Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 480/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 480/
Ședința publică din 3 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbăltoc
JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 3: Iustinian
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de Direcția Generală de Finanțelor Publice a Județului V împotriva sentinței civile nr. 166/ din 2 iunie 2008 Tribunalului Vaslui, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 octombrie 2008, susținerile părții prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 3 noiembrie 2008.
Curtea de Apel,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Tribunalul Vaslui, prin sentința civilă nr. 166/CA/02.06.2008, a admis în parte cererea formulată de reclamantul Cabinetul individual de avocat, cu sediul în H, b-dul 1 -, -. B,. 4,. 27, județul V, în contradictoriu cu pârâta Direcția Finanțelor Publice a Județului V, cu sediul în V,-, județul V, a modificat în parte decizia nr. 13/29.05.2007 în ceea ce privește dispozițiile de la punctele 2 și 3, în sensul că a respins ca nefondată contestația privind obligațiile fiscale de plată pentru anul fiscal 2004, de 1294 de lei, și a admis în parte contestația privind majorările și penalitățile de întârziere pentru anul fiscal 2005.
Prin aceeași sentință, Tribunalul a constatat că obligațiile fiscale de plată calculate pentru nerespectarea termenelor privind plățile anticipate pentru anul 2005 sunt de 173 de lei, majorări, și 40 de lei, penalități de întârziere, și a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 504,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin raportul de inspecție fiscală nr. 2982/02.03.2007 al Administrației Finanțelor Publice H s-au constatat obligațiile de plată ale Cabinetului individual de avocat, astfel: 2527 lei venituri profesii liberale, 1228 lei dobânzi venituri profesii liberale, 43 lei penalități profesii liberale, 899 lei impozit venit global pe anul 2004, 389 lei dobânzi impozit venit global și 6 lei penalități impozit venit global.
Reclamantul a formulat contestație împotriva raportului de inspecție fiscală. Ca urmare, prin decizia nr. 13/29.05.2007, Direcția Finanțelor Publice a Județului Vad esființat decizia de impunere anuală nr. -/02.03.2007 pentru suma de 2527 lei și a respins ca rămasă fără obiect contestația ce viza obligațiile fiscale pentru anul 2004, de 1294 de lei, și pentru anul 2005, de 1271 de lei.
Reclamantul a formulat contestație împotriva deciziei nr. 13/29.05.2007 a Direcției Finanțelor Publice a Județului V, contestație considerată întemeiată de Tribunalul Vaslui pentru următoarele motive:
Contribuabilul datorează pentru anul 2004 o diferență de impozit de 899 de lei, la care se adaugă dobânzi de 389 de lei și penalități de 6 lei deoarece până la data controlului fiscal nu s-a efectuat plata diferenței de impozit.
Pentru anul fiscal 2005 s-a emis decizie de impunere pentru plăți anticipate cu impozit de 3088 de lei. Până la data controlului s-a achitat suma de 534 de lei, fiind compensată și suma de 27 de lei cu titlu de impozit.
S-a mai reținut că prin trecerea autoturismului din patrimoniul cabinetului de avocatură în cel al reprezentantei acestuia s-au modificat veniturile totale de la 4360 lei la 29862 lei și cheltuielile aferente veniturilor realizate de la 4352 lei la 10728 lei, venitul net fiind 19134 de lei.
După compensare, valoarea impozitului de plată din profesii liberale pentru anul 2005 este de 3061 de lei, din care reclamantul a achitat suma de 534 de lei cu titlu de plăți anticipate, acesta fiind și motivul pentru care s-a admis contestația formulată pentru punctul 1 al deciziei nr. 13/29.05.2007 pentru suma de 2527 de lei.
În ceea ce privește criticile referitoare la obligația de plată a dobânzilor și penalităților de întârziere, prima instanță a avut în vedere valoarea stabilită de expert în raportul de expertiză întocmit în cauză.
Împotriva hotărârii judecătorești indicate mai sus a declarat recurs pârâta Direcția Finanțelor Publice a Județului
În motivarea recursului său, pârâta recurentă a arătat că prima instanță nu a ținut seama de faptul că din momentul desființării deciziei de impunere anuală nr. -/02.03.2007, fiind desființat debitul, au dispărut și majorările, emițându-se o altă decizie prin care au fost calculate accesoriile.
A mai arătat recurenta că prin actele atacate nu s-a stabilit o obligație fiscală și că suma de 5082 de lei reprezintă recapitularea obligațiilor rămase de plată în evidență pe plătitor.
Referitor la suma de 1271 de lei reprezentând majorări și penalități de întârziere asupra plăților anticipate, recurenta a arătat că această sumă nu a fost stabilită prin raportul de inspecție fiscală și nu a fost emisă decizie de impunere.
A susținut recurenta că în urma recalculării și punerii în aplicare a deciziei nr. 13/29.05.2007 privind reverificarea impozitului pe venitul global pentru anul 2005 reclamantul datorează bugetului de stat suma de 168 de lei reprezentând majorări instituite pentru perioada 16.03.2005-31.12.2005.
Recurenta a mai criticat și faptul că, deși nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, instanța a continuat procesul.
S-a mai arătat că Tribunalul a interpretat greșit concluziile expertului privind dobânzile și penalitățile.
Recurenta a invocat și faptul că Tribunalul Vaslui acordat reclamantului cheltuieli de judecată, deși acesta nu le-a solicitat.
Cabinetul individual de avocat a susținut în recurs că nu a solicitat anularea deciziei nr. 13/29.05.2007 în partea referitoare la suma de 2527 de lei, impozit pe venit, având în vedere că s-a dispus efectuarea unei noi inspecții fiscale.
Analizând actele și lucrările dosarului în limitele în care s-a declarat recurs, Curtea constată următoarele:
În raportul de inspecție fiscală nr. 2982/02.03.2007 al Administrației Finanțelor Publice H (file 5-13 din dosarul primei instanțe) s-a reținut că figurează cu următoarele debite restante evidențiate și neachitate:
- 2527 lei venituri profesii liberale;
- 1228 lei dobânzi venituri profesii liberale;
- 43 lei penalități profesii liberale;
- 899 lei impozit venit global pe anul 2004;
- 389 lei dobânzi impozit venit global;
- 6 lei penalități impozit venit global,
totalul obligațiilor de plată fiind de 5092 lei.
La data de 02.03.2007, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Hae mis decizia de impunere anuală nr. -/02.03.2007 (fila 15) pentru veniturile realizate în anul 2005 de către reclamanta.
Reclamanta a contestat (fila 17 din același dosar) suma de 5092 de lei reprezentând obligații de plată stabilite prin actul administrativ atacat.
Direcția Finanțelor Publice a Județului V, prin decizia nr. 13/29.05.2007 (filele 19-21), a desființat decizia de impunere anuală nr. -/02.03.2007 pentru suma de 2527 lei, dispunând a se efectua o nouă inspecție fiscală cu privire la această sumă, și a respins ca rămasă fără obiect contestația ce viza obligațiile fiscale pentru anul 2004, de 1294 de lei, reprezentând impozitul pe venitul global în sumă de 899 de lei și 6 lei penalități de întârziere, precum și pentru anul 2005, de 1271 de lei, reprezentând majorări de întârziere 1228 de lei și penalități de întârziere 43 de lei.
În ceea ce privește obligațiile fiscale stabilite pentru anul 2004, Curtea reține că soluția primei instanțe, de respingere, ca nefondată, a contestației pentru obligațiile fiscale de plată pentru anul 2004, de 1294 lei, este judicioasă.
Într-adevăr, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că, în anul 2004, reclamanta a obținut un venit global de 8541 de lei, și un venit net impozabil de 6021 de lei ca urmare a acordării deducerilor personale în cuantum de 2520 de lei. Cum impozitul pentru venitul de 6021 de lei este de 1234 lei, iar obligația de plată anticipată a fost de 355 de lei, corect s-a stabilit ca diferență de impozit suma de 899 lei și, pentru neachitarea la termen a diferenței de impozit, suma de 389 lei, cu titlu de majorări, precum și suma de 6 lei, cu titlu de penalități.
Neîntemeiată este însă soluția de admitere a contestației privind majorările și penalitățile de întârziere calculate pentru anul fiscal 2005.
Tribunalul Vaslui avea îndatorirea de observa că prin decizia nr. 13/29.05.2007 s-a dispus desființarea deciziei de impunere anuală nr. -/02.03.2007, iar prin soluția de la punctul 3 din actul administrativ fiscal atacat, s-a respins contestația ca fiind rămasă fără obiect pentru obligațiile fiscale accesorii de plată pentru anul 2005.
Așa fiind, se constată că numai după efectuarea unei noi inspecții fiscale pentru anul 2005 și finalizarea acesteia cu obligații fiscale stabilite în sarcina reclamantei și după parcurgerea procedurii prealabile administrative prevăzute de Codul d e procedură fiscală, în cazul în care aceasta contestă obligațiile fiscale, instanța de judecată avea posibilitatea de a verifica temeinicia și legalitatea lor.
Având în vedere, deci, că prin decizia atacată nu au fost stabilite obligații fiscale în sarcina reclamantei pentru anul 2005, acestea urmând a fi determinate ulterior, Tribunalul trebuia să respingă cererea de anulare a punctului 3 din decizia nr. 13/29.05.2007, emisă de Direcția Finanțelor Publice a Județului
Cu privire la critica referitoare la continuarea judecării cauzei în lipsa părților, fără a exista vreo cerere în acest sens, instanța de recurs consideră că este neîntemeiată.
Concluzia se bazează pe împrejurarea că prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei înainte de termenul de judecată din data de 12.11.2007 (filele 27, 28), pârâta Direcția Finanțelor Publice a Județului Vas olicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentanților săi. Prin urmare, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 242 din Codul d e procedură civilă pentru suspendarea judecării pricinii, cererea de judecare a cauzei în lipsă formulată doar de una dintre părți fiind suficientă pentru continuarea judecății.
Curtea, având în vedere că reclamanta nu a formulat în primă instanță cerere de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, constată că a fost încălcat principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, această eroare urmând a fi îndreptată în recurs.
Față de cele ce preced, Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința atacată, va respinge cererea reclamantei de anulare a punctului 3 din decizia nr. 13/29.05.2007, emisă de Direcția Finanțelor Publice a Județului V și va înlătura obligația de a plăti reclamantei suma de 504,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, impusă pârâtului de către Tribunalul Vaslui.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Decide:
Admite recursul introdus de pârâta Direcția Finanțelor Publice a Județului V împotriva sentinței nr. 166/CA/02.06.2008 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o modifică în parte.
Respinge cererea reclamantei de a se anula punctul 3 din decizia nr. 13/29.05.2007, emisă de Direcția Finanțelor Publice a Județului
Respinge cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 504,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Pronunțată în ședința publică din 03.11.2008.
Președinte judecător judecător
- G - -- -
Grefier
și tehnoredactat:, 2 ex.
Jud. fond:
Primă instanță: Tribunalul Vaslui
Președinte:Dan Mircea TăbăltocJudecători:Dan Mircea Tăbăltoc, Aurelia Gheorghe, Iustinian
