Alte cereri. Decizia 12/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.12/CA

Ședințapublică de la 14 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Erol Geli

JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad

JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim

Grefier - - -

Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ formulat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.1582 din 20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și - ambii cu domiciliul ales în T,-, județul

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 07 ianuarie 2008 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14.01.2008.

CURTEA:

Asupra recursului contencios administrativ de față:

Prin sentința civilă nr. 1582/20.09. 2007 Tribunalului Tulceaa fost admisă acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu Casa Județeană de pensii T, fiind obligată pârâta la plata drepturilor salariale reprezentând prima de concediu pentru anii 2001, 2002 și 2006, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

În cuprinsul cererii de chemare în judecată cu care a fost investită prima instanță au solicitat reclamanții să fie obligată pârâta la plata primelor de vacanță pe anii 2001, 2002 și 2006, în calitatea lor de funcționari publici fiindu-le aplicabile prevederile art. 33 alin.2 din Legea nr. 188/1999.

Au mai învederat reclamanții că printr-o serie de ordonanțe ale guvernului a fost suspendată aplicarea acestui articol, ultima prevedere în acest sens fiind cea din cuprinsul art. 5, alin.1 din legea nr. 380/2005, în care dreptul la acordarea primei de concediu s-a suspendat până la 31.12.2006.

Interpretând aceste prevederi legale prin prisma dispozițiilor constituționale din art. 41 și 53 au susținut reclamanții că un drept derivând dintr-un raport juridic de muncă odată câștigat, nu mai poate fi anulat, iar acest drept este unul salarial, supus prevederilor art. 295, alin. 2 din Codul muncii.

Prin întâmpinarea depusă la instanța de fond pârâta a solicitat respingerea cererii ca nefondată, întrucât dreptul la prima de vacanță nu este un drept de natură constituțională, ci este un drept complementar instituit printr-o lege organică specială, iar fundamentul său se regăsește în disponibilitatea legiuitorului de a acorda sau nu ceva.

În considerentele sale a reținut instanța de fond că funcționarul public are dreptul conform prevederilor art. 33, alin.2 din Legea 188/1999, ulterior devenit art. 34 în forma republicată, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, acest drept fiind succesiv suspendat până la 31.12.2006, fără însă a fi înlăturată existența sa. Prin urmare, pentru a nu fi vidat de substanța sa, prima instanță a recunoscut în favoarea reclamanților un drept patrimonial constând în prima de vacanță aferentă anilor 2001, 2002 și 2006.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii T, solicitând admiterea sa, casarea sentinței recurate și respingerea cererii de chemare în judecată ca nelegală.

A arătat recurenta că în virtutea principiului anualității bugetului asigurărilor sociale de stat legile prin care a fost suspendat succesiv dreptul intimaților la prima de vacanță și-au încetat aplicabilitatea la momentul încheierii fiecărui exercițiu bugetar, iar acest drept își are fundamentul în disponibilitatea legiuitorului de a acorda sau nu ceva, ori, nefiind prevăzute aceste sume în bugetul anilor 2001, 2002 și 2006, nu mai pot fi solicitate la acest moment, cât timp nu sunt în vigoare dispozițiile legale ce îndreptățeau la aceste pretenții.

Legal citați, intimații au formulat întâmpinare în cuprinsul căreia au solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât nici executivul și nici legiuitorul nu puteau abroga ori suspenda acest drept, din perspectiva dispozițiilor art. 41, alin. 2, art. 53, alin. 1 din Constituție, acest drept fiind în componența largă a drepturilor salariale, aflate sub incidența art. 295, alin.2 din Codul muncii.

Examinând recursul în conformitate cu prevederile art. 3041Cod proc. Civilă instanța reține caracterul său nefondat pentru următoarele considerente:

Reclamanții și au avut raporturi de serviciu cu recurenta, în calitate de funcționar public beneficiind în conf. cu disp.art.33 alin.2 din Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, pe lângă indemnizația de concediu, de o primă anuală de concediu egală cu salariul (indemnizația) de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.

Aplicarea dispozițiilor art.33 al.2 din Legea nr.188/1999 au fost suspendate prin OUG nr.33/2001 până la data de 1 ianuarie 2002.

Prin art.12 al.4 din Legea nr.743/06.12.2001 - legea bugetului de stat pe anul 2002 - termenele prevăzute la art.3 din OUG nr.33/2001 aprobată și modificată prin Legea nr.386/2001 au fost prelungite până la data de 31 decembrie 2002.

Prin art.10 al.3 din Legea nr.631 din 29.11.2002 - legea bugetului pe anul 2003 - termenele prevăzute la art.3 din OUG nr.33/2001, modificată prin Legea nr.386/2001 au fost iarăși prelungite până la data de 31 decembrie 2003.

Dispozițiile din Legea nr.507/2003 (legea bugetului pe anul 2004) precum și ale Legii nr.511/2004 (legea bugetului pe anul 2005), ca dealtfel și cele cuprinse în Legea 380/2005 ( legea bugetului pe anul 2006) nu au prelungit suspendările anterioare, ci au dispus pentru fiecare an în parte, respectiv 2004, 2005 și 2006 suspendarea primei de concediu, primă care are caracter accesoriu concediului de odihnă și indemnizației de concediu, fiind cuvenită anual.

Este adevărat că dreptul la prima de concediu nu este un drept fundamental ce intră sub incidența art.53 din Constituție, legiuitorul putând să dispună suspendarea sau încetarea acestuia, cum de altfel s-a instituit prin legile de aprobare a bugetelor anuale.

Toate aceste dispoziții legale au avut însă o aplicare limitată în timp, în sensul dispozițiilor art.64 al.1 și ale art.66 al.3 din Legea nr.24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, astfel că ele nu mai pot fi considerate ca fiind încă în vigoare.

Într-o atare situație devin incidente dispozițiile art.64 al.2 din Legea nr.24/2000, potrivit cu care la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră în vigoare, ceea ce înseamnă că măsura suspendării acordării primei de vacanță a afectat doar exercițiul dreptului nu și existența acestuia, întrucât un drept prevăzut de lege încetează doar prin abrogare, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat.

În ceea ce privește legile bugetare, Curtea Constituțională a stabilit că, după expirarea anului bugetar, legile de aprobare a bugetului nu mai sunt în vigoare, având în vedere însăși textul constituțional din art.138 care consacră principiul anualității bugetului de stat, astfel că ele au ieșit din vigoare la expirarea exercițiului bugetar pentru care au fost adoptate și anume la 31 decembrie al fiecărui an.

Pe cale de consecință, Curtea apreciază că hotărârea instanței de fond este legală, căci măsura suspendării acordării primei de concediu a afectat doar exercițiul dreptului, nu și existența acestuia, întrucât un drept prevăzut de lege încetează doar prin abrogare, ceea ce nu a fost cazul.

Cum nu sunt motive pentru a se dispune reformarea hotărârii recurate, văzând și disp.art.312 cod pr.civilă, Curtea respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul promovat în contenciosul administrativ formulat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.1582 din 20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și - ambii cu domiciliul ales în T,-, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.01.2008.

Președinte, Judecători,

- - - -

- -

Grefier,

- -

Jud.fond:,

Red.dec.jud.-

Tehnored. 2 ex./21.01.2008.

Președinte:Erol Geli
Judecători:Erol Geli, Kamelia Vlad, Adriana Gherasim

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 12/2008. Curtea de Apel Constanta