Alte cereri. Decizia 8/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 8/CA
Ședințapublicăde la 14 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Erol Geli
JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ formulat de recurentul pârât CONSILIUL LOCAL - cu sediul în, județul T, împotriva sentinței civile nr.1654/27.09.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți - PREFECTUL JUDEȚULUI - T,-, județul T și RA ADMINISTRAȚIA, cu sediul în, str.I-a, nr.202, județul T, având ca obiect Legea 554/2004.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7.01.2008 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14.01.2008.
CURTEA:
Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea și înregistrată la nr. 666/88/20 martie 2007, PREFECTUL JUDEȚULUI T și prin cererea înregistrată sub nr- RA Administrația Zonei Libere RA au solicitat anularea Hotărârii nr. 204/2006, adoptată de CONSILIUL LOCAL, ca nelegală.
In motivare, reclamanții a arătat că, prin actul administrativ atacat, autoritatea locală a aprobat retragerea din administrarea - Administrația Zonei Libere a terenului în suprafață de 306.450. amplasat în intravilanul orașului, reprezentând perimetrul PV, aparținând domeniului public al orașului, ce a fost atribuit Portului Liber, prin Hotărârea Consiliului Orășenesc.
S-a mai precizat că nr.HG 156/2003, privind instituirea Zonei Libere și înființarea Administrației Zonei Libere menționează suprafața de 306.450. în anexa nr. 1 la actul normativ -Delimitarea teritorială a zonei libere, iar bunurile respective compun patrimoniul autorității, neaparținând domeniului public pentru că nu se regăsesc în inventarele unității administrativ-teritoriale începând cu anul 1992.
Reclamanții au subliniat că, deși se susține că - Administrația Zonei Libere nu a desfășurat pe teren activitățile care justificau administrarea acestuia, din adresa nr. 817/1992 nu reiese decât oportunitatea înființării Zonei Libere și nu activitățile pe care ar fi trebuit să le desfășoare pe respectivul teren.
S-a menționat că, prin art. 1 din nr.HG 156/1993, se instituie Zona Liberă, cu o suprafață de 100,8847 ha, conform anexelor 1 și 2, în care este inclus și perimetrul PV, cu o suprafață neîmprejmuită de 306,450. atribuit Portului Liber, prin Hotărârea Consiliului Orășenesc, suprafață ce a fost nominalizată în listele sale de inventar și în balanța contabilă, însă în actul normativ nu se face vorbire despre activitățile ce urmează a se desfășura pe fiecare perimetru.
In dovedirea cererii, reclamanții au depus la dosar înscrisuri.
In apărare, pârâtul a depus întâmpinare și a anexat întreaga documentație ce a stat la baza emiterii hotărârii contestate.
Prin sentința civilă nr.1654 din 27.09.2007 Tribunalul Tulceaa admis cererile formulate de reclamanții - Prefectul Județului T și Administrația Zonei Libere RA în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local. A anulat Hotărârea nr.204 din 20.12.2006 emisă de către pârât.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Examinând cererile, în raport cu probele administrate, s-a reținut că prin nr.HG 156/22 aprilie 1993, s-a înființat Administrația Zonei Libere ca persoană juridică coordonată de către Ministerul Transporturilor și s-a instituit Zona Liberă, cu o suprafață de 100,8847 ha, conform anexelor 1 și 2.
In art. 4 alin. 2 din același act normativ, s-a stipulat că Administrația Zonei Libere administrează suprafața de teren de 93,78 ha cedată de Consiliul Orășenesc, iar în anexa nr. 1 s-a prevăzut că Zona Liberă cuprinde teritoriile delimitate de următoarele perimetre: perimetrele P I - IV, perimetrul P V, cu o suprafață neîmprejmuită de 306,450.p, atribuită Portului Liber prin Hotărârea Consiliului Orășenesc, comunicată cu adresa nr. 817/18.08.1992, perimetrul VI și VII.
Ulterior, prin Hotărârea nr. 204 din 20.12.2006 a Consiliului Local s-a aprobat retragerea din administrarea - Administrația Zonei Libere a terenului în suprafață totală de 306,450. amplasat în intravilanul orașului, reprezentând perimetrul V, ce a fost transmisă de către Consiliul Local în administrarea acestei instituții aparținând domeniului public al orașului, motivându-se că nu s-a desfășurat pe terenul în cauză niciuna dintre activitățile ce justificau administrarea terenului, conform obiectului de activitate.
Insă, potrivit art. 79 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, la elaborarea proiectelor de hotărâri, ordine sau dispoziții se va avea în vedere caracterul lor de acte subordonate legii, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului și altor acte de nivel superior.
cuprinse în hotărârile consiliilor locale și ale consiliilor județene, precum și cele cuprinse în ordinele prefecților sau în dispozițiile primarilor nu pot contraveni Constituției României, și reglementărilor din actele normative de nivel superior.
In speță, hotărârea Consiliului Local nu poate să contravină Hotărârii Guvernului nr. 156/22 aprilie 1993 în vigoare și în prezent, un act normativ de nivel superior neputând fi modificat printr-un act normativ de nivel inferior, cum s-a întâmplat în cauză, situație în care este total lipsit de relevanță regimul juridic al terenului sau dacă administratorul terenului a desfășurat sau nu activități corespunzătoare obiectului său.
Cum prevederile legale arătate au fost încălcate prin emiterea Hotărârii Consiliului Local nr. 204 din 20 decembrie 2006, rezultă că actul contestat este nelegal, motiv pentru care s-au admis cererile și s-a anulat hotărârea atacată ca nelegală.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Consiliul Local criticând- în esență sub următoarele aspecte:
Apreciază recurentul pârât că Tribunalul Tulceaa admis acțiunea dar nu a avut în vedere că în anul 1992 terenul în litigiu aparținea orașului, astfel că pentru constituirea Regiei Autonome a fost necesar acordul Consiliului orășenesc.
Se apreciază că terenul a fost inventariat în domeniul public al Ministerului Transporturilor, dar această operațiune dacă s-a făcut este în afara cadrului legal și chiar dacă ar fi așa Hotărârea Consiliului Local nr.204 din 20.12.2006 nu afectează domeniul public și privat al Ministerului Transporturilor.
Consiliul Local a emis un act normativ prin care înțelege să retragă din administrația suprafața de 306.450. se susține că această hotărâre a Consiliului Local nu afectează nr.HG156/22.04.1993 prin care se constituie -ul.
Se arată că, recurentul pârât Consiliul Local, cel care administrează domeniul public și privat al orașului, a retras din administrarea pârâtei Administrația Zonei Libere RA terenul în cauză pe motiv că această instituție nu a desfășurat pe terenul în cauză niciuna din activitățile ce justificau atribuirea acestuia.
Singurul act încălcat care a fost avut în vedere de instanța de fond a fost Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care prevede că hotărârile consiliului local nu pot fi în contradicție cu HG nr.156/22.04.1993,se apreciază că acest act normativ nu are nici o legătură cu hotărârea Consiliului local atacată care viza exclusiv retragerea unei atribuiri.
O altă chestiune pe care instanța nu a avut-o în vedere, susține recurentul pârât, este faptul că terenul în 1992, aparținea orașului iar acum se invocă că ar fi inventariat de Ministerul Transporturilor, dar nu se are în vedere că nici o instituție nu folosește terenul respectiv, în condițiile în care orașul are dreptul la surse de finanțare proprii pentru a le administra și utiliza în conformitate cu principiul autonomiei locale.
Prin întâmpinarea formulată intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului formulat ca netemeinic și nelegal cu consecința menținerii sentinței civile recurate ca legală și temeinică.
Verificând hotărârea recurată prin prisma criticilor aduse, instanța reține că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:
In ceea ce privește prima critică adusă soluției instanței de fond apreciem că nu este întemeiată deoarece din probatoriul administrat nu rezultă susținerea acesteia în sensul că suprafața de 306,450. ar fi fost dată în administrarea Zonei Libere de către Consiliul orășenesc în anul 1992.
Sub acest aspect este de remarcat faptul că Administrația Zonei Libere are în administrarea ei bunuri publice,terenuri,așa cum sunt ele stipulate în conținutul nr.HG156/1993,act normativ ce statuează patrimoniul acesteia iar în conținutul ei se arată expres faptul că are în administrare doar suprafața de 93,78 hectare cedată într-adevăr de Consiliul orășenesc, teren identificat în anexa la acest act.
In aceste condiții într-adevăr așa cum corect a reținut și instanța de fond, potrivit principiului simetriei, retragerea ori scoaterea din patrimoniul Administrația Zonei Libere a terenului litigios nu se poate face decât în aceeași modalitate respectiv prin emiterea unei hotărâri de guvern și nicidecum prin aceea a consiliului local.
Pe de altă parte nici argumentul potrivit căruia neutilizarea zonei respective de către Administrația Zonei Libere, în vederea desfășurării unei activități nu justifică luarea măsurii respective chiar dacă Consiliul local a identificat în suprafața respectivă o potențială sursă de venituri pentru orașul și în aceasta modalitate s-ar procedat la o aplicare practică a principiului autonomiei administrative locale.
De asemenea din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezultă existența unei identități între suprafața litigioasă și cea pretinsă a se afla în perimetrul domeniului public al orașului atâta timp cât ea nu apare niciodată în nici o inventariere a bunurilor aparținând domeniului public al acestei entități administrative în decursul anilor în schimb ea este identificată în inventarul Ministerului Transporturilor ca aparținând domeniului public al statului în calitate de ordonator principal de credite,inventar aprobat prin nr.HG 1705/2006.
In conformitate cu aceste considerente în mod corect a reținut instanța de fond incidența în cauză a prevederilor disp.art.9 alin.1 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia potrivit cu care trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului B sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.
Raportat la considerentele mai sus expuse, urmează a constata că sentința civilă recurată este legală și temeinică, motiv pentru care, în baza art.312 Cod procedură civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul pârât CONSILIUL LOCAL - cu sediul în, județul T, împotriva sentinței civile nr.1654/27.09.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți - PREFECTUL JUDEȚULUI - T,-, județul T și ADMINISTRAȚIA, cu sediul în, strada a I-a, nr.202, județul T, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi 14 ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond:,
Red.dec.jud.-
2 ex./27.02.2008
Președinte:Erol GeliJudecători:Erol Geli, Kamelia Vlad, Adriana Gherasim
