Alte cereri. Decizia 329/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR.329/CA
ședința publică de la 30 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
Pe rol judecarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta - CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în B,--24, sect.1, împotriva sentinței civile nr. 404/12.03.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți - CONSILIUL JUDEȚEAN T, cu sediul T,-, județul T, domiciliat în T,-, județul T, domiciliat în T,-,.36,.C,.9, județul T, cu domiciliul în T, str.-, b-dul -,.D,.12, județul T, cu domiciliul în T,-,.30,.B,.12, județul T, cu sediul în T,-,.35,.A,.8, județul T, cu domiciliul în T,-, -0,.B,.16, județul T și intimatul reclamant - CAMERA DE CONTURI A JUDEȚULUI, cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect stabilire răspundere juridică.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimatul Consiliul Județean T, consilier juridic în baza delegației depusă la dosar, pentru intimații persoane fizice a răspuns avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimatului și apărătorul ales al intimaților persoane fizice, arată că nu au cereri prealabile de formulat, probe de administrat, solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea ia act că nu sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru intimatul Consiliul Județean T, solicită respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, conform apărărilor din întâmpinarea depusă la dosar.
Având cuvântul pentru intimații persoane fizice, av. solicită respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Pe scurt arată că reclamanta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi T - Direcția de Control Financiar Ulterior, sub noua reglementare, nu mai dispune de prerogativa solicitării instanței de judecată stabilirea răspunderii juridice sau recuperarea unor eventuale prejudicii deoarece acest atribut îi revenea instituției controlate conform prevederilor Legii nr. 92/1994,
Prin întâmpinarea depusă la dosar a răspuns motivelor de recurs formulate de reclamantă.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
1. Obiectul litigiului și părțile din proces
Prin Incheierea nr. 44/05 decembrie 2008, Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Tas esizat Tribunalul Tulcea, sesizare înregistrată sub nr. 2922/88/09 decembrie 2008, solicitând următoarele:
- stabilirea răspunderii juridice și obligarea la plată, în solidar, în favoarea Consiliului Județean T, a numiților G, și și, pentru prejudiciul în sumă de 524.310 lei și dobânda de 71.638 lei, precum și pentru dobânda calculată după data de 14 decembrie 2008, și până la data recuperării prejudiciului de la persoanele răspunzătoare;
- stabilirea răspunderii juridice și obligarea la plată, în solidar, în favoarea Consiliului Județean T, a domnilor G, și și a d-nei -, pentru prejudiciul în sumă de 84143 lei și dobânda în sumă de 14.313 lei aferentă acestui prejudiciu, precum și dobânda calculată după data de 14 noiembrie 2008 și până la data recuperării prejudiciului de la persoanele răspunzătoare;
- stabilirea răspunderii juridice și obligarea la plată, în solidar, în favoarea Consiliului Județean T, a domnilor G, și și a d-nei, pentru prejudiciul în sumă de 38.807 lei, și dobânda de 5460 lei, precum și pentru dobânda calculată după data de 14 noiembrie 2008 și până la data recuperării prejudiciului de la persoanele răspunzătoare.
La termenul de judecată din 12 martie 2009, instanța a invocat din oficiu, excepția inadmisibilității sesizării, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr.217/2008, ce modifică Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
În apărare, Consiliul Județean T, a formulat întâmpinare invocând excepția inadmisibilității sesizării în raport de modificările aduse Legii nr.94/1992 prin Legea nr-217/2008 (art.32 al.3 din Legea nr.92/1992), iar pe fond admiterea sesizării.
2. Hotărârea tribunalului
Prin Sentința civilă nr.404 din 12.03.2009 pronunțată de Tribunalul Tulceas -a respins sesizarea formulată de către reclamanta Curtea de Conturi a României, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean T, G, - și, ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în raport cu excepția invocată, că prin raportul de control intermediar nr. 1102 din 14 noiembrie 2008, întocmit ca urmare a verificării contului anual de execuție și a bilanțului contabil pentru anul 2007 al Consiliului Județean T, s-a constatat că bugetul local a fost prejudiciat cu suma de 647.260 lei, la care se adaugă dobânda aferentă reprezentând drepturi speciale acordate salariaților - funcționari publici și personal contractual, pentru refacerea capacității de muncă, securității muncii și asigurarea protecției speciale, conform acordului/contractului colectiv de muncă nr.2.805/2006, prin aceasta fiind încălcate prevederile art. 14 alin. 3 din Legea nr. 273/2006, art. 54 alin. 6 din Legea nr. 273/2006, art. 7 din nr.OG 119/1999, art. 8 alin. 1, art. 12 alin. 1 și art. 24 alin. 1 din Legea nr. 130/1999, lipsa de temei legal rezultând și din adresa nr. 1107 din 23.01-2008.2008, emisă de către T și, iar răspunderea pentru producerea prejudiciului revenind pârâților G - președinte și -vicepreședinți, - director executiv economic, care au acordat viza de control financiar preventiv propriu.
Insă, la data de 28 octombrie 2008, intrat în vigoare Legea nr. 217/2008, pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992, prin care s-au abrogat dispozițiile art. 40 și urm. care reglementau competența materială și teritorială a instanțelor Curții de Conturi și care, ulterior, a fost preluată de instanțele judecătorești, odată cu preluarea judecătorilor financiari.
Actul normativ menționat, în forma în vigoare, nu mai prevede posibilitatea Curții de Conturi a României, prin Camerele de conturi județene, de sesizare a instanței judecătorești pentru stabilirea răspunderii civile pentru pagubele cauzate și plata de amenzi pentru abateri cu caracter financiar de către administratori, gestionari și contabili, precum și de celelalte persoane supuse jurisdicției Curții de Conturi, art. 31 alin. 3 stipulând că în situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice audiate această stare de fapt, iar stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia revin acesteia.
De asemenea, în art. 1 alin. 4 din Legea nr. 94/1994, modificată prin Legea nr. 217/2008, se prevede că litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate.
In consecință, coroborând prevederile legale arătate, s-a concluzionat că stabilirea răspunderii persoanelor vinovate și a întinderii prejudiciului se poate realiza de către instanțele judecătorești numai la solicitarea entității publice verificate, astfel că sesizarea Curții de Conturi, promovată după data de 28 octombrie 2008, este inadmisibilă.
3. Recursul
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamanta Curtea de Conturi a României, care a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală, invocând disp. art.312 alin.3 și 5 Cod de procedură.
A susținut recurenta că dispozițiile art.40 și următoarele din Legea nr.94/1002 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României au fost abrogate la data de 29.10.2003 când au intrat în vigoare dispozițiile Legii de revizuire a Constituției - Legea nr.429/2003, precum și cele ale OUG nr.117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, probată prin Legea nr.49/2004 (art.11).
În temeiul prevederilor art. 140 din Constituția României, revizuită, coroborate cu cele ale art. 1 din OUG nr. 117/2003, aprobată prin Legea nr.49/2004, până la înființarea instanțelor judecătorești specializate, litigiile născute din activitatea Curții de Conturi nu se mai soluționează de instanțele Curții de Conturi, ci au fost preluate spre competentă soluționare de instanțele judecătorești ordinare. Potrivit art.2, aceste instanțe ordinare sunt tribunalele și Curtea de Apel București pentru litigiile de competența colegiilor jurisdicționale județene și, respectiv, de competența Colegiului Jurisdicțional al Curții de Conturi, precum și Secția de Contencios Administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru litigiile de competența Secției Jurisdicționale și a Curții de Conturi în compunerea prevăzută de art.56 din Legea nr.94/1992, republicată.
Din cele redate rezultă competența materială și teritorială a tribunalelor, în speță a tribunalului Tulcea, în ceea ce privește soluționarea litigiilor născute din activitatea Curții de Conturi a României.
A mai arătat recurenta că art.31 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost modificat, în totalitate, prin art. I pct.39 din Legea nr. 217/2008, dându-i-se un alt conținut.
Totodată, la art.12, noul act normativ a consacrat soluția adoptării unei noi proceduri de valorificare a rapoartelor de audit, care urmează să fie adoptată printr-un regulament, aprobat prin Hotărâre a Plenului Curții de Conturi a României, ce se va publica în Monitorul Oficial al României, partea I, conform prevederilor legale.
Întrucât procesul necesar elaborării unui astfel de regulament este anevoios și de durată, Curtea de Conturi a României a fost nevoită să suplinească inexistența acestuia.
În acest scop, Curtea de Conturi a României a adoptat hotărârea nr.22/19.11.2008 prin care s-au stabilit, ca și soluție tranzitorie, instrucțiuni privind valorificarea actelor de control efectuate până la modificarea legii, precum și ulterior acesteia, instrucțiuni care au fost comunicate în țară tuturor camerelor de Conturi teritoriale și în baza cărora s-au efectuat sesizările respective.
Consideră recurenta că în aceste condiții, sesizarea instanțelor de judecată, de către completele constituite în cadrul camerelor de conturi județene, este constituțională și legală, ținând seama, pe lângă considerentele redate și de următoarele argumente:
Pe de o parte, prin art.4 din OUG nr.117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, aprobată prin Legea nr.49/2004, s-a prevăzut:"după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, învestirea instanțelor judecătorești, competente potrivit art. 2 alin.(1), se realizează prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin încheierea completelor din cadrul Curții de Conturi, precum și prin alte modalități prevăzute de lege".
Această prevedere legală nu a fost abrogată prin Legea nr.217/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, constituind fundament legal al învestirii instanțelor de judecată de către completele constituite în cadrul camerelor de conturi județene, pentru stabilirea răspunderii juridice, în condițiile legii.
Raportat la art.4 din OUG nr.117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, în mod constant a statuat că, această structură din cadrul Curții de Conturi a României, denumită de legiuitor "complet", are posibilitatea de a sesiza instanțele de judecată în vederea stabilirii răspunderii juridice, potrivit legii.
În speța de față, sesizarea s-a făcut de către un complet constituit în cadrul Curții de Conturi a României - Camera de Conturi a județului T și a fost înaintată tribunalului Tulcea, sub forma unui document intitulat de legiuitor "încheiere", respectiv Încheierea nr. 44/05.12.2008.
Astfel, consideră recurenta că este o sesizare procedurală făcută în strictă corelare cu prevederea legală, sens în care solicită instanței să o califice ca atare.
A admite soluția inadmisibilității sesizării Curții de Conturi a României înseamnă a admite situația în care Curtea de Conturi a României să constate că s-au săvârșit anumite nereguli și abateri financiar-contabile, că există persoane ce se fac vinovate de comiterea lor, însă să nu fie antrenată răspunderea acestora și prejudiciul să nu fie recuperat.
Consideră recurenta că o asemenea soluție nu este posibilă nici din punct de vedre juridic și nici moral. În cauză este vorba despre bani publici din resursele financiare ale statului sau sectorului public, iar controlul legalității modului în care aceste resurse sunt folosite reprezintă o obligație atât pentru Curtea de Conturi a României, cât și pentru instanțele de judecată.
În opinia recurentei este vorba de o ultraactivitate a legii civile, când vechea lege trebuie să continue să-și producă efectele până când o altă reglementare instituită o va înlocui.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 312 alin.(3) și (5) Cod procedură civilă, art. 15 alin.(2) și art. 140 din Constituția României, art. 1 și art. 4 din OUG nr. 117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești aprobată prin Legea nr. 49/2004, art. 31 din Legea nr. 94/1992.
3.Intimații pârâți Consiliul Județean T, G, -,au formulatîntâmpinareprin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii de fond.
4. Curtea
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii de către recurentă și care au fost încadrate în motivul prevăzut de art.304 pct.9, dar și potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă Curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, sesizarea tribunalului Tulcea pentru stabilirea răspunderii juridice a numiților G, și -, s-a făcut de către Curtea de Conturi a României prin Camera de Conturi T - Direcția de Control Financiar Preventiv la data de 9.12.2008, după intrarea în vigoare a Legii nr.217/2008 care modifică art.31 din Legea nr.94/1992 în sensul că, la alin.3 se prevede că " În situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate."
Prin urmare, noile dispoziții legale nu mai prevăd posibilitatea Curții de Conturi de a sesiza, prin încheiere, instanța de judecată pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii, astfel cum se prevedea anterior, ci obligația de a stabili întinderea prejudiciului și de a lua măsurile legale pentru recuperarea acestuia au fost date în sarcina entității auditate.
Recurenta a invocat ca temei al sesizării instanței dispozițiile art.4 din OUG nr.117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, aprobată prin Legea nr.49/2004, precum și faptul că, în lipsa unui Regulament privind valorificarea rapoartelor de audit, aprobat prin Hotărâre a Plenului Curții de Conturi și publicat în Monitorul Oficial, conform art.12 din Legea nr.217/2008, Curtea de Conturi a României a adoptat hotărârea nr.22/19.11.2008 prin care s-au stabilit, ca și soluție tranzitorie, instrucțiuni privind valorificarea actelor de control efectuate până la modificarea legii, precum și ulterior acesteia, instrucțiuni în baza cărora s-au efectuat sesizările respective.
Curtea reține că dispozițiile art.4 din OUG nr.117/2003 aprobată prin Legea nr.49/2004, potrivit cu care "-, învestirea instanțelor judecătorești, competente potrivitart. 2alin. (1), se realizează prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin încheierea completelor din cadrul Curții de Conturi, precum și prin alte modalități prevăzute de lege" nu pot constitui temei al sesizării instanței în cauza de față. Atâta timp cât legiuitorul a înțeles să transfere obligația de stabilire și recuperare a prejudiciului, în situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, din competența Curții de Conturi în competența entității auditate, este clar că recurenta nu mai are la dispoziție calea procedurală aleasă, acțiunea sa fiind, din acest punct de vedere, inadmisibilă.
De asemenea, față de soluția legislativă impusă prin actuala formă a art.31 alin.3 din Legea nr.94/1992, Curtea apreciază că hotărârea nr.22/19.11.2008 adoptată de recurentă nu poate fi avută în vedere întrucât, fiind un act administrativ emis în aplicarea legii, nu poate nici să modifice legea și nici să adauge la lege.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurentă sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare, în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursuldeclarat de recurenta reclamantă - CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în B,--24, sect.1, împotriva sentinței civile nr.404/12.03.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimat reclamant - CAMERA DE CONTURIA JUDEȚULUI, cu sediul,-, județul T, intimații pârâți CONSILIUL JUDEȚEAN T, cu sediul T,-, județul T, domiciliat în T,-, județul T, domiciliat în T,-,.36,.C,.9, județul T, cu domiciliul în T, str.-, b-dul -,.D,.12, județul T, cu domiciliul în T,-,.30,.B,.12, județul T, cu sediul în T,-,.35,.A,.8, județul T, cu domiciliul în T,-, -0,.B,.16, județul T,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30.09.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier
Jud.fond
Red.dec.jud. -
2 ex./30.10.2009
/6.10.2009
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban, Elena
