Anulare act administrativ . Decizia 439/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 439
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Doina Ungureanu JUDECĂTOR
-- -- JUDECĂTOR
- - -- JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu
GREFIER -
S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE G, împotriva sentinței nr.3846 din data de 14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru recurenta pârâtă DGFP G și administrator asistat de avocat pentru intimata reclamantă SC COM SRL Tg.J, lipsind Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C, Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Județeană Pentru Accize și Operațiuni Vamale
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursurile au fost declarate în termenul legal, că s-au depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302 și sunt scutite de taxa de timbru.
S-a arătat că intimata reclamantă a depus întâmpinare.
Curtea, apreciind cauza în stare de judecată a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii;
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă DGFP G, solicită admiterea recursurilor, modificarea sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
Avocat pentru intimata reclamantă SC COM SRL Tg.J, solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, întrucât sentința a fost pronunțată în deplină concordanță cu actele depuse la dosar și toate probatoriile administrate, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 17.08.2007, petent SC COM SRL Tg-J a chemat în judecată pârâtele Direcția Regională Vamală C - Biroul Vamal Tg-J în contradictoriu cu intimatele Direcția Generală a Finanțelor Publice G, Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C și Biroul Vamal Tg-J, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.61 din 30.07.2007 emisă de Gap rocesului verbal de control nr.1987/11.06. 2007 și a deciziei pentru regularizarea situației nr.42 din 11.06.2007 emisă de Direcția Regională Vamală C - Biroul Vamal Tg-J, precum și suspendarea executării acestora până la soluționarea prezentei contestații.
În motivarea contestației s-a arătat că în data de 06.11.2006 s-au efectuat formalitățile vamale pentru introducere în țară a unui autoturism cumpărat din ia, ocazie cu care petenta a depus certificatul EUR 1 nr. D - și a beneficiat de acordarea preferințelor tarifare, fiind stabilite taxe vamale în sumă de 3284 lei conform declarației vamale nr. din 6.11.2006 ce au fost achitate.
Ulterior Biroul Vamal Tg-J a solicitat verificarea dovezii de origine, respectiv controlul ulterior al certificatului EUR 1 privind autenticitatea documentelor și originea autoturismului importat, iar administrația vamală ăai nformat că acest bun importat nu este originar în sensul prevederilor Acordului dintre România și Comunitatea Europeană, respectiv exportatorul menționat în caseta 1 nu a fost găsit deoarece nu mai locuiește în ia.
Prin urmare s-a procedat la recalcularea taxelor vamale, fiind stabilite prin actul de control contestat diferențe de drepturi vamale la care au fost calculate și majorări de întârziere, totalul acestei obligații ridicându-se la suma de 6767 RON.
Petenta a formulat contestație împotriva acestor acte de control care a fost respinsă prin decizia nr.61/30.07.2007 emisă de G, aceasta apreciind că în cauză nu au fost aplicate în mod corect dispozițiile Protocolului 4 referitor la metodele de cooperare administrativă, anexă la acordul european ce instituie o asociere între România și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora ratificat prin OUG.192/2001.
S-a arătat că în baza prevederilor art.17 alin. 5 din Protocol, autoritățile vamale emitente trebuie să se asigure că documentele sunt completate corespunzător întreaga răspundere pentru eliberarea certificatului EUR 1 aparținând exportatorului și autorităților vamale care au eliberat certificatul și nu importatorului.
Intimata - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Caf ormulat întâmpinare la contestația de față prin care a solicitat respingerea contestației, invocând dispoziții ale Legii 20/1993 și ale Protocolului 4.
S-a susținut că deși contestatorul a beneficiat de regim tarifar preferențiat la intrarea în țară, totuși în urma controlului ulterior efectuat de Administrația vamală ă cu privire la certificatul de circulație a mărfurilor EUR 1 nr. D - a comunicat faptul că autoturismul introdus în țară de contestator nu poate să beneficieze de regim tarifar preferențial, deoarece exportatorul în sarcina căruia Protocolul nr.4 stabilește obligația de a prezenta documentele în baza cărora a solicitat autorității vamale din țara de export eliberarea dovezii de origine nu a putut fi găsit pentru că și-a schimbat domiciliul și nu mai locuiește în ia.
În consecință autoritatea vamală ăar eturnat dovada de origine bifată pe verso la rubrica 14.
S-a menționat că au fost respectate prevederile Protocolului nr.4 anexă la Acordul European, instituind o asociere între România pe de o parte și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora pe de altă parte, deci răspunsul în sensul că nu se poate certifica faptul că autoturismul este marfă de proveniență în sensul Acordului -România a fost rezultatul verificărilor efectuate pe cale oficială în baza relațiilor de colaborare dintre administrațiile vamale din România și ia neputând fi înlăturate demersurile efectuate pe cale oficială.
Totodată și pârâta DGFP Gaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată susținând în esență aceleași aspecte menționate anterior.
Tribunalul Gorj prin sentința nr. 3846 din 14.11.2007 a admis contestația formulată de contestatoarea SC COM SRL împotriva pârâtelor DGFP G, Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni vamale C - Biroul Vamal Tg.
A dispus anularea deciziei nr. 61/30.07.2007 emisă de DGFP G, a procesului verbal de control înregistrat sub nr. 1987 din 11.06.2007 a deciziei pentru regularizarea situației nr. 42/11.06.2007 emisă de - Biroul vamal Tg. J, cu consecința exonerării petentului de plata taxelor vamale, accizelor, TVA și a accesoril0r aferente, respectiv dobânzi și penalități de întârziere.
A respins cererea de suspendare a executării actelor.
În considerentele sentinței s-a reținut că la data de 06.11.2006 s-au efectuat formalitățile vamale de introducere în țară a unui autoturism marca 6 L/, cumpărat din ia și în urma depunerii certificatului EUR 1 nr. D- a beneficiat de acordarea unui regim preferențial tarifar, taxele vamale stabilite în acest mod fiind achitate,
S-a reținut că ulterior primirii acestui certificat de circulație a mărfurilor, Autoritatea Națională a Vămilor a trimis spre control acest certificat EUR 1 cu privire la autenticitatea sa și originea autoturismului importat.
Ca urmare a verificărilor efectuate administrația vamală ăac omunicat organelor vamale din România faptul că autoturismul introdus în țară de contestator nu poate beneficia de regim tarifar preferențial, deoarece exportatorul în sarcina căruia Protocolul nr.4 stabilește obligația de a prezenta documentele în baza cărora a solicitat autorității vamale din țara de export eliberarea dovezii de origine nu a putut fi găsit pentru că și-a schimbat domiciliul și nu mai locuiește în ia.
Prin urmare, autoritatea vamală din țara exportatoare a comunicat faptul că nu poate confirma originea comunitară a acestui autovehicul, astfel că acesta nu poate beneficia de regim tarifar preferențial.
În Protocolul nr.4 anexă la Acordul European, instituind o asociere între România pe de o parte și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora pe de altă parte, se definește noțiunea de produse originare din comunitate.
Acestea beneficiază la importul în România de regim vamal preferenția, fie prin prezentarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR 1, fie a unei declarații pe factură dată de exportator pe documentul de livrare.
În art.24 din Protocol se arată că dovezile de origine vor fi prezentate autorităților vamale ale țării importatoare iar în art.32 pct.6 se arată că în cazul unor suspiciuni se poate refuza acordarea regimului preferențial cu respectarea condițiilor prevăzute.
În certificatul EUR 1 nr. D - emis de autoritățile vamale e este trecut numele și adresa exportatorului completat de către autoritățile
În art.34 din Protocolul nr.4 se prevede că sancțiunile vor fi aplicate oricărei persoane care emite sau determină emiterea unui document ce conține date inexacte în scopul obținerii regimului preferențial.
S-a mai reținut că petentul nu are nici o culpă pentru emiterea certificatului EUR 1 prezentat la vama din România, acesta respectând prevederile Codului Vamal, Regulamentului de aplicare a Codului vamal și a Protocolul nr.4 în momentul în care a introdus în țară autoturismul marca 6L/, acesta deținând toate documentele cerute pentru a se acorda tariful vamal preferențial.
Faptul că ulterior autoritatea vamală a făcut verificări și constatat că exportatorul nu mai poate fi găsit deoarece și-a schimbat domiciliul de pe teritoriul iei, nu poate să ducă la înlăturarea regimului vamal preferențial așa cum în speță a procedat Biroul Vamal Tg-J când a întocmit actul constatator și a stabilit că petentul trebuie să plătească diferența de taxe vamale, ba mai mult și dobânzi și penalități de întârziere.
Deși s-a adresat DGFP G, acesta prin decizia nr.61 din 30.07.2007 a respins contestația petentului considerându-l culpabil.
Aceasta este o decizie prin care au fost depășite reglementările Protocolului 4 fiind absurd să fie acuzat importatorul român de schimbarea ulterioară a domiciliului exportatorului.
În acordul european nu sunt prevăzute sarcini și obligații pentru importator la momentul achiziționării mărfurilor de la exportator.
Autoritatea vamală română după verificarea ulterioară a originii produselor importate, dacă constată că acestea nu provin din nu poate să înlăture regimul vamal preferențial prin întocmirea unui document constatator al unei datorii vamale în sarcina importatorului român, deoarece s-ar încălca prevederile constituționale, prevederile Codului civil, Codului comercial, în sensul că nici o persoană fizică sau juridică, comerciant sau necomerciant nu poate fi răspunzătoare de fapta culpabilă a altuia, cu atât mai mult de fapta neculpabilă a aceluia, încălcându-se drepturile și libertățile fundamentale consfințite atât în Convențiile Europene cât și în legislația internă a României.
Potrivit art.17 din Protocolul 4 este stabilită procedura pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR 1, certificatul eliberându-se pe baza cererii scrise a importatorului care trebuie să prezinte oricând la cererea autorităților vamale ale țării exportatoare care eliberează certificatul de circulație EUR 1 toate documentele care dovedesc caracterul originar al produselor.
La rândul lor autoritățile vamale emitente ale acestui certificat au obligația să ia toate măsurile pentru a verifica acest caracter originar al produselor și îndeplinirea celorlalte cerințe din protocol, având posibilitatea să solicite orice document justificativ.
Ori, este clar că autoritățile e au completat și eliberat certificatul EUR 1 în baza documentelor prezentate de contestatoare, care la momentul prezentării se afla în posesia numelui și adresei exportatorului așa cum de altfel rezultă din factura de cumpărare a autoturismului.
Acestea autorități vin ulterior și invocă aspecte pe care oricum petenta nu le putea verifica la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare, care conform documentelor depuse de contestatoare a fost înregistrat pe teritoriul iei.
De altfel este ilogic și lipsit de interes din partea petiționarei care aflându-se în posesia tuturor documentelor de identificare a autovehiculului care corespund cu autoturismul introdus în țară să nu prezinte un certificat EUR 1 valabil.
Așadar în conformitate cu disp.art.34 al Protocolului nr.4 răspunderea aparține exportatorului pentru că a emis un document ce s-a bazat pe alte documente eliberate în țara exportatoare iar importatorul nu avea nici o posibilitate să influențeze într-un fel sau altul emiterea acestui document oficial.
În ceea ce privește suspendarea executării actelor contestate solicitată prin cererea de chemare în judecată, tribunalul a apreciat pe de o parte că nu s-a făcut dovada că intimata a început executarea, iar pe de altă parte suspendarea executării trebuia să fie solicitată de contestator în cadrul unei contestații la executare separat de obiectul acțiunii de față.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Pârâta DGFP G prin motivele de recurs a susținut că SC COM SRL TG a introdus în țară un autoturism cumpărat din ia pentru care a beneficiat de preferințe tarifare în baza certificatului EUR - 1 nr. D -, pentru care a achitat drepturile vamale în sumă de 3.284 lei conform declarației vamale nr. I 3378/6.11.2006.
Potrivit dispoz. art. 100 alin. 1 și 2 din Codul vamal "(1) autoritatea vamală are dreptul ca din oficiu sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului la vamă, să modifice declarația vamală. (2) În cadrul termenului prev. de alin. 1 autoritatea vamală verifică orice documente, registre și evidențe referitoare la mărfurile vămuite -, iar în conformitate cu prevederile art. 32 alin. 1 și 3 din Protocolul referitor la definiția noțiunii de produs originar și metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul european instituind asociere între România și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, ratificat prin OUG 192/2001.
În urma verificărilor dovezilor de origine s-a constatat netemeinicia acordării regimului preferențial, respectiv nu s-a putut confirma că autoturismul este original, în sensul Protocolului nr. 4 în mod corect organele din cadrul Biroului Vamal Tg. J au procedat la recalcularea drepturilor vamale aferente importului efectuat de către reclamantă, stabilind de plată suma de 5.560 lei reprezentând taxe vamale, TVA, accize și comision vamal.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea acțiunii reclamantei, ca netemeinică.
Și-a întemeiat recursul pe prev. art. 3041Cod pr. civilă.
Pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE G, prin motivele de recurs a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației formulate de reclamantă, cu consecința menținerii actelor autorității fiscale și vamale ca fiind temeinice și legale, precum și a obligației la plată a sumei de 6.767 lei reprezentând diferențe de drepturi vamale, 5.560 lei + majorări de întârziere aferente 1.207 lei, accesorii calculate conform normelor legale în vigoare și datorate bugetului general consolidat până la data achitării diferenței de drepturi vamale inclusiv.
Recurenta pârâtă critică sentința pronunțată de Tribunalul Gorj ca fiind dată cu încălcarea prev. art. 304 pct. 97 și art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
Astfel, apreciază că instanța de fond nu a indicat motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea prin care s-au înlăturat apărările formulate de C și pentru în nume propriu și pentru, precum și pentru Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale
Recurenta consideră că la pronunțarea soluției de anulare a actelor Autorității Vamale și Fiscale instanța a ținut cont numai de apărările intimatei reclamante, interpretând greșit textele legale incidente în cauză.
Mai susține recurenta că Administrația Vamală ăaa rătat că nu poate confirma originea preferențială a autoturismului, acoperit de certificatul de circulație a mărfurilor EUR 1 nr. D - din data de 31.10.2006, returnând dovada de origine bifată pe verso în dreptul rubricii referitoare la constatarea caracterului de produs neoriginar al bunului menționat în cuprinsul acestei dovezi.
Recursurile sunt nefondate și urmează a fi respinse pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În Protocolul nr. 4 Anexă la Acordul European se definește noțiunea de produse originare din comunitate, iar acestea beneficiază la importul în România de regim vamal preferențial prin prezentarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR 1 sau a unei declarații pe factură dată de exportator pe documentul de livrare.
Art. 24 din Protocol prevede că dovezile de origine vor fi prezentate autorităților vamale ale țării importatoare, iar potrivit art. 32 pct. 6 în cazul unor suspiciuni se poate refuza acordarea regimului preferențial.
În speță, în certificatul EUR 1 emis de Autoritățile Vamale e este trecut numele și adresa exportatorului completat de autoritatea
Raportat la prevederile legale mai sus menționate se constată că certificatul 1 prezentat de intimatul reclamant Autorității Vamale Române este în concordanță cu prev. Codului Vamal și a Protocolului nr. 4, iar la data importului acesta a prezentat toate documentele necesare pentru a-i fi acordat regimul vamal preferențial.
Din actele și lucrările dosarului se constată că Autoritatea ăae liberat certificatul EUR 1 în baza documentației prezentată de intimata reclamantă, astfel încât certificatul eliberat este valabil.
Din dovada prezentată de intimata reclamantă emisă de reprezentanta firme producătoare se confirmă că bunul importat este de origine comunitară, astfel încât societatea reclamantă a beneficiat corect de regim tarifar preferențial.
Motivele de recurs prin care sentința pronunțată de Tribunalul Gorj este criticată ca nelegală și netemeinică, respectiv că a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii și nu cuprinde motivele pe care se sprijină conform art. 304 pct. 7 și 9 Cod pr. civilă nu sunt fondate deoarece în considerentele sentinței sunt explicate pe larg temeiurile legale în baza căruia instanța și-a format convingerea și a pronunțat soluția de anulare a deciziei emisă de recurenta DGFP G, precum și a deciziei emise de C și a Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale
Prin actele emise de cele două recurente pârâte ca și prin motivele de recurs formulate se invocă aspecte pe care intimata reclamantă nu avea posibilitatea de a le verifica în momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare așa cum corect a reținut și instanța de fond.
Potrivit dispoz. art. 34 din Protocolul nr. 4 răspunderea aparține exportatorului care a emis un document ce s-a bazat pe documentația emisă de țara exportatoare, ori importatorul nu putea să influențeze în vreun fel emiterea unui document oficial, respectiv Certificatul EUR 1.
Pentru considerentele expuse se apreciază ambele recursuri ca fiind neîntemeiate, urmând să fie respinse în temeiul art. 312 Cod pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ a FINANȚELOR PUBLICE G, DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE G, împotriva sentinței nr.3846 din data de 14 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Martie 2008.
PREȘEDINTE: Doina Ungureanu | JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu | JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță |
Grefier, |
red. Jud. D
Ex.2//18.04.2008
Jud. fond M
M
Președinte:Doina UngureanuJudecători:Doina Ungureanu, Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță
