Anulare act administrativ . Decizia 479/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 479/
Ședința publică din 3 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbăltoc
JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 3: Iustinian
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului introdus de Prefectul Județului I împotriva sentinței civile nr. 616/ din 9 mai 2008 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 octombrie 2008, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare, în conformitate cu dispozițiile art. 260 Cod procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 3 noiembrie 2008.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de contencios administrativ de față.
Prin sentința civilă 646/CA/9.05.2008 a Tribunalului Iașis -a dispus:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în mun. I,-, -A,. B,.4,.4 în contradictoriu cu pârâții Instituția Prefectului jud. I, prin prefect, cu sediul în mun. I, str. - nr.60 și Ministerul Internelor și Reformei Administrative -Direcția Generală de Pașapoarte, cu sediul în mun. B,--29, Sector 1.
Obligă pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative -Direcția Generală de Pașapoarte, să emită avizul conform, iar pârâta Instituția Prefectului jud. I, prin prefect, să emită ordinul de încadrare a reclamantului în Ministerul Internelor și Reformei Administrative, ca agent de poliție ( și conducător auto ), specialitatea pașapoarte la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple al jud. I, conform opțiunii de înscriere la concurs.
Respinge cererea de anularea a hotărârii (adresa nr.-/06.08.2007) prin care s-a dispus neîncadrarea reclamantului în Ministerul Internelor și Reformei Administrative, ca agent de poliție ( și conducător auto ), specialitatea pașapoarte la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple al jud. I, conform opțiunii de înscriere la concurs, ca neîntemeiată.
Obligă pârâții la plata către reclamant a sumei de 4,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut:
Prin adresa nr.-/08.02.2007 Ministerul Internelor și Reformei Administrative -Direcția Generală de Pașapoarte a făcut public anunțul privind organizarea concursului pentru ocuparea a 12 posturi de agent de poliție printre care și unul la Serviciul public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple a jud.
Reclamantul s-a înscris și a participat la concursul ce a avut loc la data de 07.03.2008 obținând cea mai mare notă la concursul scris privind verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor postului de agent de poliție-specialitatea pașapoarte și ( pașapoarte și conducător auto ) la Serviciul public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple.
Ulterior susținerii examenului scris Direcția Generală de Pașapoarte comunică reclamantului prin adresa nr.-/06.08.2007 că s-a hotărât neîncadrarea acestuia ca urmare a neîndeplinirii condiției prevăzute la art.10 lit. c din Legea. nr.360/2002: "să aibă un comportament corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate." și a interdicției prevăzute de art.45 alin.1 lit. g din Legea nr.360/2002: "să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar".
După urmarea de către reclamant a procedurii plângerii prealabile prevăzute de art.7 din Legea nr.554/2004 Direcția Generală de Pașapoarte a refuzat avizarea numirii reclamantului pe postul de agent de poliție conform adresei nr.-/29.09.2007.
Potrivit art.151alin.4 din OG nr.83/2001 încadrarea și eliberarea din funcție a personalului serviciilor publice comunitare se efectuează prin ordin al prefectului, în condițiile legii, cu avizul Direcției Generale de Pașapoarte, fapt ce conduce la concluzia firească că obiectul acțiunii în contencios administrativ, conform art.8 alin.1, ipoteza finală, din Legea nr.554/2004, îl constituie refuzul nejustificat al Direcției Generală de Pașapoarte de a emite avizul de numire a reclamantului în funcția de agent de poliție și conducător auto, iar a pârâtei Instituția Prefectului jud. I de emitere a ordinului de numire.
Prin urmare, obiectul acțiunii în contencios administrativ nu constă în verificarea legalității unui act administrativ astfel cum în mod eronat și neîntemeiat susține reclamantul, asistat de avocat.
De altfel, reclamantul prin avocat, nici nu a putut preciza în petitul cererii de chemare în judecată actul administrativ vătămător, adresa nr.-/06.08.2007 emisă de Ministerul Internelor și Reformei Administrative -Direcția Generală de Pașapoarte neavând natura juridică a unui act administrativ în sensul art.2 alin.1 lit. c din Legea nr.554/2004 raportat la prevederile art.151alin.4 din OG nr.83/2001, Direcției generale a Pașapoartelor nerevenindu-i atribuția de numire a reclamantului în funcția de agent de poliție, astfel încât cererea de anulare a adresei este neîntemeiată.
În ceea ce privește refuzul pârâților de a proceda la numirea reclamantului în funcția de agent de poliție și conducător auto se constată că este nejustificat astfel cum impune art.8 alin.1 ipoteza finală, din Legea nr.554/2004, întrucât reclamantul îndeplinește condițiile impuse în art.10 din Legea nr.360/2002 și s-a clasat pe prima poziție la testarea scrisă a cunoștințelor necesare exercitării atribuțiilor postului pe care urmează a fi numit.
Astfel, pârâții motivează refuzul de numire pe neîndeplinirea de către reclamant a condiției prevăzute de art.10 alin.1 lit. c, din Legea nr.360/2002 și a încălcării interdicției prevăzute de art.10 alin.4 coroborat cu art.45 alin.1 lit. g din Legea nr.360/2002, susținând că omisiunea intenționată a reclamantului de a menționa în autobiografia înaintată la dosarul de înscriere la concurs a condamnării anterioare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență nu reprezintă un comportament corespunzător cerințelor admise și practicate în societate.
De asemenea, reclamantului îi este interzis, conform art.45 alin.1 lit. g din Legea nr.360/2002 "să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar".
În ceea ce privește condiția prevăzută de art.10 alin.1 lit. c din Legea nr.360/2002:
A) Legiuitorul a considerat că pentru a fi numit în funcția de agent de poliție trebuie îndeplinită și condiția specială constând în manifestarea unui comportament corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate.
Din interpretarea logică și sistematică a prevederilor art.10 din Legea nr.360/2002 tribunalul reține că cele 3 condiții speciale prevăzute de legiuitor în alin.1 nu trebuie să fie îndeplinite cumulativ ci ele constituie condiții speciale prealabile eliminatorii până la etapa scrisă privind verificarea cunoștințelor profesionale necesare exercitării atribuțiilor specifice postului pe care urmează să se facă numirea în funcția publică.
Nu poate participa la etapa scrisă candidatul ce nu este din punct de vedere medical, fizic și psihic, are antecedente penale sau este în cursul unei urmării penale sau judecăți pentru săvârșirea unei infracțiuni sau a manifestat un comportament în societate ce lezează bunele practici de conduită admise în sânul societății.
Prin urmare, Direcția Generală a Pașapoartelor din cadrul MIRA avea obligația verificării îndeplinirii celor 3 condiții speciale prevăzute de în art.10 alin.1 lit. a-c) anterior participării candidaților la etapa scrisă a concursului, neîndeplinirea oricărei din condiții conducând la eliminarea candidatului.
Participarea reclamantului la etapa scrisă conduce la concluzia că acesta la momentul respectiv întrunea condițiile speciale prevăzute de art.10 alin.1 lit. a-c) din Legea nr.360/2002, iar clasare acestuia pe prima poziție în urma susținerii probei scrise plasează dreptul reclamantului de a fi angajat în sferadrepturilor câștigatece nu mai pot fi cenzurate sau îngrădite ulterior.
În consecință, refuzul pârâților de numire a reclamantului în funcția de agent de poliție este nejustificat și de natură a încălca dreptul câștigat al reclamantului la încadrare în muncă.
De altfel, atâta timp cât legitimă a reclamantului în ceea ce privește angajarea ca agent de poliție este și evaluabilă în bani ca urmare a drepturilor salariale pe care acesta trebuia să le încaseze, dreptul câștigat al acestuia se bucură de protecția conferită de art.1 alin.1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
B) Prin condiția prevăzută în art.10 alin.1 lit. c) din Legea nr.360/2002 s-a impus candidatului ca la accederea în funcția de agent de poliție să aibă un comportament corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate fără însă ca legiuitorul să definească un standard minim și rezonabil al cerințelor de conduită admise și practicate în societate astfel încât legea să fie previzibilă, iar candidații să poată aprecia la momentul înscrierii la concurs dacă îndeplinesc cerința comportamentului corespunzător în societate.
În consecință, sub aspectul cerințelor minimale de natură a defini un comportament corespunzător în societate legea nu îndeplinește condiția de a fi previzibilă astfel încât pârâții aveau obligația de a face verificări temeinice privitor la comportamentul reclamantului în societate și nu de a se limita în a invoca o antecedență penală care oricum nu mai este producătoare de efecte juridice ca urmare a reabilitării judecătorești a reclamantului.
Din documentația depusă de pârâți nu rezultă că s-ar fi efectuat demersuri pentru verificarea comportamentului reclamantului în societate și pentru a se identifica eventuale conduite necorespunzătoare față de familie, societate, valorile morale acceptate în societate, etc.
Pe lângă lipsa de previzibilitate a legii pârâții neefectuând verificările necesare pentru stabilirea comportamentului corespunzător al reclamantului în societate își invocă propria culpă prin refuzul de neîncadrare a reclamantului în funcția de agent de poliție, ori nimeni nu își poate invoca propria turpitudine în neemiterea unui act administrativ( actul de numire a reclamantului în funcția de agent de poliție ).
În consecință, refuzul pârâților este nejustificat pentru considerentele anterior expuse.
C) Pârâții s-au limitat în a justifica refuzul de numire pe o pretinsă omisiune a reclamantului de a preciza în autobiografia sa, atașată la dosarul de înscriere la concurs, condamnarea anterioară ( anul 2003 ) pentru infracțiunea de trafic de influență.
Pretinsa omisiune este lipsită de relevanță ca urmare a neîndeplinirii de către lege a condiției previzibilității, astfel cum s-a arătat la punctul B), precum și de consecințe juridice deoarece, în primul rând, omisiunea de a prezenta în într-o autobiografie existența unei condamnări penalenu are nici o legăturăcu "comportamentul acceptat de societate", iar în al doilea rând, reclamantul a fost reabilitat, potrivit Sentinței penale nr.677/12.10.2006 a Tribunalului Iași (definitivă la 30.10.2006 prin neapelare), astfel încât potrivit art.133 Cod penal au încetat toate decăderile, interdicțiile și incapacitățile condamnării penale, iar condamnarea reclamantului nu mai poate constitui impediment la numirea în funcția de agent de poliție, chiar și privită ( în absurd ) din perspectiva unui comportament corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate.
În consecință, reclamantul îndeplinește condiția prevăzută la art.10 alin.1 lit. c) din Legea nr.360/2002, astfel încât refuzul pârâților de numire în funcția de agent de poliție este unul nejustificat, abuziv și nelegal.
În ceea ce privește condiția prevăzută de art.10 alin.4 coroborat cu art.45 alin.1 lit. g din Legea nr.360/2002:
Din interpretarea logică și gramaticală a celor 2 texte de lege incidente se constată că interdicția vizează cadrele de poliție în funcție și nu candidații la ocuparea unei funcții în structurile MIRA, astfel încât reclamantul nu trebuie să-și circumscrie conduita raportat la interdicția prevăzută de art.45 alin.1 lit. g din Legea nr.360/2002, această interdicție vizând reclamantul după numirea în funcția de agent de poliție.
Prin urmare, reclamantul nu trebuia să facă dovada respectării interdicției prevăzute de art.45 alin. lit. g,din Legea nr.360/2002 la momentul înscrierii la concursul pentru ocuparea postului de agent de poliție.
În consecință, față de considerentele anterior expuse se reține că refuzul
pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative -Direcția Generală de Pașapoarte, de a emite avizul conform, iar pârâta Instituția Prefectului jud. I, prin prefect, de a emite ordinul de încadrare a reclamantului în Ministerul Internelor și Reformei Administrative, ca agent de poliție ( și conducător auto ), specialitatea pașapoarte la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple al jud. I, conform opțiunii de înscriere la concurs este nejustificat, astfel cum impune art.8 alin.1 ipoteza finală din Legea nr.554/2004, astfel încât, se va admite în parte cererea de chemare în judecată.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă vor fi obligați pârâții la plata către reclamant a sumei de 4,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
Împotriva acestei sentințe a promovat cerere de recurs petentul Prefectul județului I, considerând-o netemeinică, întrucât greșit a reținut că cele trei condiții speciale prev. de art. 10 al. 1 lit. a) -c) trebuie îndeplinite selectiv, deși îndeplinirea lor era cumulativă și eliminatorie, până la încadrarea persoanei pe post, prin emiterea ordinului prefectului în acest sens.
Procedurile și formularele utilizate în activitatea de management resurse umane în cadrul, aplicate și în cazul de față, sunt cele prevăzute de Anexele 4 și 7 din Dispoziția Directorului Direcției Management Resurse Umane nr. II/960 din 20.10.2004, cuprinzând declarația candidatului privind cunoașterea și acceptarea condițiilor de recrutare, condiții ce implică verificări ale candidaților operate ulterior probei scrise.
Consideră recurenta că refuzul de a emite avizul favorabil de încadrare a intimatului, nu-i încalcă acestuia nici un drept recunoscut prin lege, dreptul său la încadrare născându-se abia după îndeplinirea tuturor condițiilor cumulative prevăzute de art. 10 al. (1) din Legea 360/2002 privind statutul polițistului, coroborate cu art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public și a Ordinului 300/2004.
Omisiunea candidatului intimat de a menționa aspecte ce țineau de portretul său moral, precum și înscrierea în fals în carnetul de muncă a unei funcții neconforme cu realitatea, conduceau în mod firesc la neemiterea avizului de încadrare pe postul în litigiu, astfel că solicită admiterea recursului, desființarea sentinței de fond, cu respingerea acțiunii reclamantului.
Intimatul prin întâmpinare solicită respingerea recursului promovat de pârâtul Prefectul Județului I, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică.
Intimata din prin precizările depuse la dosar invocă excepția de necompetență materială a Tribunalului Iași de a soluționa cauza de față, raportat prevederilor art. 3 pct. 1 coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. d) Cod procedură civilă, având în vedere faptul că pârâta din cadrul se constituie ca organ administrativ central, așa încât competența de soluționare în primă instanță a cauzei revenea Curții de APEL IAȘI.
Curtea, verificând prioritar această excepție dirimantă, constată că aceasta este întemeiată.
Astfel, acțiunea introductivă la instanță a fost formulată de reclamant în contradictoriu cu -, pentru a anula hotărârea privind neîncadrarea sa în cadrul - Serviciul Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple a Județului I, serviciu aflat în subordinea Instituției prefectului.
Deși în considerentele sentinței de fond instanța reține ca obiect al acțiunii "refuzul nejustificat al Direcției Generale de Pașapoarte de a emite avizul de numire a reclamantului în funcția de agent de poliție și conducător auto, iar a pârâtei Instituția Prefectului I de a emite ordinul de numire, care ordin se constituie ca un act ulterior și subsecvent obținerii avizului prevăzut ca o condiție obligatorie de angajare în funcție pe postul în litigiu, a procedat prin încheierea de ședință din 11.04.2008 la respingerea excepției de necompetență materială a tribunalului, apreciind că "autoritatea centrală emite doar un aviz prealabil emiterii ordinului prefectului".
Ori, în realitate, "refuzul nejustificat de emitere a actului administrativ reprez. de avizul de numire în funcție a reclamantului, se constituie ca un atribut exclusiv și obligatoriu pentru angajatorul Instituția Prefectului I - aflat în competența organului administrativ central -în speță din cadrul MIRA, situație în care, așa cum corect se arată de intimata -MIRA, competența de soluționare a cauzei de față, revenea în primă instanță Curții de apel, raportat prevederilor art. 3 pct. 1 coroborat cu art. 10 al. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554 cu modificările ulterioare.
Se impune așadar admiterea recursului promovat de pârâta Instituția Prefectului județului I, cu consecința casării sentinței civile 646/CA/09.05.2008 a Tribunalului Iași, ca fiind pronunțată de o instanță necompetentă material, și trimiterea cauzei în vederea soluționării de Curtea de APEL IAȘI, ca primă instanță în materia contenciosului administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul introdus de Prefectul Județului I împotriva sentinței nr. 646//09.05.2008, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o casează.
Trimite cauza în vederea judecării, ca primă instanță, în materia contenciosului administrativ, Curții de APEL IAȘI - Secția contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
17.11.2008
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Dan Mircea TăbăltocJudecători:Dan Mircea Tăbăltoc, Aurelia Gheorghe, Iustinian
