Anulare act administrativ . Decizia 363/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 363/CA
Ședința publică de la 01 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
Judecător: I - -
Grefier:
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenții;, domiciliați în S,-, -.E,.B,.4,.11, județul S,în contradictoriu cu intimații:, și Primarul Municipiului S, având ca obiect - anulare act administrativ, recurs împotriva sentinței numărul 1082/CA/5.12.2008.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 25.05.2009, susținerile părților fiind cuprinse în încheierea din acea zi, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților de a depune note de concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 01.06.2009.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1082/CA/5.12.2008 Tribunalul Iașia respins cererea formulată de reclamanții și, cu domiciliul în municipiul S,-, -.. B,. 4,. 11, jud. S în contradictoriu cu pârâții și, ambii cu domiciliul în S,-, -.. A,.3,. 9, jud. S și Primarul municipiului S, cu sediul în S,--A, jud.
Obligă reclamanții să plătească în solidar pârâților și, cu titlu de judecată, suma de 1333,5 lei.
Reține instanța, în motivarea sentinței că prin autorizația de construire nr. 445/ 4.07.2006, emisă de Primarul municipiului S,s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru edificarea unui acoperiș tip șarpantă din lemn în completarea celui existent pentru reparații și pentru amenajarea unui spațiu de locuit în mansarda acoperișului nou.
Motivația executării acestor lucrări de construire este prezentată în Proiectul nr. 70-05/2006, întocmit de Societatea de Proiectare Construcții "Proiect". S, realizarea noului acoperiș impunându-se din următoarele motive:
- pantele diminuate spre coloanele de colectare a apelor pluviale au favorizat, prin starea permanentă de umezeală, degradarea hidroizolației bituminoase
- umezeala acumulată în stratul termoizolant a dus la creșterea coeficientului de transfer termic, din acest motiv,în anotimpul,producându-se condens la plafon
- starea permanentă de umezeală generează în apartamentul nr. 8 de la. 3 un microclimat dăunător sănătății și contribuie la corodarea armăturii din planșeu și deteriorarea instalației electrice înglobate.
Spațiul obținut prin închiderea terasei și realizarea unei șarpante peste acesta permite amenajarea de spații locuibile - gen mansardă.
Se observă că scopul principal al construirii acoperișului tip șarpantă este unul de consolidare a blocului respectiv, finalitatea fiind una colectivă, ce reclamă urgență, motiv pentru care hotărârea asociației de proprietari în acest sens este suficientă pentru demararea lucrărilor respective.
Amenajarea unui spațiu de locuit în mansarda acoperișului nou edificat nu este de natură a crea un disconfort suplimentar reclamanților decât cel realizat prin ridicarea acoperișului respectiv, această din urmă construcție fiind necesar a se realiza pentru motivele indicate mai sus, reprezentând o lucrare de consolidare obligatorie a construcției respective și o soluție tehnică recomandată de specialiștii în domeniu pentru rezolvarea problemelor identificate în cazul blocului respectiv.
Astfel, în actul de constatare tehnică întocmit de arhitectul, la data de 12.01.2006, la solicitarea Asociației de Proprietari din - enel, str. - nr. 22,. S, se arată că exploatarea în timp a imobilului respectiv a creat unele probleme locatarilor, ce vizează siguranța în exploatare, izolarea termică și hidrofugă, igiena și sănătatea oamenilor.
Sistemul de acoperire proiectat în soluție mixtă, cuprinzând parțial învelitoare tip terasă și parțial învelitoare tip șarpantă din lemn, bazat pe criteriul economiei de materiale de construcție ( în special, lemnul ) adoptat la nivelul anului 1980, este inadecvat pentru zona geografică și condițiile pluviometrice ale podișului, conducând la degradări ale construcțiilor dovedite în timp pe un număr însemnat de imobile din zonă.
Astfel, configurația pantelor acoperișului executat în sistem șarpantă este defavorabilă zonei acoperite în sistem terasă întrucât un versant al acoperișului deversează direct pe terasă.
Acumulările de ape meteorice în fenomenul îngheț-dezgheț produc fisuri acoperișului în terasă, prin care apa produce degradări ale tencuielilor, finisajelor, cauzând, mai grav, coroziunea în armăturile grinzilor și ale planșeelor din beton armat care o susțin.
Reparațiile efectuate în timp de administratori,de proprietarii imobilelor, s-au dovedit a fi ineficiente întrucât frecvența degradărilor depășește capacitatea financiară de refacere, soluția tehnică dovedindu-se inadecvată.
Soluția tehnică oferită de arhitect pentru stoparea fenomenului descris mai sus, constă în acoperirea corespunzătoare a zonei de terasă cu un acoperiș în șarpantă din lemn.
În concluzie, edificarea acoperișului respectiv,ce este contestată de reclamanți, nu reprezintă doar rezultatul voinței pârâților și, ci este o măsură tehnică ce se impunea pentru consolidarea construcției respective, situație în care primează interesul majoritar colectiv.
De altfel, construcția ridicată pe terasa situată deasupra etajului al treilea al blocului respectiv, s-a realizat pe structura preexistentă de grinzi și stâlpi, repetându-se, la etajul al patrulea, limitele exterioare și condițiile de vecinătate existente la etajele referitoare (1,2,3) de pe aceeași verticală.
Ca efect al mansardării terasei asupra unei camere (dormitorul) din apartamentul reclamanților atât expertul principal, cât și cei doi experți consultanți propuși de părți, au identificat scăderea timpului de însorire, care oricum era redus întrucât partea respectivă din apartament este orientată către nord - nord/vest.
Totuși, având în vedere că dormitorul în cauză nu are ferestre orientate spre construcția realizată de pârâți și că reclamanților nu le- fost micșorată perioada de însorire zilnică mai mult decât în cazul apartamentelor de pe aceeași verticală, aflate la etajele 1,2,3, de la aceeași scară, și nu sub limita minimă prevăzută de normele sanitare în vigoare, potrivit punctului de vedere exprimat prin Raportul de constatare al Ordinului din România, întocmit ca urmare a sesizării formulate de reclamanți, instanța apreciază că disconfortul creat acestora din urmă ca urmare a edificării acoperișului și amenajării mansardei respective, prin reducerea gradului de însorire a unei camere din apartament, nu este de o asemenea amploare încât să justifice înlăturarea unei soluții tehnice favorabile pentru consolidarea întregii clădiri colective.
În ceea ce privește problema lipsei de intimitate și siguranță, ridicată de expertul consultant propus de reclamanți, instanța consideră că aceasta nu există deoarece singurul spațiu al apartamentului reclamanților care are ferestre spre locuința pârâților, este balconul, care, prin structura sa clasică general cunoscută, elimină ideea luării în considerare a unei astfel de perspective.
De asemenea, construcția nou realizată nu a avut ca efect, potrivit punctului de vedere exprimat de expertul principal, diminuarea valorii apartamentului reclamanților, în literatura de specialitate, neexistând coeficienți privind individualizarea imobilului care să țină cont de durata de însorire.
Aceeași este și opinia expertului consultant propus de pârâți, în timp ce expertul propus de reclamanți indică o reducere a valorii actuale a apartamentului cu cca. 4-5 %, în stabilirea valorii de 9.000 -11.000 euro luând în calcul și un alt coeficient, cel de depreciere de 7-9%.
Cu privire la celelalte cauze invocate de reclamanți a fi produse de noua construcție, nici unul dintre experți nu reține existența lor, însuși expertul consultant propus de aceștia arătând că urmele de umezeală și condens sau igrasie din apartamentul reclamanților, provin din alte cauze, care nu au legătură cu construcția în litigiu.
Se impune totuși remedierea în cel mai scurt timp, de către pârâți, a unor greșeli de execuție la îmbinarea acoperișurilor, aspect sesizat de către toți cei trei experți, care și-au exprimat opinia în cauză.
Față de considerentele reținute, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile 1082/CA/5.12.2008 a Tribunalului Iași au declarat recurs reclamanții - și -.
Susțin recurenții că a fost dovedită în cauză încălcarea dispozițiilor legale la emiterea autorizației de construcție atacată, respectiv:
a)acordul notarial a fost luat doar de la locatarii de la scara A, în condițiile în care, fiind vorba de un bloc de locuințe format din două tronsoane, starea de indiviziune forțată cu privire la părțile de folosință comună există față de toți proprietarii de la ambele scări ale blocului. Prin lipsa acordului proprietarilor de la scara B s-au încălcat prevederile certificatului de urbanism și cei cele ale art. 2 al. 21lit. d) din Legea 50/1991, republicată, disp. art. 2.5.6. din anexa 1 la lege și art. 41 și 42 din Legea 230/2007.
b) Reclamanților nu li s-a cerut un acord pentru emiterea autorizației de construire atacate, deși erau proprietari vecini în plan orizontal cu spațiul proiectat, "direct afectați" atât de schimbarea destinației spațiului, cât și de modificările constructive proiectate. Prin edificarea unei mansarde cu destinație de spațiu de locuit, pe terasa blocului, s-a modificat destinația terasei, locuința edificată fiind ocupată în prezent de pârâți.
c) Proiectul aprobat prin eliberarea autorizației nu este unul complet, așa cum este reglementat prin anexa 1 la Legea 50/1991, aspect confirmat de concluziile experților și. Cu privire la acest nu s-a răspuns la obiecțiuni, iar expertul consultant indică actele care lipsesc.
Tribunalul nu s-a pronunțat cu privire la aceste lacune ale proiectului, care atrag nelegalitatea autorizației de construcție.
Instanța a respins în mod nelegal cererea reclamantului de efectuare a unei noi expertize în construcții, justificat și de refuzul expertului de a răspunde la obiecțiuni.
d) autorizația este nelegală întrucât proiectul aprobat încalcă dispozițiile art. 612 și 615 cod civil care reglementează servitutea de streașină și de vedere, iar expertul nu avea competența să aprecieze că, fiind vorba de o formă arhitecturală deja existentă și acceptată de proprietari, prevederile Codului civil nu se aplică.
Din planșele foto se observă că distanța de 1,9 nu este respectată, iar soluția adoptată privind scurgerea apelor pluviale nu este corectă.
II. Tribunalul a justificat construirea mansardei reținând interesul comun al tuturor locatarilor de a opri infiltrările de apă, reținând în mod eronat că edificarea construcției, reprezintă "o lucrare de consolidare obligatorie", teză pe care nici înșiși pârâții nu au susținut-
III. Greșit s-a reținut că edificarea construcției nu modifică structura preexistentă a blocului, atât timp cât apartamentul reclamanților situați la ultimul etaj al tronsonului B, nu avea vecini direcți spre tronsonul
IV. Este dovedită deplin existența vătămării produsă reclamanților și gravitatea acesteia, prin:
- scăderea importantă a timpului de însorire, menționată în expertizele și și în punctul de vedere al arhitectului;
- scurgerea apelor pluviale pe peretele apartamentului reclamanților;
- scăderea evidentă a valorii de piață a imobilului.
Depunând întâmpinare, intimații și - au răspuns criticilor formulate solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate, în lumina dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă și a celorlalte dispoziții legale incidente, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Cu privire la acordul tuturor proprietarilor din bloc pentru edificarea construcției tip mansardă, instanța reține că acesta nu se impunea a fi luat proprietarilor de apartamente din tronsonul B și nici recurenților, ca proprietari direcți afectați (lit. a și b din motivele de recurs).
Conform disp. art. 2.5.6 din anexa 1 la Legea 50/1991, în forma în vigoare la data eliberării autorizației de construcție, acordul proprietarilor din tronsonul B al blocului nu se impunea a fi luat, pentru o mansardare a tronsonului Aceasta întrucât, astfel precum rezultă din însăți autorizația eliberată în cauză, nu este vorba despre o construcție nouă, ci de reamenajarea uneia preexistente.
Prin autorizația de construire 445/4.07.2006 s-a încuviințat construirea unui acoperiș de tip șarpantă din lemn în completarea celui existent; reparații amenajare spațiu de locuit în mansarda acoperișului său" precum și "structurii din beton cu închideri și compartimentări din panouri și ghips carton în sistem tristrat".
Ca atare, nu au fost prevăzute măsuri speciale de protejare a spațiului deținut de reclamanți, ca spațiu de locuit ca și cel edificat de pârâți, cu aceeași destinație.
Dispozițiile art.41 și 42 din Legea 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociaților de proprietari, intrată în vigoare la 23.07.2007, nu au aplicabilitate în cauză, în condițiile în care autorizația de construire a fost emisă la data de 4.07.2006, cu valabilitate de 12 luni. În sensul disp. art. 12 din OG85/2001 privind asociațiile de proprietari, acordul pentru construire a fost luat doar proprietarilor din tronsonul A, parte de bloc deasupra căreia a fost efectuată mansardarea și asupra căreia recurenții nu au un drept de coproprietate.
Faptul de a determina dacă recurenții sunt sau nu direct afectați de edificarea mansardei impune studiul planșelor foto depuse la dosar și al aspectelor constatate prin expertizele efectuate în cauză. Se poate astfel vizualiza că balcoanele de la scările A și ale blocului sunt lipite de la etajul IV al recurenților este închis cu sticlă mată în față și lateral ceea ce reduce iluminarea dormitorului. De asemenea, ferestrele de la camerele apartamentului reclamanților apar ca fiind orientate spre curtea interioară a blocului, nu spre construcția ridicată de intimați.
Nefiind vorba de o construcție ridicată de la sol, s-a respectat proiectul inițial al blocului, cu respectarea tuturor aliniamentelor, condiții în care nici faptul că unul dintre pereții apartamentului recurenților nu avea vecini nu poate fi interpretat ca o modificare a structurii inițiale.
Cât privește respectarea dispozițiilor legale incidente la data emiterii autorizației contestate (punctul din motivele de recurs), se observă că, în întocmirea întregii documentații necesare s-a pornit de la exigențele impuse prin certificatul de urbanism nr. 86/3.02.2006 emis de Primăria S, avizul proiectantului inițial nr. 59/2006, expertiza tehnică în baza NP 064/02, Acordul Inspectoratului în Construcții
Proiectul a fost întocmit de către o societate autorizată, de specialitate, avizat de Consiliul Tehnico -Economic al proiectantului inițial al blocului, iar documentația tehnică este completă, în conformitate cu dispozițiile legale și normativele în vigoare, în condițiile în care structura de rezistență din stâlpi și grinzi era preexistentă.
În discuție fiind lucrări de reamenajare a unei construcții deja edificate, disp. art. 612-615 Cod civil nu au aplicabilitate în cauză.
Susținerile recurenților în sensul că documentația depusă pentru eliberarea autorizației de construire este incompletă se fundamentează pe susținerile expertului consultant, însă sunt contrazise de aspectele sesizate de către expertul principal, ale cărui concluzii instanța și le-a însușit și sunt în acord cu cerințele impuse atât prin certificatul de urbanism, cât și prin dispozițiile Legii 50/1991 și ale Ordinului 1430/2005 al Ministrului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a acestei legi.
Raportat la amplul probatoriu administrat în cauză, la faptul că din lucrările de specialitate, cu caracter tehnic, instanța a avut suficiente elemente pentru a-și forma convingerea, nu se impunea efectuarea unei noi expertize, așa cum susțin recurenții.
Corect a reținut instanța și faptul că nu este dovedită vătămarea produsă recurenților prin actul administrativ atacat, prin neafectarea reală și directă a timpului de însorire al apartamentului, lipsa de intimitate și de siguranță, scurgerea apelor pluviale și scăderea valorii de piață a imobilului. Aceste susțineri nu sunt dovedite prin probatoriul cauzei, iar instanța de fond, făcând referire la probe, a dat o amplă argumentare, atât directă ca răspuns cât și prin aspectele reținute referitor la cele invocate de reclamanți, oportunitatea amenajării construcției în scopul protejării clădirii împotriva acumulării de ape pluviale.
Raportat la toate aspectele reținute, Curtea apreciază că recursul nu este fondata, urmând să-l respingă conform art. 312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Resping e recursul formulat de către și împotriva sentinței civile nr. 1082/CA/5.12.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimaților și câte 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 1.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - I -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
03.07.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Leocadia Roșculeț, Iulia
