Anulare act administrativ . Decizia 241/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 241
Ședința publică de la 28.01.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Patraș Bianca Laura
JUDECĂTOR 2: Cîrjan Raluca Maria
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamantul R împotriva sentinței civile nr. 2363 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 22.06.2009 în dosarul nr.16533/3/CA/2009, în contradictoriu cu pârâtul SECRETARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, din partea recurentului - reclamant, cerere de judecare a cauzei în lipsă, solicitând totodată ca, în eventualitatea în care intimatul - pârât va depune înscrisuri noi la dosarul cauzei, să-i fi transmise copii de pe acestea, prin poștă.
Curtea, constatând că recurentul - reclamant a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alineat 2.pr.civ.; nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B sub nr-, reclamantul Rac hemat în judecată Secretarul General al Municipiului B, solicitând instantei să oblige pârâtul să răspundă petiției nr.-/10.03.2009, petiție prin care a solicitat acestuia să comunice dacă Primarul General a formulat oferte de despăgubiri pentru terenuri ce nu au putut fi oferite în natură în perioada 1998-2008.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile nr.OG27/2002, Legea nr.215/2001.
Pârâtul a depus întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu are atribuții concrete în legătură cu soluționarea cererilor de despăgubire întemeiate pe dispozițiile Legii nr.44/1994 și excepția lipsei de obiect a cererii, arătând că a răspuns petiției reclamantului, depunând la dosarul cauzei adresa de răspuns nr. L 9331 din 01.04.2009 și borderoul pentru trimiteri corespondențe cu serviciul suplimentar "recomandat", rec1amantul figurând la poziția 3 din acest borderou.
Prin sentinta civila nr.2363/22.06.2009,Tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale pasive si a respins acțiunea formulată de reclamant,ca rămasă fără obiect.
Pentru a pronunta aceasta solutie,instanta a retinut ca reclamantul a justificat calitatea procesuala pasiva prin formularea unei petiții adresate acestui pârât, neavând relevanță dacă are sau nu secretarul general competențe concrete în privința cererilor de despăgubire întemeiate pe dispozițiile Legii nr.44/1994.
În ceea ce priveste cea de-a doua excepție invocată de pârât,instanta a apreciat ca este fondata fata de imprejurarea ca reclamantului i-a fost comunicat raspunsul la petitia sa înregistrată sub nr.8 1268 1/10.03.2009, conform art. 8 din nr.OG27/2002.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul,invocand urmatoarele motive:
1.Instanta de fond a incalcat principiul contradictorialitatii,în conditiile in care a argumentat solutia pronuntata exclusiv în raport de apararile paratului din întampinare(art.304 pct.5 proc.civ).
2.Instanta a considerat eronat ca paratul a respins petitiei sale,încalcand,astfel,dreptul reclamantului la petitionare,fapt apreciat incompatibil cu statutul de magistrat și inechitabil în raport cu dispozițiile art.51 din Constitutia României.
Prin neacordarea daunelor morale,reclamantului i-a fost creat un prejudiciu material,dar si incalcarea dreptului la integritate psihica,fapt,de asemenea, incompatibil cu statutul de magistrat.
În acest context se concluzioneaza ca instanta a depăsit atributiile puterii judecatoresti,fiind incident motivul prevazut de art.304 pct.pct.4 proc.civ.
3. excepția ramanerii fara obiect a actiunii,instanta a schimbat obiectul petitiei reclamantului si implicit al cererii de chemare în judecata,fara a pune in discutia partilor acest lucru și cu consecinta pronuntarii asupra a ceea ce nu s-a cerut(art.304 pct.6 proc.civ.).
4.Hotararea atacata s-a dat cu incalcarea competentei altei instante,în conditiile in care inscrisurile depuse de parat în combaterea cererii de chemare în judecata sunt cercetate de alte instante de judecata(art.304 pct.3C.proc.civ).
5. fost incalcat dreptul la un proces echitabil,astfel cum acesta a fost statuat de dispozițiile art.21 din Constitutia Romaniei,art.6 din CEDO,precum si dreptul de proprietate, cu consecinta depăsirii atributiilor puterii judecatoresti.
Analizand recursul prin prisma motivelor formulate,Curtea constata ca este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În referire la primul motiv de recurs privind încălcarea principiului contradictorialitatii,Curtea retine ca,în temeiul acestui principiu,părtile au dreptul de a face cereri,de a propune dovezi,de a-si exprima punctul de vedere asupra problemelor de fapt si de drept ce privesc pricina etc.
Din aceasta perspectiva,Curtea retine ca instanta a admis cererea reclamantului de amânare a judecătii,formulata la termenul din data de 25.05.2009,pentru a lua la cunostinta de cuprinsul întâmpinării paratului si a inscrisurilor anexate acesteia.Mai mult,reclamantul a formulat la data de 04.06.2009 concluzii scrise prin care si-a exprimat punctul de vedere cu privire la excepțiile invocate de catre parat.
Împrejurarea ca instanta de fond nu a agreat punctul de vedere al reclamantului,atat în privinta excepției invocate relativ la cererea principala,cat si în privinta capătului de cerere privind plata despăgubirilor morale,nu îndreptateste concluzia recurentului în sensul încalcarii principiului contradictorialitatii,iar nemultumirile recurentului din aceasta perspectivă urmand a fi analizate sub aspectul temeiniciei hotararii atacate.
Curtea constata,de asemenea,ca nu poate fi retinuta în cauza nici incidenta motivului de recurs prevazut de art.304 pct.4 proc.civ,ipoteza vizata de textul de lege fiind aceea a incursiunii autorității judecatoresti în sfera activitatii autoritatii executive sau legislative.
Or,în cauza,instanta judecatoreasca,învestita cu cenzurarea refuzului autotitatii de a-i raspunde reclamantului la o petitie,conform OG 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, a constatat ca actiunea a ramas fara obiect,ca urmare a comunicarii raspunsului catre petitionar.
Pronuntarea unei solutii în acest sens nu are semnificatia depasirii puterilor autoritatii judecatoresti,
Tot astfel,criticile recurentului relativ la faptul neacordarii daunelor morale si încalcarii dreptului de proprietate al reclamantului sunt straine de motivul anterior analizat.
Sustinerea recurentului în sensul ca instanta s-ar fi pronuntat asupra ceea ce nu s-a cerut,nu se probeaza în cauza.
Astfel cum s-a aratat,Tribunalul învestit cu cererea reclamantului de cenzurare a refuzului autorității pârâte de a-i solutiona petitia,a constatat ca,în realitate,aceasta a raspuns si,pe cale de consecinta a respins actiunea ca ramasa fara obiect.
Împrejurarea ca raspunsul nemultumeste pe recurent,iar solutia instantei,din aceasta perspectiva,este netemeinică,nu constituie un argument pentru retinerea motivului de recurs prevazut de art.304 pct.6 proc.civ.
Motivul de recurs privitor la încalcarea competentei instantei care a pronuntat hotararea atacata,nu se verifica,dispozițiile art.10 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ,stabilind fara echivoc competenta materiala tribunalului în solutionarea cererilor avand ca obiect actele administrative tipice sau atipice(refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri).Or,în raport de obiectul actiunii si domiciliul/sediul părtilor,Tribunalul B era deplin competent a solutiona cauza dedusa judecatii,atat din punct de vedere material cat si teritorial.
Curtea constata,de asemenea,că solutia instantei de judecata data capătului de cerere principal este legala si temeinica.
Se retine în acest sens ca reclamantul a solicitat Secretarului General să-i comunice "daca Primarul General al municipiului B si /sau Primaria Municipiului B au facut despăgubiri pentru terenuri ce nu au putut fi oferite în natura,în perioada 1998- 2008",precizand,totodata,ca un astfel de raspuns îi este necesar pentru a pune în executare sentinta civila nr.871/23.09.1998(prin care s-a dispus obligarea Consiliului General la solutionarea cererii reclamantului de împroprietarire,conform art.13 din Legea 44/1994).
Prin raspunsul emis la data de 01.04.2009,se aduce la cunostinta reclamantului faptul că nici Primarul General al municipiului B,nici Primaria Municipiului B nu au competente în ceea ce priveste acordarea de despăgubiri,conform Legii -,competenta revenind Institutiei Prefectului.
Rezulta,asadar,ca paratul s-a conformat obligatiilor impuse de OG 27/2002,raspunzand în termenul legal la petitia reclamantului,fapt ce impunea respingerea cererii.
De vreme ce nu se poate retine vreo fapta ilicita a paratului,Curtea constata ca nu sunt întrunite conditiile raspunderii civile delictuale ce fundamenteaza acordarea despăgubirilor morale solicitate de catre reclamant.Asa fiind,nu se impunea admiterea nici a acestui capăt de cerere.
Pentru aceste considerente,retinand legalitatea si temeinicia sentintei recurate,Curtea,în temeiul art.312 alin.1 proc.civ,va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul R împotriva sentinței civile nr. 2363 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 22.06.2009 în dosarul nr.16533/3/CA/2009, în contradictoriu cu pârâtul SECRETARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnodact. /2 ex./23.02.2010
- S9 -
Președinte:Patraș Bianca LauraJudecători:Patraș Bianca Laura, Cîrjan Raluca Maria
