Anulare act administrativ . Decizia 126/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 126/
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B, str. -, bloc 35,.2,.26 împotriva sentinței civile nr.577//25.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul prin consilier juridic, lipsă fiind recurentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA
Asupra recursului în contencios de față;
Prin sentința civilă nr. 577//25.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de către reclamantul, cu domiciliul în B, strada -,.35,.2,.26, județul B, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului B, cu sediul în B, nr.1, județul
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila, sub nr-, petentul a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție seria - nr. -/08.12.2008, încheiat de către Inspectoratul de Poliție al Județului B, solicitând anularea acestuia și anularea Hotărârii Consiliului Local B nr.103/2008.
Referitor la primul motiv invocat de reclamant, tribunalul a reținut că B nr.103/2008 nu încalcă prevederile art.2 alin.2-4 din nr.OG2/2001 întrucât prin aceasta nu s-au stabilit contravenții în același domeniu cu cel reglementat de nr.OUG195/2002.
Astfel, în acest act normativ se stabilesc reguli generale privind parcarea și staționarea vehiculelor pe drumurile publice, însă nici un text de lege nu interzice posibilitatea reglementării de către autoritățile locale în anumite situații sau pentru anumite categorii de vehicule.
Mai mult, din însuși conținutul nr.OUG195/2002, rezultă contrariul în sensul că potrivit art.1. alin.4 "reglementările privind circulația pe drumurile publice se emit, după caz, de către autoritățile publice centrale sau locale cu atribuții în acest domeniu" iar conform art.128 lit. "autoritățile administrației publice locale au ca atribuții stabilirea de reglementări privitoare la regimul de acces, circulație, staționare și parcare pentru diferite categorii de vehicule, cu avizul poliției rutiere".
Prin urmare, actele normative nu interzic reglementarea de către autoritățile administrative publice locale în domeniul staționării vehiculelor ci chiar o permit, acest drept de legiferare fiind stipulat în mod expres.
In consecință, actul atacat de reclamant nu este nul de drept prin prisma art.2 alin.5 din nr.OG2/2001.
Cât privește faptul că administratorul drumului avea obligația de a semnaliza corespunzător sectorul de drum public unde este interzisă oprirea sau staționarea, tribunalul observă că acest aspect nu are nici un efect asupra legalității actului atacat ci doar de îndeplinire a lui.
Tribunalul reține că nici susținerea reclamantului ce vizează neaducerea la cunoștință a nr.103/2008 nu este reală întrucât actul a fost publicat în ziarele locale din 7.04.2008 și 8.04.2008 conform înscrisurilor depuse la dosar de pârât.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul cu următoarea motivare:
Art. 65 din OUG 195/2002 coroborat cu art 143 din HG 1391/2006 stabilește cazurile și condițiile în care oprirea staționarea și parcarea pe un drum public este permisă precum și zonele unde se interzice staționarea voluntară a vehiculelor. Fapta incriminată prin art. 1 al HCL B nr 108/2008,este deja prevăzută în OUG 195/2002
Instanța Tribunalului Brăilaa reținut în mod nelegal și netemeinic că prin această hotărîre a consiliului local nu s-au stabilit contravenții în același domeniu cu cel din OUG 195/2002, arătând că OUG 195/2002 prin art 101 alin(l) pct.6 stabilește amenda contravențională pentru nerespecțarea semnificației indicatoarelor de interzicere pe un drum public. Amenda este prevăzută în clasa a-III-a de sancțiuni, care potrivit art. 98 alin (1) este de 6-8 puncte amendă (care echivalează cu o amendă contravențională în cuantum de 360-480 RON).
Cu alte cuvinte OUGl95/2002 și HG 1391/2006 reglementează atât staționarea pe drumurile publice cât și sancțiunile contravenționale care se aplică pentru nerespectarea prevederilor privind stationarea.
Potrivit OG nr 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, incriminarea unei fapte ca și contravenție și sancționarea ei se fac prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau dupa caz prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului Municipiului B,a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului
În acest sens la alin (2) al art 2 din OG nr 2/2001 se prevede " prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale se stabilesc și se sancționează contravenții în toate domeniile de activitate.în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenții prin lege, ordonanțe sau Hotârâri ale Guvernului"
Nerespectarea acestor dispoziții este sancționată de alin(5) care dispune "hotărârile consiliilor locale sau județene ori,dupa caz,ale sectoarelor municipiului B, prin care s-au stabilit contravenții cu nesocotirea principiilor prevăzute la alin(2)-(4) sunt nule de drept"
O hotarare a administrației publice locale nu poate substitui o lege sau o hotărîre de Guvern.
Conform art 38 lit.c) din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, consiliile locale au ca atribuții, administrarea domeniului public și privat al comunei orașului sau municipiului". Mai mult Ordonanța 71/2002,art 5 pct 2 lit g) stabilește ca principale activități specifice serviciilor de administrare în domeniul administrării drumurilor și străzilor "organizarea circulației rutiere în localitâți și optimizarea traseelor în funcție de fluxurile de vehicule și pietoni,prin lucrări de amenajări rutiere, instalații de dirijare și semnalizare, amplsarea și montarea indicatoareleor rutiere, a marcajelor și a altor instalații de avertizare "
De asemenea și prin OUG nr. 195/2002 se stabilesc atribuții pentru autoritățile publice locale care potrivit art 128 lit d) " stabilesc reglementări referitoare la regimul de acces și circulație, staționare și parcare pentru diferite categorii de vehicule, cu avizul poliției rutiere ".
De asemenea, actele normative dau dreptul autorităților publice locale de a reglementa circulația pe drumurile publice, dar acestea nu au competența de a aplica sancțiuni contravenționale în acest domeniu așa cum Consiliul Local Minicipal Bas tabilit prin Hotărârea nr. 103/2008.
Având în vedere dispozițiile art.l și art.128 alin(1) din OUG 195/2002. În temeiul art.38 din Legea nr. 215/2001 coroborat cu art.5 pct.2 lit g) din. 71/2002 și în baza prevederilor art.144 alin(l) din HG 1391/2006 "administratorul drumului public este obligat să delimiteze și să semnalizeze corespunzător sectoarele de drum public unde este interzisă oprirea sau staționarea vehiculelor " pentru îndeplinirea aducerii la cunoștință publică a unei hotărâri a consiliului local care vizează regementarea circulației pe un drum public. Simpla publicare într-un ziar, nu suplinește atribuțiile care le revin potrivit legii.
Prin întâmpinare autoritatea intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Curtea analizând actele dosarului constată;
Instanța de fond a reținut în mod corect ca B nr. 103/2008, nu încalcă prevederile OG nr.2/2001 nestabilindu-se contravenții într-un domeniu reglementat deja prin OG nr.195/2002, contrar celor susținute de recurent.
Într-adevăr, OUG nr.195/2002 conține norme cu caracter general cu referire la parcarea și staționarea vehiculelor pe drumurile publice, iar autorităților locale le revine, în funcție de specificul fiecărei localități, sarcina de a emite acte administrative cu caracter special pentru diferite situații concrete și pentru anumite categorii de vehicule.
Dreptul consilierilor locali de a stabili contravenții, nu este în contradicție cu disp.art. 2 al.2 din OG 2/2001, așa cum susține recurentul, pentru că așa cum a reținut și instanța de fond, potrivit art. 1 al.4 din OUG nr. 195/2002, reglementările privind circulația pe drumurile publice se emit și de autoritățile locale cu atribuții în domeniu, evident cu respectare disp.art. 2 al.2 din OG nr.2/2001.
În speța de față în cazul nu poate fi invocată nulitate de drept, prin prisma disp.art. 2 al.5 din OG nr.2/2001, așa cum a evidențiat și instanța de fond.
În concluzie, pe baza celor mai sus expuse și pe temeiul disp.art. 312. pr.civ., urmează a respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B, str. -, bloc 35,.2,.26 împotriva sentinței civile nr.577//25.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 28 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./02.03.2010
Tehnored./10.03.2010/2ex.
Fond -
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Mariana Trofimescu, Dorina Vasile
