Anulare act administrativ . Decizia 1469/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIAL ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 1469
Ședința publică din data de 29 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Valentin Niță Maria Pohoață
: - -
GREFIER: - -
&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâteleDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Dprin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE în nume propriu și pentruMINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- cu sediul în T, Calea Domnească, nr. 166, județul și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU cu sediul în B, nr. 294 Corp A, sector 6 împotriva sentinței nr.448 din 19 iunie 2009 pronunțată de Tribunalului Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în T, str. - -, -. A,. 4,. 23, județ
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentele pârâte DGFP D, T, Administrația Fondului pentru Mediu și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recurentele prin intermediul cererilor de recurs solicită și judecata cauzei în lipsă, după care,
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri și că recurentele prin intermediul recursurilor formulate au solicitat judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ sub nr. 1544/120/03.04.2009 reclamantul a chemat în judecată pârâții Statul Român prin erul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice D, Administrația Finanțelor Publice T și Administrația Fondului pentru Mediu, solicitând să îi fie restituită suma de 1151 lei, reprezentând taxă specială de primă înmatriculare pentru autoturismul marca Volkswagen Golf, înmatriculat sub nr. DB - 06 - cu nr. de identificare -, an de fabricație 2001, cu dobânda legală aferentă.
În motivarea cererii, reclamantul arată că a achitat această sumă la data de 09.04.2008 conform calculului T, reprezentând "taxă specială pentru autoturisme și autovehicule", taxă impusă de prevederile art. 214 - introdus prin Legea nr. 343/2006 și modificată prin OUG 110/2006, 418/2007, corespunzător capacității cilindrice a normei de poluare sau a tipului autoturismului și vârstei acestuia; reclamantul consideră că în mod nelegal i-a fost percepută această taxă, fără de care nu putea înmatricula autoturismul în circulație, dispozițiile Legii nr. 343/2006 intrând în contradicție flagrantă cu dispozițiile legale comunitare în această materie.
În aprecierea reclamantului se impune ca, în speță, instanța să facă aplicarea principiului supremației dreptului comunitar și al efectului direct al prevederilor Tratatului de Înființare a Comunității Europene asupra reglementărilor interne; precizează reclamanta că "taxa specială" instituită de legea română constituie o măsură cu efect echivalent unei taxe vamale, iar în cadrul Uniunii Europene este interzisă asemenea măsură, contrară principiului libertății de circulație ce se aplica tuturor produselor ce provin din statele membre ale Uniunii Europene.
Prin întâmpinare pârâta T, a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii reclamantului, motivat de faptul că acesta nu precizează în concret care este actul administrativ prin care se consideră vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim iar pe de altă parte se arată că taxa de poluare a fost calculată în baza prevederilor OUG nr. 50/2008.
La termenul din 08 mai 2009, la cererea pârâtei Taf ost introdusă în cauză, în calitate de pârâtă, Administrația Fondului pentru Mediu.
Prin sentința nr. 448 din 19.06.2009 Tribunalul Dâmbovițaa admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin erul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice D, Administrația Finanțelor Publice
A obligat pârâții să restituie reclamantului suma de 1151 lei reprezentând taxă auto de primă înmatriculare și dobânda legală aferentă.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul reținut că reclamantul a achitat în contul Trezoreriei T suma de 1151 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare a autoturismului marca Volkswagen Golf, cu chitanța seria - nr. -/09.04.2008; autovehiculul a fost dobândit prin cumpărare din Germania, prima înmatriculare producându-se la data de 05.03.2001, așa cum reiese din factura de achiziționare aflată la fila 8 din dosar.
La înmatricularea în țară a autovehiculului, potrivit art.21412143din Codul fiscal și pct. 311-312din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, reclamantul a fost obligat la plata unei noi taxe de înmatriculare.
Conform art. 90 paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene - nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Reglementarea comunitară are ca scop asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, eliminarea discriminării fiscale între produsele importate și cele similare autohtone.
Deoarece România este stat membru al Uniunii Europene de la 01.01.2007, prin Legea 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare la UE și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele Comunității, dinainte de aderare; potrivit art.148 alin.2 din Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din aderare.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autovehiculele înmatriculate și reînmatriculate în țară, dar se percepe o astfel de taxă pentru autovehiculele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, astfel că discriminarea regimului fiscal este evidentă și contravine dispozițiilor Tratatului CEE.
În această situație, instanța a constatat că dispozițiile art. 2141-2143sunt reglementări contrare legislației europene și nu pot fi considerate aplicabile în speță, astfel că, taxa specială pentru reînmatricularea autovehiculului în România, în cuantum de 1151 lei, a fost încasată cu încălcarea prevederilor art. 90 alin.1 din Tratatul Constitutiv al UE, motiv pentru care tribunalul urmează a dispune obligarea pârâților la restituirea acestei sume reclamantului.
Se reține neîntemeiată susținerea pârâtei privind restituirea diferenței între taxa achitată și taxa de poluare, întrucât taxa de primă înmatriculare a fost achitată înainte de intrarea în vigoare a OG 50/2008, la 1.07.2008, astfel că prevederile acestui act normativ nu pot fi aplicate retroactiv.
Împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Dâmbovița a formulat recurs pârâta T și Administrația Fondului pentru Mediu,
Recurenta T critică sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că hotărârea este dată cu încălcarea legii deoarece prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, act normativ intrat în vigoare la data de 01 iulie 2008. În baza acestei ordonanțe mai sus invocate a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 686/2008 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2008.
Conform art. 11 din nr.OG 50/2008 s-a instituit temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 01 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule.
Apreciază recurenta că procedura de restituire a sumelor reprezentând diferența între taxa specială pentru autoturisme și taxa de poluare este reglementată la Capitolul VI, secțiunea 1, art. 6 din Anexa la HG 686/2008.
Sub acest aspect arată recurenta că prin aceste reglementări legiuitorul a dispus numai restituirea diferenței dintre cele două taxe ( cea achitată în perioada 01.01.1007 - 30.06.2008 și noua taxă de poluare) și nu restituirea integrală a taxei.
Mai învederează recurenta faptul că obligația generică de armonizare a legislației interne cu cea europeană, instituită prin art. 148 alin. 2 din Constituție și cea specială, prevăzută de art. 90 paragraful I din Tratatul Comunității Europene, revin exclusiv Parlamentului, nu și instanțelor judecătorești. De altfel, partea finală a art. 148 alin. 2 din Constituție prevede în mod expres că prioritatea reglementărilor comunitare asupra dreptului intern se realizează,cu respectarea prevederilor actului de aderare", tratat care instituie obligația statului român - deci a organului competent, Parlamentul, de a armoniza legislația internă cu cea europeană.
Recurenta susține faptul că dispozițiile art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunității Europene au în vedere introducerea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare impozite mai mari decât pentru produsele interne, iar existența unei taxe de primă înmatriculare nu este contrară dispozițiilor comunitare, nefiind motive temeinice pentru restituirea acestei taxe.
Se solicită admiterea recursului și pe cale de consecință, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii în parte a acțiunii, dispunând numai restituirea diferenței dintre taxa achitată și taxa de poluare datorată, conform OUG 50/2008.
La landul sau recurenta Administrația Fondului pentru Mediu critica sentința instanței de fond tot pe aspecte de nelegalitate, arătând in esența ca taxa pentru poluare instituita prin OUG 50/2008 este in acord cu principiile comunitare,respectiv cu prevederile art 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.
In forma publicata in aprilie 2008,OUG 50/2008 stabilește prin prevederile sale, arată recurenta,masuri care corespund pe deplin prevederilor art 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene,taxa fiind neutra din punct de vedere fiscal.
Practic, susține recurenta, nici Curtea Europeana de Justiție a CE,nici Comisia Europeana nu au considerat ca taxa pe poluare este nelegala,ca încalcă tratatele comunitare sau nu ar trebuii plătita ci doar a solicitat modificarea modului de calcul si criteriile la care se raportează nivelul taxării.
Ca atare atâta timp cât, chiar Comisia Europeana a recunoscut ca taxa de poluare instituita prin OUG nr 50/2008 corespunde normelor comunitare,nu se poate retine ca prin instituirea acestei taxe se creează o discriminare de regim fiscal si ca aceasta taxa contravine dispozițiilor art 90 din Tratatul Comunității Europene, așa cum greșit a stabilit instant de fond.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză precum și sub toate aspectele conform art. 3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Dispozițiile art. 148 alin.2 din Constituția României instituie principiul priorității dreptului comunitar în fața celui național, astfel că în mod corect instanța de fond a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.90 alin.1 din Tratatul Comunităților Europene.
Judecătorul național are obligația să aplice dispozițiile dreptului comunitar și să asigure realizarea efectului deplin al acestor norme, această obligație rezultând și din dispozițiile constituționale (art.148 alin.4) și din dispozițiile art.220 din Tratatul
Sistemul de taxare nu trebuie să fie discriminatoriu, pentru autovehiculele second-hand de pe teritoriul României, înmatriculate deja, nepercepându-se această taxă ca pentru autovehiculele second-hand înmatriculate pe teritoriul altui stat comunitar membru a
Susținerea recurentelor constând în aceea că taxa a fost încasată cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie - temeiul de drept fiind prevederile unei legi ce emană de la puterea legislativă, Parlamentul României - nu poate fi reținută de instanță, întrucât este în discordanță cu prevederile Constituției României, ale Tratatului CE, dar și cu principiile instituite de CJCE în urma deciziilor de interpretare și are un vădit caracter ilicit.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 1 din OUG nr. 50/2008 taxa rezultată ca diferența între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme si autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa de poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 686/2008.
Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa perceputa prin încălcarea acestuia. Din această perspectivă reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasate în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare. În astfel de situații Curtea de Justiție Europeană a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite [A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79, I/S re danois des impts accises, precum si cauza conexata nr. C-290/05 si
C-333/05 si, par. 61-70]. Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei parți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială. Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de OUG nr. 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație. Așa fiind, Curtea apreciază ca nu este posibilă, pe de o parte admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantului menținând ca legală taxa specială încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de OUG nr. 50/2008, dar pe de altă parte nici nu se poate admite recursul cu consecința îndrumării reclamantului să urmeze procedura anevoioasă și plină de riscuri în scopul restituirii integrale a taxei prin aplicarea noului act normativ. A admite această teză ar însemna ca soluția dată acțiunii reclamantului să nu fie integrală și eficace, de vreme ce pârâta în continuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar. Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogate la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridice de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituție.
Din această perspectivă, aplicarea OUG nr. 50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantului și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse în prezentele considerente.
Reținând că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea, va respinge recursurile formulate de cele două recurente ca nefondate.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâteleDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Dprin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE în nume propriu și pentruMINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- cu sediul în T, Calea Domnească, nr. 166, județul și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU cu sediul în B, nr. 294 Corp A, sector 6 împotriva sentinței nr.448 din 19 iunie 2009 pronunțată de Tribunalului Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în T, str. - -, -. A,. 4,. 23, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
Întrucât s-a pensionat
se semnează de către
Președintele instanței
GREFIER,
- -
Red.
Dact. I/6 ex.09.12.2009
Dosar fond - al Tribunalului Dâmbovița
Jud fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță Maria Pohoață
