Alte cereri. Decizia 282/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

CURTEA DE APEL BACĂU

- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -

Decizia nr. 282/2008

Ședința publică de la 03 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga judecător

JUDECĂTOR 2: Morina Napa

JUDECĂTOR 3: Vera

Grefier:

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Astăzi a fost pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea SC""SRL PNî mpotriva deciziei civile nr. 987 din 07 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru contestatoare, consilier juridic, iar pentru intimata Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, consilier juridic, lipsă fiind reprezentantul intimatei

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Consilier juridic, pentru intimata Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, la solicitarea instanței, arată nu are delegație în contestația în anulare, dar reprezintă intimata în baza delegației din dosarul de recurs.

Se comunică reprezentantului intimatei Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I un exemplar de pe precizările formulate în cauză de SC""SRL P

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Consilier juridic, având cuvântul pentru contestatoare, arată că, această contestație în anulare este întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. 1 teza a 2-a din Codul d e procedură civilă, face această precizare deoarece prin întâmpinare formulată de intimată se arată că s-a invocat un alt motiv, respectiv că este vorba de o eroare. În continuare, arată că în dosarul instanței de recurs s-au depus o serie de acte, aflate la filele 51-69, înscrisuri care au fost dezbătute la ultimul termen la cuvântul pe fondul recursului, însă, instanța de recurs nu a ținut seama de acestea. Față de această situație, invocă faptul că actele menționate nu au fost luate în calcul din greșeală de către complet, acest lucru rezultând din motivarea deciziei recurate. Astfel, în motivarea deciziei, filele 77-78, paginile 7, 8 și 9 din hotărâre se face vorbire de alte motive, însă nu se face în nici un fel referire la aceste înscrisuri. De asemenea, de observat și procesul-verbal existent la fila 12 din dosarul Tribunalului Neamț, proces-verbal care constată că SC""SRL a achitat taxele vamale și că acestea nu au fost restituite. De asemenea, un al treilea act care nu a fost avut în vedere este autorizația de perfecționare activă, care se află la vamă și despre care instanța menționează că a fost examinată, ceea ce nu este adevărat deoarece aceasta nu există la dosar.

În concluzie, față de cele mai sus-arătate, având în vedere motive expuse pe larg în scris, precum și precizările formulate ulterior, solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată.

Consilier juridic, având cuvântul pentru intimata Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată, neexistând motive de admitere potrivit dispozițiilor art. 318 alin. 1 teza a 2-a din Codul d e procedură civilă, iar susținerile contestatoarei sunt contrar evidenței.

S-au declarat dezbaterile închise.

A:

- deliberând -

Asupra contestației în anulare în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Neamț sub nr. 4223CF/26.10.2006 (număr nou de dosar: -) reclamanta PNa solicitat, în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice N, Autoritatea Națională a Vămilor B, Direcția Regionala Vamală I și Biroul Vamal P N, anularea deciziei nr. 495/18.09.2006 emisă de către Direcția Generală a Finanțelor Publice N, precum și a procesului verbal de control nr. 10858 CUI din 12.07.2006 încheiat de către Direcția Regională Vamală Totodată, reclamanta a solicitat suspendarea executării deciziei nr. 495 din 18.09.2006 și a procesului verbal de control nr. 10858 CUI din 12.07.2006.

Prin sentința civilă nr. 30CF din 30.03.2007 Tribunalul Neamța respins acțiunea ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe reclamanta a formulat recurs în motivarea căruia a arătat următoarele:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2001 a intrat în vigoare la data de 2.01.2002, astfel că nu este aplicabilă retroactiv importurilor efectuate până la data intrării ei în vigoare.

Prima instanță nu a motivat, pe fond, hotărârea pronunțată, în sensul dacă suma solicitată de intimate este sau nu datorată. Din evidențele sale nu rezultă dacă organele vamale au procedat la restituirea vreunei sume de bani cu titlu de taxe vamale rezultate din importul și respectiv reexportul de bunuri ca rezultat al importurilor din 2001. Intimata nu a depus nici un act în sprijinul susținerilor sale. Sumele înscrise în procesul-verbal nu există, iar intimatele nu au o pagubă în patrimoniul lor.

Prin decizia civilă nr. 987 din 7.12.2007 Curtea de APEL BACĂUa respins recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:

În fapt, prin procesul-verbal de control nr. 10858 din 12 iulie 2006 încheiat de I s- constatat că, în baza autorizației de perfecționare activă, a introdus în țară mărfuri în vederea prelucrării și realizării de produse compensatoare destinate exportului, o parte din mărfurile introduse în țară nefiind însă produse în statele membre ale Comunității Europene. Produsele obținute și la realizarea cărora au fost folosite și mărfurile produse în afara teritoriului comunitar au fost reexportate în țări membre ale Comunității Europene, pentru acestea, solicitând certificate de circulație a mărfurilor EUR 1 în baza Protocolului 4 referitor la definirea noțiunii de produse originare. Pentru mărfurile neoriginare înglobate în produsele compensatoare reexportate, organul fiscal a constatat că se impune plata taxelor vamale în cuantum de 1.276 RON la care s-au calculat dobânzi, penalități, majorări în cuantum de 16.710 RON.

În procesul-verbal s-a mai reținut că pentru produsele neexportate s-a solicitat restituirea taxelor vamale. Împotriva procesului verbal de control recurenta formulat contestație, respinsă prin decizia nr. 495/18 septembrie 2006.

Motivele de recurs nu sunt întemeiate.

Astfel, recurenta a susținut nu s-a făcut dovada că organele vamale ar fi restituit vreo sumă de bani cu titlu de taxe vamale rezultate din importul, reexportul de bunuri. Această apărare este însă în contradicție chiar cu motivele contestației formulate de recurentă. Prin contestația nr. 16118/02.06.2006), recurenta a arătat că taxele vamale au fost restituite, apreciind că au fost restituite corect. De altfel, restituirea sau nu a taxelor vamale nu are incidență asupra legalității actului administrativ-fiscal, instanța investită cu soluționarea acțiunii în anulare fiind ținută a verifica aplicarea corectă a legii la stabilirea obligației fiscale. Așadar, trebuie stabilit dacă recurenta datora taxele vamale stabilite de organul fiscal.

Un alt motiv de recurs vizează aplicarea greșită a dispozițiilor nr.OUG 192/2001, act care a intrat în vigoare la 02 ianuarie 2002. Într-adevăr, principiul neretroactivității legii, consacrat de Constituție, presupune aplicarea legii doar pentru viitor, de la data intrării în vigoare. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2001 a intrat în vigoare la data de 02 ianuarie 2002, însă protocolul care fost ratificat prin această ordonanță a preluat întocmai prevederile de la art. 15 - Protocol 4 ratificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1997. În perioada supusă controlului era în vigoare Protocolul 4, referitor la definirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare administrativă, anexă la acordul european care instituie o asociere între România pe de o parte și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora pe de altă parte, recurenta solicitând și obținând dobânzi de origine în baza acestui Protocol. În titlul IV - art. 15 al Protocolului 4 se prevedea că materialele neoriginare folosite la fabricarea produselor originare din comunitate nu beneficiază de drawback sau de exceptare de la plata taxelor vamale.

Obligația de plată, față de faptul că au fost înglobate produse neoriginare în produsele reexportate, fost legal stabilită de organul fiscal, atâta vreme cât art. 15, protocolul 4 reprezintă temeiul juridic. Organele vamale au reținut o corectă situație de fapt și au stabilit o obligație legală de plată. Împrejurarea că dintr-o eroare s- menționat în cuprinsul actului de control faptul că acest Protocol 4 fost ratificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2001 în loc de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1997 nu atrage nulitatea actului contestat, având în vedere că protocolul care a fost ratificat prin OUG192/2001 a preluat întocmai prevederile de la art. 15 ale Protocolului 4 ratificat prin OUG1/1997.

La data de 8.02.2008, împotriva deciziei civile nr. 987/7.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU, reclamanta PNa formulat prezenta contestație în anulare. În drept, contestatoarea a indicat, generic, toate dispozițiile Codului d e procedură civilă referitoare la contestația în anulare, respectiv art. 317 - art. 321. În fapt, contestatoarea a susținut următoarele:

În cursul lunii iulie organele Direcției Regională Vamală I au verificat modul în care s-a derulat importul de mărfuri în baza autorizației de perfecționare activă nr. -/31.08.2001, încheind procesul-verbal de control nr. 10858/CUI/12.07.2006, act contestat în instanță și menținut de Tribunalul Neamț și Curtea de APEL BACĂU.

Decizia pronunțată de Curtea de APEL BACĂU este netemeinică și nelegală întrucât instanța a omis din greșeală să cerceteze în mod complet motivele de modificare ori de casare a hotărârii tribunalului. Astfel, instanța de recurs nu a examinat cauza cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 3041și a art. 129 alin. 5 din Codul d e procedură civilă. Instanța de recurs, deși a reținut că trebuie stabilit dacă recurenta datora taxele vamale stabilite de organul fiscal, nu a făcut acest lucru, rămânând neanalizate următoarele acte: autorizația de perfecționare activă nr. -/31.08.2001 din care rezultă emiterea ei pentru sistemul de restituire () de taxe vamale și nu pentru sistemul de suspendare () a plății taxelor vamale; procesul-verbal de control nr. 10858/CUI/12.07.2006 în care se menționează că societatea a achitat taxele vamale prevăzute în vamal al României, iar după efectuarea reexporturilor de produse compensatoare a solicita restituirea drepturilor de import sub regim vamal de perfecționare activă achitate în momentul efectuării acestora; înscrisurile prezentate de către intimate din conținutul cărora rezultă că nicio sumă de bauni nu a fost decontată către reclamantă cu titlu de restituire de taxe vamale. Dacă instanța ar fi analizat aceste acte ar fi constatat că autorizația de perfecționare activă nr. -/31.08.2001 a fost emisă pentru restituirea taxelor vamale și nu pentru suspendarea la plată a acestora; importul aferent acestei autorizații a fost realizat, iar taxele vamale aferente au fost achitate integral; în urma reexportului nu s-au restituit către reclamantă nici un fel de taxe vamale achitate efectiv la data importului; suma înscrisă în procesul-verbal contestat nu este datorată și că Direcția Regională Vamală I nu a prezenta nici un act de restituire taxe vamale în sensul art. 234 din Hotărârea Guvernului nr. 1114/2001.

Contestația în anulare nu este fondată.

Codul d e procedură civilă reglementează contestația în anulare în cadrul căilor extraordinare de atac, căi de atac care pot fi exercitate numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege. Aceasta înseamnă că ceea ce excede reglementărilor cuprinse în art. 317 și 318 din Codul d e procedură civilă nu poate fi invocat pe calea contestației în anulare.

Potrivit art. 318 teza a II-a din Codul d e procedură civilă otărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Pe de o parte, prin contestația în anulare contestatoarea a criticat lipsa de rol activ a instanței de recurs, iar pe de altă parte, a formulat motivele contestației fără a face deosebirea între motivele de recurs și argumentele invocate în susținerea acestora.

Art. 3041din Codul d e procedură civilă reglementează o regulă derogatorie de la regula generală a caracterului nedevolutiv al recursului, care este pusă la îndemâna părților care nu au deschisă calea de atac a apelului. Aceasta nu înseamnă, însă, că instanța de recurs va proceda la o nouă judecată peste limitele stabilite de recurent, adică peste ceea ce recurentul a invocat prin motivele de recurs; procedând altfel, instanța ar încălca principiul disponibilității. Nici principiul rolului activ al instanței, consacrat de art. 129 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, nu poate suplini lipsa anumitor motive de recurs, instanța neputând invoca din oficiu decât motive de ordine publică, potrivit art. 306 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, dar pentru care nu are obligația de a le invoca.

Art. 318 din Codul d e procedură civilă are în vedere omisiunea de a se fi cercetat unul dintre motivele de recurs, așa cum sunt acestea reglementate de art. 304 din Codul d e procedură civilă, iar nu argumentele de fapt și de drept invocate în susținerea respectivelor motive de recurs. În cauză, recurenta a invocat două motive de recurs: pe de o parte, aplicarea de către organele vamale a unor dispoziții care nu erau în vigoare la data operațiunilor vamale de import-export și încălcarea de către tribunal a principiului neretroactivității legii, iar pe de altă parte, nestabilirea, de către prima instanță, a faptului dacă datorează sau nu taxe vamale. Instanța de recurs a analizat ambele motive, considerându-le neîntemeiate.

Faptul că din actele invocate de contestatoare - acte care au fost analizate de instanța de recurs- instanța de recurs nu a reținut aceeași situație de fapt ca cea pretinsă de contestatoare a rezulta din aceste acte nu poate constitui un motiv al contestației în anulare speciale reglementate de art. 318 din Codul d e procedură civilă întrucât aprecierea probelor poate determina doar greșeli de fond, iar nu erori materiale.

Față de cele ce preced, curtea de apel va respinge contestația în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondată, contestația în anulare promovată de contestatoarea LPN cu sediul în str. G-ral nr. 401, județul N, împotriva deciziei civile nr. 987 din 07 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr- în contradictoriu cu intimateleDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEșiDIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi,03 aprilie 2008.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

-

Grefier,

Red. 2 ex. 20 aprilie 2008

Președinte:Mona Gabriela Ciopraga
Judecători:Mona Gabriela Ciopraga, Morina Napa, Vera

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 282/2008. Curtea de Apel Bacau