Alte cereri. Decizia 467/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.467/CA
Ședința publică din 02 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
GREFIER - - -
Pe rol, soluționarea recursurilor în contencios administrativ declarate de recurenții pârâți - - cu sediul în T,-, jud.T și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - - cu sediul în B, sect.1, nr.1A, împotriva sentinței civile nr.589/13.03.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant - - domiciliat în T,-,.18,.B,.14, jud.T și intimații pârâți - INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI - cu sediul în B, sect.5,-, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în B, sect.5,- și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII - cu sediul în B, sect.1, nr.1-3, având ca obiect alte cereri - drepturi salariale.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 18 septembrie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, conform dispozițiilor art.260 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 25 septembrie 2008 și la data de 02 octombrie 2008, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursurilor în contencios administrativ de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:
Reclamantul a chemat în judecată la data de 11.12.2007 pe pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI - B, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE T și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata despăgubirilor bănești reprezentând sporul de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară, actualizată cu indicele de inflație la data plății, pentru perioada 01.09.2002 (dată la care au devenit aplicabile dispozițiile nr.OUG43/2002) - 31.03.2006 (ziua anterioară intrării în vigoare a nr.OUG27/2006), în raport de intervalul de timp efectiv lucrat și a dobânzii legale calculată pentru aceeași perioadă și în subsidiar a mai solicitat și obligarea pârâților la anularea situației creată prin discriminare, plătind drepturile bănești solicitate și efectuarea și a mențiunilor cuvenite în carnetul de muncă.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că își desfășoară activitatea potrivit Legii nr.360/2002 privind statutul polițistului și efectuează acte de cercetare penală conform art.9 din Legea nr.508/2004, sub supravegherea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ale căror dispoziții sunt obligatorii, iar alți colegi, ofițeri de poliție judiciară, detașați la. având aceleași atribuții, sunt salarizați diferențial deși complexitatea cauzelor este ridicată.
Se încalcă astfel egalitatea în drepturi, principiul consacrat în art.16 alin.1 și 2 din Constituție și particularizat în art.2 din nr.OUG137/2000, precum și dispozițiile art.7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.7 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economica, Sociale și Culturale și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dispoziții ce consacră dreptul la o remunerație egală pentru o muncă de valoare egală.
S-a mai arătat că discriminarea invocată este recunoscută prin Hotărârea nr.219/2007 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Prin sentința civilă nr.589/13.03.2008 Tribunalul Tulceaa respins acțiunea reclamantului formulată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive și a admis acțiunea reclamantului față de pârâții Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General de Poliție T, obligând pârâții la plata către reclamant a drepturilor bănești reprezentând spor de 30% prevăzut de nr.OUG43/2002, în raport de perioada în care reclamantul a avut calitatea de ofițer de poliție judiciară în intervalul 01.09.2002- 31.03.2006 actualizate în raport cu indicele de inflație la data efectuării plății. Au mai fost obligați pârâții să efectueze în evidențe mențiunile corespunzătoare cu privire la drepturile bănești recunoscute reclamantului.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că:
Prin hotărârea nr.219/1 august 2007 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a constatat această discriminare reținându-se, pe de altă parte, că prin nr.OUG 27/29 martie 2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de magistrați și de personal din sistemul justiției s-a eliminat inegalitatea creată, fiind reglementată unitar salarizarea categoriilor menționate în raport cu natura cauzelor pe care le instrumentează, păstrându-se numai delimitarea firească a gradului profesional și a funcției îndeplinite.
S-a subliniat în cuprinsul hotărârii că din compararea textelor normative care reglementează desfășurare activității, atribuțiilor și controlul asupra actelor efectuate de ofițerii și agenții de poliție judiciară din cadrul și respectiv din cadrul rezultă întrunirea cumulativă a condițiilor de analogie care decurg din suma împrejurărilor date de reglementările în speță, aplicabile categoriilor de ofițeri și agenți de poliție judiciară reținându-se că, indiferent de Direcția în cauză, aceștia efectuează numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurori, sub directa coordonare, supraveghere și control a acestora, dispozițiile procurorilor sunt obligatorii pentru aceștia și că, deși cauzele sunt diferite, sub aspect practic, cele două categorii se află într-o situație analogă.
S-a concluzionat, în continuare că, prin aplicarea dispozițiilor legale în discuție, nu s-a vizat aplicarea unui tratament diferențiat, dar efectul acestor împrejurări, coroborate la situația de fapt, a dus la nașterea unui tratament diferențiat implicit care atrage, subsecvent, excluderea ofițerilor de poliție judiciară, alții decât cei care activează în cadrul, de la acordarea sporului de 30%.
În ce privește Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a reținut că nu are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât între aceasta și celelalte părți nu există nici un fel de raporturi juridice prin prisma raporturilor de serviciu ale reclamantului, din care decurg drepturile bănești solicitate, ministerul fiind un terț față de acestea. Totodată MEF nu poate avea calitatea de ordonator principal de credite pentru alte autorități sau instituții publice, deci nici pentru restul pârâților, neputând repartiza acestora direct sume la bugetul de stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Inspectoratul Județean de Poliție T și Ministerul Internelor și Reformei Administrative B întemeiat pe dispozițiile art.304 alin.1 pct.1 și 8 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului său Inspectoratul de Poliție al județului T arată că instanța s-a pronunțat pe ceea ce nu s-a cerut, neacordând despăgubiri așa cum s-a solicitat obligând pârâții să plătească despăgubiri conform nr.OUG43/2002 deși se solicitaseră conform nr.OG137/2000 din anul 2002 până în 2006.
Se mai arată că, greșit s-au acordat drepturile potrivit nr.OUG43/2002 care reglementează că, doar ofițerii de la. pot beneficia de sporul prevăzut de acest act normativ, reclamantul desfășurându-și activitatea potrivit Legii nr.360/2002.
În motivarea recursului său Ministerul Internelor și Reformei Administrative arată prin primul motiv de recurs că în privința respingerii excepției prescripției dreptului la acțiune pentru perioada cuprinsă între 01.09.2002 și momentul anterior cu trei ani datei introducerii acțiunii, aceasta a fost greșit respinsă deoarece reclamantul trebuia să ia cunoștință de Hotărârea nr.219/2007 a de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial și acesta nu a dovedit că a fost împiedicat să afle de actul respectiv de împrejurări extraordinare exterioare.
Pe fondul cauzei se arată în esență că în raport de calitatea de polițist a reclamantului, salarizarea acestuia se face conform nr.OG38/2003, în baza nr.OUG43/2002 și nr.OUG27/2006 fiind salarizați și beneficiind de drepturile prevăzute aici doar ofițerii detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
În ce privește discriminarea susținută de reclamant, ea nu poate fi realizată prin acte normative, așa cum rezultă din Hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr.271/05.09.2007.
Recursurile sunt fondate și vor fi analizate împreună întrucât vizează aceleași aspecte de nelegalitate.
Potrivit art.26 alin.5 din nr.OUG43/2002 în vigoare la data de 29.03.2006 când au fost abrogate prin art.41 lit.a din nr.OUG27/2006 "ofițerii și agenții de poliție detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție beneficiau de un spor la salariu de 30% pentru activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție."
Pe de altă parte potrivit art.2 din nr.OG137/2000 pentru stabilirea existenței oricărei fapte de discriminare trebuie avute în vedere elementele de bază ale acestuia respectiv criteriul de discriminare și încălcarea unui drept recunoscut de lege.
Din cele ce preced rezultă că pentru acordarea sporului la salariu de 30%ofițerii și agenții de poliție trebuie să dovedească:
1)că au fost detașați la Direcția Națională Anticorupție;
2)discriminarea trebuie să se refere la fapte care încalcă un drept recunoscut de lege - discriminarea neputând fi realizată prin acte normative așa cum prevăd dispozițiile art.2 din nr.OG137/2000.
Reclamantul în condițiile art.1169 cod civil nu a dovedit prin mijloace de probă că îndeplinește condițiile legale mai sus citate.
Dimpotrivă pârâtele au dovedit că:
a)Reclamantul nu a fost la DNA și salarizarea reclamantului s-a făcut în concordanță cu nr.OUG38/2003 -act normativ care nu prevede acordarea sporului de salarizare din nr.OUG43/2002;
b)În ce privește criteriul de discriminareart.2 din nr.OG137/2000, prevede că nu este discriminatorie deosebirea, excluderea, restricția sau preferința atunci când este bazată pe un criteriu justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere acelui scop sunt adecvate și necesare.
Criteriul selecției în ceea ce privește acordarea sporului la salariu solicitat numai unora dintre ofițerii de poliție judiciară este prevăzut în cuprinsul nr.OUG43/2002 care stipulează că aceastase acordă numai ofițerilor și agenților detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție fiind justificat obiectiv de un scop legitim.
Rezultă că diferențierea de tratament aplicată polițiștilor în cadrul are la bază criteriul obiectiv alacestora în cadrul unei instituții care nu face parte din structura respectiv Parchetul de pe lângă precum și criterii obiective anexe privind pregătirea profesională specializată responsabilitatea diferită datorită complexității activității desfășurată de instituția unde sunt detașați.
Astfel diferențierea de tratament la acordarea drepturilor salariale este stabilită în raport de instituția unde își desfășoară activitatea pe perioada și nu alături de polițiștii din.
Așa fiind se constată că sunt fondate ambele recursuri.
Nu va mai fi analizată excepția prescripției dreptului la acțiune a reclamantului fiind inutilă în condițiile în care se constată că acțiunea este nefondată.
Reluând asupra celor de mai sus se constată că recursurile sunt fondate, urmând ca în baza art.312 Cod procedură civilă să fie admise, modificată sentința în sensul că va fi respinsă acțiunea reclamantului ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admis recursul în contencios administrativ declarate de recurenții pârâți - - cu sediul în T,-, jud.T și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - - cu sediul în B, sect.1, nr.1A, împotriva sentinței civile nr.589/13.03.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant - - domiciliat în T,-,.18,.B,.14, jud.T și intimații pârâți - INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI - cu sediul în B, sect.5,-, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în B, sect.5,- și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII - cu sediul în B, sect.1, nr.1-3.
Modifică în tot sentința în sensul că:
Respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 02 octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.jud.hot.
Red.jud.dec./28.10.2008
Dact.gref.
4 ex./31.10.2008
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea
