Alte cereri. Decizia 328/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR. 328
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta intervenientă - SC SA, împotriva deciziei civile nr. 97/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă - BEJ " ", cu sediul în T,-, -.B,.5, județul T, intimat debitor - ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 58 T, cu sediul în T,-,.3,.A, parter și intimatul terț poprit -, domiciliat în T,-,.2,.B,.12, județul T, având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata debitoare Asociația de Proprietari nr.58, av. în baza împuternicirii avocațiale nr.158 din 29.09.2009, depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează că recursul este motivat, timbrat cu taxă judiciară de timbru în suma de 5 lei conform OP nr.634 din 28.08.2009 și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
Pentru intimata debitore, apărătorul ales arată că nu are cereri prealabile de formulat, probe de administrat solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea deliberând, califică recursul ca fiind recurs în materie comercială. Ia act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru intimata debitoare av. solicită respingerea recursului declarat de intervenientă ca nefondat și menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Tulcea ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 15.01.2009 și înregistrată sub nr- la Judecătoria Tulcea, reclamantul Biroul Executorului Judecătoresc a solicitat în contradictoriu cu pârâții - debitoarea Asociația de Proprietari nr.58 T și terțul poprit - validarea popririi în mâna terțului poprit a sumei de 1.212,38 lei datorată de acesta debitoarei.
Prin sentința civilă nr.835/17.03.2009 pronunțată de Judecătoria Tulceas -au admis cererea de validare a popririi și cererea de intervenție și s-a dispus validarea popririi înființată de BEJ, în mâinile terțului poprit, până la concurența sumei de 780,82 lei, sumă ce s-a dispus a fi consemnată pe numele intervenientei forțate - creditoarea SC "" SA Totodată, instanța a respins cererea formulată de intervenientă privind obligarea terțului poprit la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în conformitate cu art.460 Cod procedură civilă, dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data la care terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, pot sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Textul de lege impune două condiții esențiale: calitatea de debitor a terțului poprit față de debitorul poprit, precum și neexecutarea de către terțul poprit a obligațiilor privind efectuarea popririi.
Cu privire la prima condiție, instanta a apreciat că aceast este îndeplinită, terțul poprit a recunoscut debitul solicitat, cuantumul acestui debit rezultând și din listele de plată depuse la dosar. A reținut că terțul poprit a achitat o parte din datoriile pe care le avea.
Cu privire la cea de-a două condiție prevăzută de textul de lege mai sus amintit, terțul poprit, conform art.456 alin.1 Cod procedură civilă, avea obligația ca, în termen de 15 zile de la comunicarea popririi, să consemneze suma de bani poprită. Având în vedere că termenul de 15 zile a expirat fără ca terțul să fi consemnat vreo sumă la dispoziția creditoarei, rezultă ca terțul poprit și-a încălcat obligațiile ce-i reveneau privind efectuarea popririi, astfel încât și această condiție menționată în art.460 Cod procedură civilă este îndeplinită.
Împotriva sentinței menționate civile a declarat apel intervenienta forțată SC "" SA T, care a criticat soluția primei instanțe ca netemeinică și nelegală prin prisma faptului că în mod greșit nu s-au acordat cheltuielile de judecată. Cererea depusă de reclamanta - creditoare, ca urmare a omisiunii instanței de fond de a-i cita la primul termen, a fost greșit calificată ca cerere de intervenție și nu ca o cerere de introducere în cauză a altor persoane.
Apelanta a mai susținut că taxa de timbru percepută pentru cererea greșit calificată ca intervenție este nedatorată, astfel că se solicită restituirea acesteia în art.23 al.1 lit.a din Legea nr.146/1995 republic. în principal și în subsidiar, în temeiul art.274, 275 Cod procedură civilă, obligarea terțului poprit la plata acesteia, reținându-se culpa sa procesuală.
S-a mai susținut de către apelantă că taxa de timbru achitată pentru acțiunea principală nu putea fi datorată de organul de executare, iar dacă creditoarea nu ar fi achitat taxa de timbru pentru cererea de introducere a sa în cauză, ambele cereri ar fi fost anulate ca netimbrate, de prima instanță.
Prin Decizia civilă nr.97 din 15 mai 2009, Tribunalul Tulceaa respins ca nefundat apelul formulat de SC SA, reținând că prin cererea formulată la data de 27.01.2009 de BEJ s-a solicitat introducerea în cauză a intervenientei forțate SC "". T, în baza prev. art.460 al.2 Cod procedură civilă, având în vedere calitatea acesteia de creditoare în raport cu Asociația de proprietari nr.58 T cât și cu terțul poprit.
Ca urmare, instanța a pus în vedere creditoarei să timbreze această cerere cu suma de 10 lei taxă de timbru și 0,3 lei timbru judiciar sub sancțiunea anulării acesteia ca netimbrată.
Creditoarea nu și-a îndeplinit această obligația dispusă de instanță de a timbra cererea cu 10 lei taxă de timbru și 0,3 lei timbru judiciar, însă taxele de timbru au fost plătite chiar de intervenienta forțată SC "" SA
Instanța de apel a motivat că, în speță, cheltuielile de judecată se stabilesc între părțile inițiale din proces fără a putea obliga debitorul sau terțul poprit la plata acestora față de partea care a fost introdusă forțat în cauză. Faptul că aceasta din urmă a achitat în mod benevol și nedatorat taxa de timbru nu poate obliga în niciun caz partea care a pierdut procesul să-i plătească această taxă.
Cu privire la cererea de restituire a taxei de timbru, în temeiul art.23 al.1 lit. a din Legea nr.146/1997, instanța a considerat-o ca fiind o cerere nouă în apel care ar încălca principiul dublului grad de jurisdicție.
Referitor la greșita calificare de către prima instanță a cererii de introducere în cauză a altor persoane, ca fiind o cerere de intervenție, instanța de apel a apreciat că aceasta nu împietează asupra modului în care urmează a se plăti taxele de timbru și cheltuielile de judecată în cauză.
Totodată, nu s-a putut reține critica referitoare la omisiunea instanței de aoc ita pe apelantă încă de la primul termen de judecată întrucât procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, instanța neputându-se pronunța decât în limitele învestirii sale de către reclamant.
Referirea apelantei la anularea cererii de introducere în cauză a altor persoane, în lipsa plății taxelor de timbru, este una eronată întrucât aceasta nu ar fi avut de suferit niciun prejudiciu, având posibilitatea să sesizeze instanța pe cale de acțiune separată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs intervenienta SC SA T care a criticat soluția pentru netemeinicie și nelegalitate.
A susținut recurenta că, atât instanța de apel cât și cea de fond au făcut o greșită aplicare a legii în ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea la cheltuieli de judecată.
În temeiul art.460 alin.2 din Codul d e procedură civilă, instanța de fond trebuia din oficiu să citeze pe creditoare, organul de executare, debitoarea, terțul poprit, ceea ce nu s-a întâmplat, fără a fi în această chestiune incident principiul disponibilității părților, întrucât ne aflăm în procedura specială a validării unei popriri înființate de executorul judecătoresc, care este o cerere în materia executării silite, fiind aplicabilă procedura specială prevăzută în acest articol.
Cererea de introducere în cauză formulată de SC SA, în calitate de creditoare, întemeiată pe dispozițiile art.57 alin.1, raportat la art.460 alin.2 din Codul d e procedură civilă, nu reprezintă o cerere de intervenție, ci o cerere prin care se urmărea acoperirea unui viciu procedural cu privire la procedura de citare a creditoarei SC SA
Prin urmare, cererea formulată de executorul judecătoresc de introducere a SC SA în cauză a fost greșit interpretată atât de instanța de fond cât și de cea de apel, în cauză fiind incidente motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.8, 9 Cod procedură civilă, deoarece suntem în fața unei greșite aprecieri a actelor deduse judecății, precum și a unei greșite aplicări a legii.
O altă critică vizează faptul că reclamanta are calitate de organ de executare silită și nu poate avea și calitatea de creditoare, calitate pe care în cauză o are SC SA, persoana juridică la cererea căreia se efectuează executarea silită.
Prin urmare, taxele judiciare de timbru și timbru judiciar pentru judecarea cererii de validare a popririi trebuiau achitate de aceasta în temeiul art.3717din Cod procedură civilă, raportat la dispozițiile Legii nr.146/1997 republicată, ceea ce creditoarea a și făcut. Este absurd să solicite ca organul de executare să timbreze cererea de validare a popririi.
Este greșită susținerea primei instanțe cât și a instanței de apel că SC SA a achitat benevol aceste taxe judiciare; nu au făcut decât să se conformeze dispozițiilor legii taxelor de timbru, în calitate de creditoare.
Mai susține recurenta că, fiind o cerere în materia executării silite, creditoarea SC SA T era obligată de dispozițiile art.3717Cod procedură civilă să avanseze executorului judecătoresc cheltuielile necesare atât pentru înființarea cât și pentru validarea popririi.
Totodată, introducerea SC SA T în cauză în temeiul art.57 alin.1 din Codul d e procedură civilă, îi conferă aceleași drepturi procesuale și procedurale ca și ale organului de executare, fiind îndreptățită astfel să solicite în egală măsură cu acesta obligarea terțului poprit la cheltuieli de judecată pe care a dovedit să le-a efectuat cu procesul de față.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.8, 9 Cod procedură civilă.
Intimata debitoare Asociația de Proprietari nr.58 T, prin apărătorul ales, a solicitat respingerea recursului declarat de intervenientă ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Analizând cauza sub aspectul motivelor de nelegalitate invocate, Curtea constată că recursul este fondat.
Astfel, prin cererea adresată primei instanțe, Biroul Executorului Judecătoresc a solicitat validarea popririi înființate asupra sumei de 1212,38 lei, datorată de către debitoarea Asociația de Proprietari nr.58 T, în mâinile terțului poprit.
Potrivit disp. art. 460 Cod procedură civilă"Dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi. -"
Prin urmare, indiferent de persoana care formulează cererea de validare a popririi, instanța este obligată să citeze în cauză toate părțile implicate în procesul de executare silită, respectiv atât pe debitor și pe terțul poprit cât și pe creditorul urmăritor.
De asemenea, conform art.371/7 alin.1 Cod de procedură civilă, "Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu cheltuielile se avansează de către creditor."
Față de aceste dispoziții, oricare ar fi calitatea procesuală atribuită de instanță creditoarei în procesul de validare a popririi, în mod corect taxa judiciară de timbru aferentă cererii formulate de organul de executare a fost avansată de către creditoarea SC SA.
Ori, având în vedere că în cadrul procesului de validare poprire are loc o judecată prin care se stabilește un raport juridic nou, direct între creditor și terțul poprit, devin incidente disp. art.274 Cod de procedură civilă, potrivit cu care partea căzută în pretenții este obligată să suporte cheltuielile de judecată. Rezultă că terțul poprit, ca parte căzută în pretenții, este ținut să suporte cheltuielile aferente cererii de validare a popririi, cheltuieli ce au fost avansate de către creditoare.
Într-o atare situație, având în vedere soluția de admitere a cererii de validare, Curtea constată că atât prima instanță cât și instanța de apel au făcut o greșită aplicare a art.274 Cod de procedură civilă respingând cererea de obligare a terțului poprit la plata cheltuielilor de judecată către creditoare.
Pentru considerentele expuse, urmează a admite recursul în baza art.312 și 304 pct.9 Cod procedură civilă și a modifica în tot decizia nr.97/2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în sensul admiterii apelului, schimbării în parte a sentinței civile nr.835/2009 a Judecătoriei Tulcea și admiterii cererii privind obligarea terțului poprit la plata sumei de 20,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către creditoarea SC SA.
De asemenea, în baza disp. art.274 Cod de procedură civilă intimatul terț poprit va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în apel și recurs.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursulformulat de recurenta intervenientă - SC SA, împotriva deciziei civile nr. 97/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă - BEJ " ", cu sediul în T,-, -.B,.5, județul T, intimat debitor - ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 58 T, cu sediul în T,-,.3,.A, parter și intimatul terț poprit -, domiciliat în T,-,.2,.B,.12, județul
Modifică în tot decizia nr.97/2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în sensul că admite apelul, schimbă în parte sentința civilă nr.835/2009 a Judecătoriei Tulcea și admite cererea privind obligarea terțului poprit la plata sumei de 20,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către creditoarea SC SA.
Obligă intimatul terț poprit la plata sumei de 5,15 lei în apel și a sumei de 5,15 lei în recurs cu titlu de cheltuieli de judecată către recurentă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 30 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud. fond:
Jud.apel:Șt.
red.dec.jud.-
4 ex./08.10.2009
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban, Elena
