Anulare act administrativ . Decizia 1783/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1783
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Canțăr Președinte Secție
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXXX
S-a luat în examinarea recursul declarat de pârâta DGFP G, împotriva sentinței nr. 994 din data de 22 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic pentru recurent pârâtă DGFP G, lipsind intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă potrivit art. 302 Cod procedură civilă și a fost scutit de plata taxei de timbru.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii:
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă DGFP G solicită admiterea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 994 din 22 aprilie 2008 Tribunalului Gorj, Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta și obligată pârâta DGFP să reîncadreze reclamanta pe funcția publică de execuție de inspector, grad profesional superior, începând cu data de 01.01.2007 și să plătească reclamantei diferențele salariale dintre funcția de inspector asistent și cea de inspector superior actualizate cu indicele de inflație, începând cu 01 ianuarie 2007.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut ca urmare a aplicării criteriilor pentru reîncadrarea în funcția publică, reclamanta la data de 15.07.2003 a obținut un punctaj de 7,183 puncte conform fișei individuale, susținând că reîncadrarea nu s-a făcut în mod corespunzător, fiind astfel prejudiciată și din punct de vedere salarial, reîncadrarea făcându-se în baza Legii nr. 161/2003 și ale Ordinului nr. 218/2003 emis de președintele ANAF.
Prin acest ordin au fost aprobate instrucțiunile privind reîncadrarea funcționarilor publici în funcțiile publice prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, criteriile pentru ocuparea unei funcții publice fiind expres prevăzută în art. 2 alin. 1 lit. a-d din acest act normativ.
S-a reținut că în speța dedusă judecății reclamantul a făcut dovada obținerii punctajului ce-i permite încadrarea pe funcția publică solicitată, așa cum prevede Ordinul Președintelui ANFP nr.218/2003, sens în care raportat la dispozițiile art.4 din Ordinul Președintelui ANFP nr.218/2003.
Împotriva acestei sentințe declarat recurs pârâta DGFP
În motivare s-a arătat că dreptul la acțiune al reclamantei este prescris, deoarece acest drept s-a născut în anul 2003, odată cu luarea la cunoștință a fiecărui funcționar public de conținutul deciziilor de reîncadrare, prin semnarea adresei de comunicare.
La data de 15.07.2003, în urma finalizării procedurilor de reîncadrare în noua funcție publică, conform Legii nr.161/2003 și a Ordinului ANFP 218/2003, s-a acordat gradul profesional "asistent" pentru, cu mențiunea drepturilor profesionale stabilite conform OUG nr.192/2002, iar prin adresa DGFP G nr.19451/17.07.2003, emisă în baza Deciziei DGFP G nr.69/2003, s-a comunicat noua funcție, de care a luat cunoștință prin semnătură.
Formularea unei adrese în cursul anului 2007 referitoare la modul de reîncadrare din 2003 nu constituie decât o încercare a acestora de a se repune în termenul de a contesta reîncadrarea.
În drept au fost invocate dispozițiile art.3041Cod pr.civilă.
În ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, aceasta este neîntemeiată, deoarece intimatul a solicitat reîncadrarea pe funcția de inspector, grad profesional superior, începând cu data de 01.01.2007, iar acțiunea a fost introdusă la data de 04.03.2008.
S-a arătat că nu prezintă relevanță data la care intimatul a luat cunoștință de încadrarea sa, deoarece nu a solicitat drepturi salariale aferente perioadei 2003- 2007, ci a solicitat reîncadrarea corespunzătoare începând cu 01.01.2007, având în vedere adresa DGFP G nr.52602/2007 și plata diferențelor salariale de la această dată și până la încadrarea efectivă.
Pe fond, s-a arătat că nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile art.54 alin.2 și art.64 alin.2 din Legea nr.188/1999, deoarece intimatul contestator nu a solicitat promovarea într-un grad profesional, ci încadrarea sa în funcție pe gradul corespunzător, conform criteriilor legale.
La dosar au fost depuse în copie adresa nr.52602/30.10.2007 emisă de pârâtă și copia cererii nr. 48966/10.10.2007.
Examinând sentința recurată, prin prisma excepției invocate, Curtea apreciază prezentul recurs ca fiind întemeiat pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
În fapt, prin acțiunea introductivă reclamantul a contestat reîncadrarea sa în funcția publică de execuție, aceea de inspector, ce a fost efectuată la data de 15.07.2003, în baza Deciziei nr.69/2003, emisă de către DGFP
Cu adresa nr.52602/30.10.2007, reclamantei i-a fost comunicată sub semnătură, decizia nr.69/2003, emisă de către directorul executiv al DGFP
Solicitarea reclamantei privind reîncadrarea sa într-un alt grad profesional vizează în fapt anularea Deciziei nr. 69/2003, aceasta fiind actul care a stat la baza reîncadrării comunicată reclamante prin adresa nr. 52602/30.10.2007 emisă de DGFP
În speță, actul administrativ atacat - respectiv decizia de reîncadrare nr.69/2003 - este un act administrativ cu caracter individual, astfel încât îi sunt aplicabile termenele stabilite prin art.11 alin. (1) și (2) din legea nr.554/2004, privind contenciosul administrativ, respectiv termenul de 6 luni care reprezintă regula, cu excepția reglementată în alin.(2) al aceluiași articol, când pentru motive temeinice, care urmează a fi analizate de instanță în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin.1, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.
În raport de prevederile art.11 alin.1 și 2 din Legea contenciosului administrativ, acțiunea introdusă de reclamant la data de 31.10.2007 este formulată cu mult peste termenul de 6 luni de la comunicare, comunicare ce a avut loc, așa cum am arătat anterior, la 17.07.2003, așa încât acțiunea este prescrisă.
Pentru considerentele anterior expuse, Curtea apreciază că excepția prescripției dreptului la acțiune ce a fost invocată de către recurentă este întemeiată.
Întrucât excepția prescripției este o excepție dirimantă și absolută, aceasta face de prisos analizarea celorlalte motive invocate în cuprinsul cererii de recurs.
Față de cele arătate, urmează ca în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă să fie admis prezentul recurs.
Pe cale de consecință, se va modifica sentința recurată, în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice G, împotriva sentinței numărul 994 din data de 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 2008.
PREȘEDINTE: Elena Canțăr - - | JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu - - | JUDECĂTOR 3: Iuliana Rîciu - - |
Grefier, |
Red. SL
Tehn. MI 3 ex/23.09.2008
Președinte:Elena CanțărJudecători:Elena Canțăr, Sanda Lungu, Iuliana Rîciu
