Anulare act administrativ . Decizia 41/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.41/CA
Ședința publică din data de 27 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Elena Carina Gheorma
Judecător - - -
Grefier -
S-au luat în examinare recursul în contencios administrativ declarat de recurentul reclamant, domiciliat în C, șos. -, nr.172, județ C și de recurenții intervenienți, domiciliată în C,-, G, din C, str. -, nr.50, -N9,.B,.4,.35, din C,-, din C,-, împotrivaSentinței civile nr.1294/30.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimații pârâți Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în B, Calea, nr.202, sector1, Șeful Cancelariei Primului Ministru, cu sediul în B, nr.1, sector 1, Comisia Județeană C pentru Aplicarea LEGII NR. 9/1998, cu sediul în C,-, județ C, Asociația Română a Victimelor - secția, cu sediul în B, Calea nr.202, sector 1, Comisia Mixtă Româno - din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în B, Calea, nr.202, sect.1, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde pentru recurentul reclamant avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază obiectul cauzei, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, stadiul procesual. Totodată învederează că, luând legătura telefonic cu Cancelaria Primului Ministru, aceasta a comunicat că, potrivit OUG nr.3/2009, această instituție nu are personalitate juridică, și este un aparat de lucru al primului ministru.
Apărătorul recurentului reclamant precizează că nu are cereri prealabile de formulat, probe de propus, solicitând cuvântul pentru dezbateri.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului reclamant, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii contestației, motivat de faptul că legea nu distinge asupra înscrisurilor doveditoare, motiv pentru care apreciază că în mod eronat instanța de fond s-a raportat numai la lipsa înscrierii reclamanților în tabelele eliberate de Ministerul Afacerilor Externe, reținând că acestea reprezintă singurul act doveditor verificat de Comisia mixtă româno-bulgară.
Învederează că în dosarul de fond, la filele 15-20 sunt atașate a depus la dosarul de fond înscrisuri eliberate de Arhivele Naționale ale Statului care atestă bunurile imobile abandonate în orașul, din care rezultă calitatea autorului recurenților, de persoană îndreptățită în sensul Legii nr.9/1998.
CURTEA,
Asupra recursului în contencios-administrativ de față:
Prin cererea înregistrată sub nr. 11101/118/21.11.2007 pe rolul Tribunalului Constanța, reclamantul, în temeiul art.8 alin.1 din nr.HG1643/2004 și a Normelor Metodologice pentru aplicarea nr.OG94/2004, în contradictoriu cu pârâții Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.9/1998 din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, Șeful Cancelariei Primului Ministru -, Comisia Județeană C pentru Aplicarea Legii nr.9/1998, Asociația Română a Victimelor - Secția, Comisia Mixtă Româno - din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, a solicitat anularea Ordinului nr.5272/13.09.2007 și a Ordinului nr.5273/ 13.09.2007, cu consecința menținerii Hotărârii nr.1033/ 01.02.2002 și a Hotărârii nr.997/ 01.02.2002 emise de Comisia Județeană C pentru aplicarea Legii nr.9/1998.
În motivare, a arătat că actele administrative contestate (cele două ordine) au fost emise în mod abuziv, nerespectându-se dispozițiile legale în materie, fiind depuse toate documentele necesare.
Reclamantul a susținut că nu există motive legale pentru invalidarea hotărârilor emise de Comisia Județeană C pentru aplicarea Legii nr.9/1998.
Pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală motivând, în esență, că prin ordinele atacate nu i s-a pus în vedere reclamantului că nu are dreptul la despăgubiri, ci doar s-au invalidat hotărârile comisiei județene, datorită existenței unor inadvertențe, urmând ca acestea să fie îndreptate prin reanalizarea dosarului în procedura specială reglementată de Legea nr.9/1998.
Prin note scrise, pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Asociația Română a Victimelor - Secția și Comisia Mixtă Româno - din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, având în vedere prevederile nr.HG753/1998 modificată și completată prin nr.HG1277/2007, vizând atribuțiile celor două pârâte.
Cancelaria Primului Ministru, prin note scrise, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, față de dispozițiile art.6 alin.1 din nr.OUG25/2007 modificată prin nr.OUG42/2007, privind reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.
Pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în conformitate cu dispozițiile art.13 alin.1 din Legea nr.554/2004, a depus documentația ce a stat la baza emiterii ordinelor contestate.
În cauză, au formulat cerere de intervenție în interes propriu, G, și, în calitate de moștenitori legali, alături de reclamant, ai defunctului, solicitând anularea actelor administrative deduse judecății și menținerii hotărârilor nr.1033 și nr.997/01.02.2002.
Prin Încheierea din 17.06.2008 în temeiul dispozițiilor art.49 alin.2 raportate la cele ale art.52 Cod pr. civilă, instanța a admis în principiu cererile de intervenție formulate în cauză.
Prin Sentința civilă nr. 1294/30.09.2008 Tribunalul Constanțaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Asociația Română a Victimelor - Secția, Comisia Mixtă Româno - și Cancelaria Primului Ministru și a respins acțiunea reclamantului, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără legitimare procesuală și a respins acțiunea în contradictoriu cu acestea.
A respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Județeană C pentru Aplicarea Legii nr.9/1998, precum și cererile de intervenție în interes propriu formulate de, G,.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut în esență următoarele:
Referitor la calitatea procesuală pasivă a pârâtei Cancelaria Primului Ministrus-a reținut că, prin modificările legislative în domeniu, respectiv nr.HG1068/2007 de modificare a nr.HG361/2005, drepturile și obligațiile în aplicarea Legii nr.9/1998 au fost preluate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, instituție care se legitimează procesual în fața instanțelor de judecată.
Cât privește calitatea procesuală pasivă a Asociației Române a Victimelor - Secția și Comisiei Mixte Româno - din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, acestea au atribuții conform art.35 alin.1 din nr.HG1277/2007 de a acorda un "aviz consultativ" la propunerile de invalidare, a propunerilor de plată. neavând calitatea de emitent al actului contestat și, în consecință parte în raportul juridic obligațional.
Pe fondul cauzei, a reținut că prin Ordinul nr.5272/13.09.2007 s-a invalidat Hotărârea nr.1033/2002 și prin Ordinul nr.5273/13.09.2007 s-a invalidat Hotărârea nr.997/2002, adoptate de Comisia Județeană C de aplicare a Legii nr.9/1998 republicată.
La baza soluției de invalidare, a propunerilor de acordare a compensațiilor bănești, prin actele administrative contestate, autoritatea pârâtă a avut în vedere faptul că la momentul verificării înscrisurilor depuse, nu existau acte doveditoare, care să ateste bunurile imobile abandonate de autorul reclamantului, în mediul din orașul, precum și faptul că acesta nu figurează în tabelele eliberate de Ministerul Afacerilor Externe, singurul act doveditor verificat de Comisia mixtă româno-bulgară.
Art.351alin.2 din nr.HG1277/2007 privind modificarea și completarea Normelor de aplicare a Legii nr.9/1998 prevede că serviciul de aplicare a legii verifică condițiile referitoare la:
- calitatea de beneficiar al Legii nr.9/1998;
- calitatea de beneficiar al Legii nr.9/1998;
- calitatea de moștenitor a solicitantului;
- existența documentelor întocmite și verificate de Comisia mixtă româno-bulgară, emise de Arhivele Naționale și Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, care atestă situația bunurilor pentru care se solicită compensații.
3 stabilește că "în cazul neîndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, . se propune invalidare prin decizie a hotărârii și transmiterea ei către comisia județeană".
S-a constatat că, în speță, din documentația depusă la dosar de autoritatea pârâtă, nu există acte doveditoare care să ateste imobilele abandonate în mediul, așa cum prevăd dispozițiile legale menționate și în raport de dispozițiile art.5 din Legea nr.9/1998.
Cum nici pe parcursul cercetării judecătorești, nu au fost depuse înscrisuri care să fie analizate sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de textele de lege menționate, instanța a apreciat neîntemeiată acțiunea și, în conformitate cu dispozițiile art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, a respins acțiunea formulată de reclamant.
Având în vedere situația de fapt și drept reținută în cauza dedusă judecății, a respins și cererea de intervenție în interes propriu.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs reclamantul și intervenienții în interes propriu, G, și, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, motivat de faptul că instanța de fond a interpretat restrictiv prevederile art.5 din Legea nr.9/1998 preluând motivarea soluției de invalidare a propunerilor de acordare a compensațiilor bănești pronunțată prin Ordinele nr.5272/13.09.2007 și nr.5273/13.09.2007, în condițiile în care "dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor pentru care se solicită compensații se face cu înscrisuri".
Astfel, legea nu distinge asupra înscrisurilor doveditoare, motiv pentru care apreciază că în mod eronat instanța de fond s-a raportat numai la lipsa înscrierii reclamanților în tabelele eliberate de Ministerul Afacerilor Externe, reținând că acestea reprezintă singurul act doveditor verificat de Comisia mixtă româno-bulgară.
Învederează că a depus la dosarul de fond înscrisuri care atestă bunurile imobile abandonate în orașul, din care rezultă calitatea autorului recurenților, de persoană îndreptățită în sensul Legii nr.9/1998, respectiv: act de vânzare-cumpărare vizând imobilul din orașul, "copie extras din tabelul nominal de locuitori de origine română din orașul care urmează a evacua teritoriul și averea imobiliară ce posedă", județul, Fond:Comisia mixtă româno-bulgară pentru schimbul de populație din anul 1940, eliberată de Arhivele naționale Istorice centrale, declarațiuni, situații de avere imobilă, declarație.
Consideră că aceste probatorii trebuie analizate și coroborate în ansamblul lor prin prisma art.5 din Legea nr.9/1998 care nu exclude posibilitatea dovedirii acțiunii prin orice înscris care să ateste calitatea de beneficiar al acestei legi, calitatea de moștenitor a solicitantului și nu restrânge aria actelor doveditoare numai la tabelul eliberat de Ministerul Afacerilor Externe ca fiind singurul act doveditor verificat de Comisia mixtă româno-bulgară.
Prin Încheierea din 15.04.2009 Curtea a dispus suspendarea soluționării cauzei în temeiul art.155/1 pr.civ. motivat de faptul că recurentul reclamant nu a făcut dovada calității de moștenitor. Cauza a fost repusă pe rol la cererea acestuia la data de 16.12.2009.
Examinând recursul prin prisma criticii aduse hotărârii dar și potrivit art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Astfel, reclamanții au solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul Legii nr.9/1990 pentru imobilele abandonate de autorul lor în orașul, Bulgaria iar prin ordinele contestate în speța de față s-au invalidat hotărârile Comisiei județene, motivat de faptul că autorul reclamanților nu figurează în tabelele eliberate de Ministerul Afacerilor Externe și verificate de Comisia Mixtă Româno -.
Potrivit art.4 alin.5 din Anexa C la Tratat (Acordul privitor la schimbul de populațiune Română și ), "Proprietatea imobiliară urbană, aparținând populațiunilor făcând obiectul prezentului Acord, rămâne proprietatea privată a actualilor proprietari și, în consecință, supusă legilor țării unde se află situată."
Prin urmare, dacă proprietățile imobiliare rurale aparținând romanilor obligați sa părăsească teritoriile transferate Bulgariei deveneau, potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, proprietatea statului bulgar chiar la momentul abandonării lor, pentru proprietățile imobiliare urbane s-a stabilit un alt regim juridic, astfel că acestea rămâneau în proprietatea privată a proprietarilor, fiind supuse legilor țării în care se aflau.
Acest drept de proprietate s-a menținut până în anii 1952-1953, când, potrivit Decretului nr.513/1953, statul bulgar a obținut dreptul de proprietate asupra bunurilor urbane situate pe teritoriul său, bunuri proprietatea persoanelor fizice sau juridice române care au făcut obiectul lucrărilor Comisiei Mixte româno - bulgare instituită în mai 1949.
În atare situație, înscrisurile prezentate de reclamanți, respectiv declarațiunea și situația de avere întocmită de Comisia mixtă româno - bulgară în anul 1940 nu sunt suficiente pentru a dovedi că la momentul trecerii imobilului în proprietatea statului bulgar acesta se mai afla în patrimoniul autorului lor. O astfel de dovadă trebuie să rezulte din listele - anexă la Tratatul d l Craiova întocmite ulterior anului 1940, respectiv de către Comisia Mixtă româno - bulgară instituită în anul 1949 și deținute de Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, dovadă pe care reclamanții nu au făcut-
Prin urmare, în mod corect s-a dispus invalidarea hotărârilor Comisiei Județene și completarea dosarului cu acte de proprietate verificate și acceptate de Comisia Mixtă Româno -, instanța de fond pronunțând astfel o hotărâre legală și temeinică.
Pe cale de consecință, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii atacate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art.312 Cod pr. civilă să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursulîn contencios administrativ declarat de recurentul reclamant, domiciliat în C, șos. -, nr.172, județ C și de recurenții intervenienți, domiciliată în C,-, din C, str. -, nr.50, -N9,.B,.4,.35, din C,-, din C,-, împotrivaSentinței civile nr.1294/30.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în B, Calea, nr.202, sector1, Șeful Cancelariei Primului Ministru, cu sediul în B, nr.1, sector 1, Comisia Județeană C pentru Aplicarea LEGII NR. 9/1998, cu sediul în C,-, județ C, Asociația Română a Victimelor - secția, cu sediul în B, Calea nr.202, sector 1, Comisia Mixtă Româno - din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în B, Calea, nr.202, sect.1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 Ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud. fond:
tehnored.dec.jud. - -
2 ex / 18.03.2010
04 Februarie 2010
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma
