proiectului.
Prin Adresa nr. 125823 din 18 iulie 2011, pârâtul a comunicat reclamantei că, raportat la cererea din 27 iunie 2011 de modificare a datei de depunere a cererii de rambursare, potrivit art. 15 alin. (4) din contract, beneficiarul trebuie să notifice cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului final de depunere a cererii de rambursare şi să depună odată cu cererea de rambursare o justificare privind întârzierea activităţilor proiectului. Pârâta a apreciat că reclamanta nu a respectat termenul stipulat prin contract, astfel că a notificat rezilierea contractului de finanţare în conformitate cu prev. art. 17 alin. (4) lit. c) din contract.
Potrivit prev. art. 2 pct. (1) din contract, acesta a intrat în vigoare la data semnării, adică la data de 24 mai 2011, având ca perioadă de implementare a proiectului 24 luni de la data semnării, respectiv data de 24 mai 2013, cu menţiunea că «perioada de implementare reprezintă finalizarea tuturor activităţilor proiectului şi depunerea ultimei cereri de rambursare».
Potrivit art. 3 alin. (2) din Contractul de finanţare, Organismul Intermediar pentru IMM s-a angajat în numele Autorităţii de Management să acorde o finanţare nerambursabilă de maximum 33.600 RON, din care 86% FEDR şi 14% buget de stat echivalentă cu maxim 70% din valoarea totală eligibilă a Proiectului specificată la art. 3 alin. (1), însă această finanţare era posibilă numai cu respectarea de către beneficiar a prevederilor contractuale, respectiv ale art. 1 alin. (2) şi alin. (4), art. 4, art. 5 alin. (1), alin. (2), alin. (10) şi alin. (11), art. 7 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 15 alin. (1), (2) şi (4), art. 17 alin. (4) lit. c) şi lit. d) din Contractul de finanţare, cu respectarea Ghidului solicitantului precum şi a legislaţiei naţionale şi comunitare în materie.
S-au considerat esenţiale pentru soluţionarea cauzei dispoziţiile art. 5 alin. (10), potrivit cărora cererea de rambursare în suma de 33.600 RON trebuia depusă de către reclamantă până la data de 24 iunie 2011, în timp ce reclamanta a depus cererea de rambursare la data de 18 iulie 2011.
Conform prevederilor art. 5 alin. (11), „dacă beneficiarul nu depune cererea de rambursare la data menţionată în grafic, .. OI IMM are dreptul de a rezilia contractul”.
Prin adresele înregistrate la OI IMM cu nr. 125823 din 27 iunie 2011 şi nr. 126686 din 20 iulie 2011, reclamanta a solicitat acordul Organismului Intermediar pentru IMM în vederea modificării prevederilor art. 5 alin. (10) privind graficul cererilor de rambursare, în sensul că aceasta a solicitat prelungirea perioadei de implementare a proiectului şi implicit a depunerii cererii de rambursare, respectiv în luna a treia de la data semnării contractului de finanţare, adică de la data de 24 iunie 2011 până la data de 24 august 2011, pe considerentul că a fost în imposibilitatea fizică de a obţine certificatul pentru sistemul integrat de calitate şi mediu.
Notificarea nr. 125823 din 27 iunie 2011 de modificare a graficului de rambursare a fost adresată OI IMM ulterior datei la care trebuia depusă cererea de rambursare, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 15 din contractul de finanţare, potrivit cărora reclamanta avea totuşi posibilitatea de a solicita modificarea calendarului de implementare a proiectului, însă această cerere trebuia să fie adresată autorităţii contractante cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului final al implementării proiectului.
S-a constatat că în mod corect pârâta a procedat la punerea în întârziere a reclamantei. Sub aspectul datei la care reclamanta a primit notificarea de reziliere, Curtea constată că, într-adevăr, aceasta a făcut dovada că a primit-o la data de 19 iulie 201, conform faxului de la dosarul CAB. Cu toate acestea, această nouă situaţie de fapt nu schimbă împrejurarea că obligaţia reclamantei de depunere a cererii de rambursare a fost îndeplinită peste termenul contractual convenit; chiar dacă a avut loc înainte de punerea în întârziere, depunerea cererii a fost făcută cu depăşirea datei menţionate în grafic; astfel, constatarea depăşirii acestei date se putea face nu numai anterior depunerii cererii întârziate de rambursare, ci şi ulterior depunerii acesteia, cu ocazia analizei condiţiilor pentru rambursare.
Susţinerea reclamantei, în sensul că depunerea cererii cu întârziere se acoperă dacă pârâta nu a notificat întârzierea, este nefondată; astfel, şi la 19 iulie 2011, se putea notifica rezilierea pentru nerespectarea termenului de depunere a cererii de rambursare. Simpla depunere a cererii de rambursare, neîndeplinind condiţiile prevăzute în contract, nu este de natură să inactiveze dispoziţiile art. 17 alin. (4) lit. d) din contractul de finanţare.
Cu alte cuvinte, cererea depusă la 18 iulie 2011, cu nerespectarea graficului de rambursare aprobat prin contractul de finanţare şi fără aprobarea din partea pârâtei a graficului de rambursare modificat, nu reprezenta o îndeplinire cu întârziere a obligaţiei, ci nu produce efecte juridice, în lipsa aprobării depăşirii termenului din graficul iniţial de rambursare.
Astfel rezilierea a operat la data de 17 iulie 2011 neputându-se reţine îndeplinirea obligaţiei de către debitor nici măcar cu întârziere.
Urmare a rezilierii contractului de finanţare pentru neîndeplinirea de către reclamantă a obligaţiei contractuale de a respecta graficul de rambursare, iar în aceste condiţii s-a reţinut că în mod temeinic şi legal autoritatea pârâtă a respins cererea de rambursare.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs reclamanta SC I.C.C. SRL, invocând în drept dispoziţiile art. 304 alin. (1) pct. 8 şi 9 C. proc. civ., precum şi dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
S-a arătat că instanţa de fond în mod greşit a schimbat înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al actului juridic dedus judecăţii, respectiv Contractul de finanţare nr. 204/S din 24 mai 2011 având ca obiect acordarea de către intimată în numele AM POS CCE a unei finanţări nerambursabile în vederea implementării de către Beneficiar a Proiectului nr. 34072 intitulat „Dezvoltarea Durabilă prin Implementarea şi Certificarea Sistemului Integrat de Management al Calităţii şi Mediului în conformitate cu SR EN ISO 9001: 2008 şi SR EN ISO 14001:2005”.
În esenţă s-a precizat că este vorba de clauza reglementată de art. 17 alin. (4) din contract, conform căreia părţile s-au înţeles ab initio, ca încetarea contractului să aibă loc în anumite condiţii, respectiv cu îndeplinirea prealabilă a unor formalităţi. Sensul a fost ca în cazul unor eventuale culpe contractuale, raporturile dintre părţi să nu înceteze „brutal”, reglementându-se condiţiile încetării conform pactului comisoriu de grad III. Voinţa internă a fost aceea ca oricare din părţi să-şi poată îndeplini în mod valabil obligaţia până la momentul punerii sale în întârziere.
Sensul acestei clauze a fost greşit interpretat de către instanţă în sensul că punerea în întârziere ar fi putut interveni şi într-un moment ulterior îndeplinirii obligaţiei întârziate, ceea ce deformează voinţa părţilor exprimată la momentul încheierii contractului.
De asemenea, în mod greşit curtea de apel arată că simpla depunere a cererii de rambursare (obligaţie îndeplinită cu întârziere) nu este de natură să inactiveze dispoziţiile art. 17 alin. (4) lit. d) din contractul de finanţare, adică susţine instanţa că îndeplinirea peste termen trebuia să aibă aprobare din partea pârâtei.
Potrivit acestui raţionament nu ar exista nicio diferenţă de tratament juridic între pactul comisoriu de grad III şi pactul comisoriu de grad IV, din moment ce îndeplinirea chiar cu întârziere a obligaţiei, ar fi condiţionată de acordul prealabil al celeilalte părţi.
Dacă s-ar da curs interpretării avute în vedere de instanţa de fond, stabilirea pactelor comisorii ar deveni superfluă din moment ce o eventuală îndeplinire cu întârziere a unei obligaţii ar fi condiţionată de acordul prealabil al celeilalte părţi; or, sensul pactelor comisorii este tocmai acela ca părţile să stabilească de la bun început regulile conform cărora un contract poate să-şi înceteze efectele în caz de neîndeplinire a obligaţiilor asumate de către una din părţi.
Din interpretarea semantică a art. 17 alin. (4) din contractul de finanţare rezultă fără echivoc că părţile au avut în vedere că rezilierea contractului are loc „după punerea în întârziere”, punere în întârziere care nu se poate situa decât anterior îndeplinirii obligaţiei şi nu la un moment ulterior acesteia.
Ministerul Economiei, succesor în drepturi şi obligaţii al MECMA (conform art. 4 din O.U.G. nr. 96/2012 şi H.G. nr. 47/2013) a precizat că potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 9/2004 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemelor de gestionare a instrumentelor structurale, începând cu data de 1 martie 2014 au fost preluate activitatea şi structurile cu rol de Autoritate de Management pentru POS CCE de Ministerul Fondurilor Europene.
Astfel, în cauză a formulat întâmpinare Ministerul Fondurilor Europene (MFE), apreciindu-se că sunt justificate argumentele pentru care instanţa de fond a constatat că în mod temeinic şi legal pârâtul a respins cererea de rambursare, ca urmare a rezilierii contractului de finanţare, pentru neîndeplinirea de către reclamantă a obligaţiei contractuale de a respecta graficul de rambursare. S-a subliniat că existenţa unor reguli cu caracter imperativ impuse, în orice împrejurare, o acţiune de control care să garanteze respectarea acestora, acţiune ce trebuie exercitată imperios necesar de autoritatea competentă, atât ex-ante, cât şi ex-post, ambele instrumente fiind de natură să asigure urmărirea întregului proces de utilizare a fondurilor publice.
Examinând cauza, Înalta Curte reţine că recursul este nefondat şi îl va respinge ca atare, pentru cele ce vor fi punctate în continuare.
Aşa cum se poate observa din actele dosarului, pretinsa interpretare şi aplicare greşită a clauzei contractuale prevăzute la art. 17 alin. (4) din Contractul de finanţare nr. 204/S din 24 mai 2011 încheiat între părţi a constituit principala argumentare în susţinerea acţiunii şi a cererii de recurs.
Art. 17 alin. (4) din contractul sus-amintit prevede:
„Contractul se consideră reziliat, după punerea în întârziere, printr-o notificare scrisă, fără nicio altă formalitate (pact comisoriu de gradul III), urmând ca Beneficiarul să restituie sumele rambursate până în acel moment în următoarele situaţii:
(…)
c) dacă Beneficiarul nu respectă graficul de rambursare sau nu depune ultima cerere de rambursare la data menţionată în grafic, cu respectarea condiţiilor art. 5 alin. (10);
d) dacă Beneficiarul nu respectă termenul prevăzut la art. 15 alin. (4) pentru depunerea solicitării de prelungire a calendarului de implementare a proiectului”.
Interpretarea clauzei comisorii în discuţie a fost corect şi exhaustiv argumentată de primă instanţă, care a conchis că rezilierea Contractului de finanţare (încheiat între părţi la data de 24 mai 2011) a operat la data de 19 iulie 2011.
S-a subliniat că sunt esenţiale în soluţionarea cauzei dispoziţiile art. 5 alin. (10) din Contract, potrivit cărora cererea de rambursare pentru suma de 33.60 RON trebuia depus de reclamată până la data de 24 iunie 2011 şi nu la data de 18 iulie 2011 aşa cum rezultă din actele dosarului, precum şi dispoziţiile art. 5 alin. (11) conform cărora „dacă Beneficiarul nu depune cererea de rambursare la data menţionată în grafic (…) OI IMM are dreptul de a rezilia contractul”.
Reclamanta SC I.C.C. SRL a solicitat autorităţii pârâte modificarea graficului de rambursare, cu Notificarea nr. 125823 din 27 iunie 2011, cu încălcarea art. 15 din Contract potrivit cu care reclamanta avea această posibilitate însă o astfel de cerere trebuia să fie adresată autorităţii contractante cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului final al implementării proiectului.
La data de 18 iulie 2011 reclamanta a depus la pârât cererea înregistrată sub nr. 126628 prin care s-a solicitat rambursarea cheltuielilor eligibile, iar prin Raportul cu nr. 125823 din 18 iulie 2011 s-a comunicat reclamantei încetarea efectelor contractului prin rezilierea acestuia, fiind invocate prevederile art. 17 alin. (4) lit. c) din Contractul de finanţare.
Curtea de apel a constatat că în mod corect autoritatea pârâtă a procedat la punerea în întârziere a societăţii reclamante.
În privinţa datei la care reclamanta a primit notificarea de întârziere s-a făcut dovada că aceasta a fost primită la data de 19 iulie 2011. Această situaţie nu schimbă însă împrejurarea că obligaţia reclamantei de depunere a cereri de rambursare a fost îndeplinită peste termenul contractual stabilit. Admiţându-se că a avut loc înainte de punerea în întârziere, depunerea cererii a fost făcută cu depăşirea datei menţionate în grafic.
Astfel, constatarea depăşirii acestei date se putea face nu numai anterior depunerii cererii întârziate de rambursare, ci şi ulterior depunerii acesteia, cu ocazia analizei condiţiilor pentru rambursare.
Teza reclamantei potrivit căreia depunerea cererii cu întârziere se acoperă dacă pârâta nu a notificat întârzierea, a fost în mod corect înlăturată de instanţa fondului. Astfel, şi la 19 iulie 2011 se putea notifica rezilierea pentru nerespectarea termenului de depunere a cererii de rambursare. Cererea depusă la 18 iulie 2011, cu nerespectarea graficului de rambursare aprobat prin Contractul de finanţare şi fără aprobarea din partea pârâtului a graficului de rambursare modificat, nu reprezintă o îndeplinire cu întârziere a obligaţiei, ci nu produce efecte juridice, în lipsa depăşirii termenului din graficul iniţial de rambursare. În aceste condiţii, rezilierea a intervenit la data de 19 iulie 2011 şi nu se poate reţine îndeplinirea obligaţiei de către debitor nici măcar cu întârziere.
Toate cele expuse conduc la concluzia că, în mod judicios, curtea de apel a constatat că în mod temeinic şi legal, a fost respinsă de către autoritatea pârâtă cererea de rambursare, dat fiind că a intervenit rezilierea contractului de finanţare pentru neîndeplinirea de către societatea reclamantă a obligaţiei contractuale de a respecta graficul de rambursare.
Înalta Curte reţine că nu există motive pentru reformarea sentinţei atacate şi având în vedere dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC I.C.C. SRL împotriva Deciziei civile nr. 680 din 26 februarie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 325/2015. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 994/2015. Contencios. Litigii Curtea de... → |
|---|
