Alte cereri. Decizia 546/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 546/CA
Ședința publică de la 26 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 3: Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta - prin mandatar, cu domiciliul procedural ales în Bârlad, str.-, nr.2, -.4,.A,.2,.12, județul V, în contradictoriu cu intimatul Primarul Municipiului Bârlad, având ca obiect alte cereri - recurs împotriva sentinței civile nr.260/CA/13 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 19 octombrie 2009, susținerile părților fiind cuprinse în încheierea din acea zi, parte integrantă din prezenta decizie, când, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 26 octombrie.2009.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 260/CA/13.10.2008 Tribunalul Vasului a admis excepția de inadmisibilitate și a respins acțiunea formulată de prin mandatar în contradictoriu cu Primarul Municipiului Bîrlad, privind anularea dispoziției nr. 3635/6.12.2005.
A reținut instanța, în motivarea sentinței că reclamanta, prin mandatar, a contestat dispozițiile 3635/6.12.2005 emisă de Primarul Municipiului Bârlad în temeiul Legii 10/2001 cu motivarea că greșit nu i s-au restituit în natură două suprafețe de teren de 323,5 și alta de 240.
Conform art. 24 alin. 7 din Legea 10/2001, în cazul în care oferta de restituire prin echivalent nu este acceptată de persoana îndreptățită, aceasta poate ataca în justiție decizia prin care restituirea în natură bunului nu a fost aprobată sau nu este posibilă, în termen de 30 de zile de la comunicare. Potrivit alineatului următor din critică, competența de soluționare revine secției civile a tribunalului în a cărei circumscripție teritorială se află sediul unității deținătoare.
Deși Dispoziția primarului nr. 3635/6.12.2005 atacată de petentă este un act administrativ dispozițiile imperative din Legea nr. 10/2001 fixează o competență specială, derogatorie, pentru soluționarea litigiului.
Împotriva sentinței civile 260/CA/13.10.2008 a Tribunalului Vaslui - Secția civilă a declarat recurs reclamanta, susținând că instanța nu a ținut cont de punctul său de vedere exprimând la data de 6.10.2008, prin care opta ca instanța să stabilească temeiul legal al acțiunii. Mai susține recurenta că nu a cerutanulareadispoziției 3645/2005, ci modificarea în parte, în sensul de a fi obligată Primăria să-i redea în natură suprafața de 323,5 teren. Convenția 1198/20.01.1998 este un act fals, ilicit și imoral și se impune a fi anulat.
Reclamanta a depus acte în dovedirea recursului.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în lumina dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Vaslui, reclamanta a contestat dispozițiile nr. 3635/6.12.2005 emisă de Primarul Municipiului Bârlad în temeiul Legii 10/2001, cu invocarea dispozițiilor Legii 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Prin sentința civilă 2601/1.11.2006 Tribunalul Vaslui a respins ca tardivă contestația pentru nerespectarea termenului impus de dispozițiile Legii 10/2001.
Prin decizia civilă nr. 28/14.02.2007 Curtea de Apel Iași - Secția civilă - a respins apelul declarat împotriva sentinței civile 2601/1.11.2006.
Prin decizia civilă 5251/29.06.2007 pronunțată în dosar - s-a admis recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei 28/14.02.2007 a Curții de Apel Iași, s-au casat deciziile atacate și sentința civilă 2061/1.11.2006 a Tribunalului Vaslui, caza fiind trimisă spre rejudecare la Tribunalul Vaslui.
A reținut că se impune lămurire a temeiului de drept al acțiunii, reclamantei nesolicitându-i-se să precizeze pe care dintre cele două dispoziții legale și-a întemeiat cererea, situație în raport de care se vor stabili și instanțele competente pentru soluționarea cauzei și termenul de introducere a acțiunii.
Totodată, dispozițiile obligatorii ale deciziei de casare impun a se verifica valabilitatea în limitele mandatului dat de reclamantă mandatarului său, data de comunicare a deciziei atacate și dacă mandatul dat lui este unul special.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr-, iar instanța, verificând doar parțial aspectele stabilite prin decizia de casare, a luat act de precizarea făcută de mandatarul la termenul din 6 mai 2008 și a transpus cauza la un complet de contencios administrativ, fără a mai elucida și problema mandatului dat de reclamantă, a existenței și întinderii acestuia.
Este adevărat că prin precizări succesive (fila 3, fila 18) reclamantul, prin același mandatar, a insistat în judecarea cauzei pe temeiul de drept al Legii 554/2004, însă după punerea în discuție a excepției lipsei procedurii prealabile impusă de legea contenciosului administrativ se depune un înscris (fila 42) din care rezultă că reclamanta solicită ca, în raport de aspectele faptice invocate instanța să stabilească și calificarea juridică exactă.
Ulterior, ignorând această solicitare, instanța a judecat cauza potrivit dispozițiilor Legii 554/2004, iar argumentarea juridică reținută vizează tocmai împrejurarea că actul atacat deși administrativ poate fi cenzurat numai de instanța civilă, potrivit competenței speciale instituită de Legea 10/2001.
Este adevărat că reclamanta, prin mandatarul al cărui mandat nu a fost verificat așa cum impunea decizia nu a precizat ferm temeiul juridic al acțiunii, însă prin ultimele precizări în acest sens, solicită ca instanța să stabilească acest temei. Drept urmare, prin sentința pronunțată instanța a reținut că incidente în cauză nu pot fi decât dispozițiile Legii 10/2001, condiții în care se impunea judecarea cauzei de către secția civilă, singura competentă să soluționeze obiectul acțiunii, indiferent ce alte temeiuri de drept s-ar mai invoca.
Întreaga motivație a acțiunii formulată de reclamantă se subscrie unei contestații tipice a unei dispoziții emisă de Primar în baza Legii 10/2001, iar competența specială instituită prin această lege specială nu poate fi ocolită prin reclamarea repetată a altor dispoziții legale.
Dreptul de dispoziție al părții nu poate fi exercitat abuziv și cu ignorarea unor norme legale imperative, cum sunt cele ce reglementează competența materială a instanțelor, condiții în care instanța de fond, care nu luat măsuri procedurale împotriva reclamantei pentru aod etermina să precizeze termenul de drept, stabilind că incidente nu pot fi decât dispozițiile privind competența instituite de Legea 10/2001, trebuia să transpună cauza la secția civilă.
Raportat la aspectele reținute în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 6 Cod procedură civilă raportat la 304 pct. 3 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Vaslui, secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de către reclamanta împotriva sentinței civile 260/CA/13.10.2008 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o casează.
Trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Vaslui, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 26.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - G -
Red. - 24.11.2009
Tehnored.
02 ex.
26.11.2009
Tribunalul Vaslui
Jud.
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Violeta Elena Pinte, Aurelia