Anulare act administrativ . Decizia 5071/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 5071
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta - SRL, împotriva sentinței nr. 875 din data de 23 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură.
La apelul nominal s-au prezentat avocat pentru recurenta reclamantă - SRL și consilier juridic pentru intimata pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, arătându-se că s-a comunicat răspuns la adresa din data de 02 noiembrie 2009, după care:
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii:
Avocat pentru recurenta reclamantă - SRL solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 875 din data de 23 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins cererea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin decizia nr. - din 14.06.2008 emisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean D, au fost stabilite următoarele sume de plată, față de reclamantă în cadrul următoarelor scheme de plată:
- schemă de plată unică pe suprafață - - 46.958,79 lei;
- schemă pentru plăți naționale directe complementare - - 43.661 lei;
TOTAL DE PLATĂ - 90.619,79 lei.
Reclamanta contestă legalitatea emiterii deciziei, învederând că nu s-a dispus plata integrală a sumei de bani, pârâta reținând în mod eronat existența unei căi de acces în T 85 și T 119/1, motiv de nelegalitate în dovedirea căruia în cauză au fost depuse ortofotoplanurile efectuate de pârâtă și a fost dispună efectuarea unei expertize tehnice specialitatea topografie care să identifice eventuale drumuri existente pe terenul reclamantei.
În raport de probele administrate în cauză, instanța de fond a apreciat că reclamanta și-a identificat pe ortofotoplanurile puse la dispoziție de către parcelele de teren pe care le utiliza în anul agricol 2006 - 2007, cererea sa de acordare a sprijinului financiar fiind depusă la data de 19.03.2007. Pentru a da curs cererii formulată de reclamantă, pârâta s-a raportat la starea de fapt existentă la momentul respectiv, din ortofotoplanurile efectuate la acel moment rezultând că la limita dintre blocurile fizice 220 și 221 există un drum de exploatare practicat la nevoie, așa cum reține și expertul după studierea documentelor menționate.
Prin urmare, s-a arătat că, în raport de starea de fapt existentă la momentul formulării cererii de către reclamantă, decizia contestată este legală, drumul despre care face vorbire reclamanta fiind prezent la momentul executării aerofotografierii. Faptul că la momentul actual nu există un astfel de drum de exploatare la nevoie, nu afectează legalitatea actului administrativ contestat, întrucât nulitatea acestuia se raportează la motive concomitente sau anterioare emiterii sale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - SRL, în termen și motivat criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate in sensul admiterii acțiunii introductive, arătându-se că instanța de fond a dat o interpretare eronată ansamblului materialului probator.
Astfel, ortofotoplanurile, au fost realizate înainte ca reclamanta să ia în exploatare suprafețele de teren, respectiv înainte de 2006, iar atunci când a luat in exploatare terenurile, respectivul drum de exploatare nu mai exista.
Acest drum nu corespundea nici planșelor, documentelor și măsurătorilor aflate în evidenta Primăriei, iar recurenta de când a preluat terenurile le-a exploatat conform actelor cadastrale și documentelor existente la Primăria.
Ca urmare, în momentul în care pârâta a emis aceasta dispoziție contestată nu a verificat situația de drept și de fapt, ci a avut in vedere numai planșe foto realizate la o dată anterioară, care nu mai corespundeau realității. Acest aspect este importanta deoarece situația de fapt dedusă analizei afectează legaliatatea actului administrativ întrucât nulitatea acestuia se raportează la momentul emiterii deciziei sau cel mult al depunerii cererilor de plăți.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 3041Cod Proc Civila.
La data de 28.09.2009 intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului formulat în cauză.
În motivare s-a arătat că recurenta - reclamantă a depus la Centrul Județean D al, în conformitate cu prevederile OUG nr. 125/2006, pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, cererea de sprijin nr. 81/19.03.2007 prin care solicită sprijin financiar pe " de Plată Unică pe Suprafață și Plăți Naționale Complementare (<-vegetal>) pentru o suprafață de 354,26 ha.
În data de 19.10.2007, reclamanta a fost chemată la - Centrul Județean D pentru clarificări în legătură cu cererea de sprijin depusă de către, acesta, prin solicitarea de clarificare nr. -.
La data de 24.01.2008, recurenta - reclamantă a completat și semnat formularul M1.1. nr. 1476, corelat cu S1, de modificare a suprafețelor agricole, întrucât aceasta a identificat greșit suprafețele de teren agricol, din blocurile fizice nr. 221 și nr. 275.
Fată de suprafața menționată în cererea de plată a reclamantei, respectiv 354,26 ha, s-a constatat că suprafața determinată este de 328,77 ha, suprafață declarată eligibilă.
Susținerile recurentei - reclamante potrivit cărora instanța de fond a făcut o interpretare eronată a materialului probator nu pot fi reținute deoarece convingerea instanței de fond s-a format în raport de probele administrate în cauză, probe potrivit cărora reclamanta și-a identificat pe ortofotoplanurile puse la dispoziție de către parcelele de teren pe care le utiliza iar s-a raportat la starea de fapt existentă la momentul respectiv, din ortofotoplanurile efectuate la acel moment rezultând că la limita dintre blocurile fizice 220 221 există un drum de exploatare practicat la nevoie, așa cum reține și expertul după stuierea documentelor menționate.
De asemenea susținerile recurentei - reclamante potrivit cărora drumul de exploatare la nevoie nu mai era când a luat în exploatare terenurile; nu corespundea planșelor, documentelor și măsurătorilor aflate în evidența Primăriei; nu există, nu pot fi reținute deoarece dacă acest drum nu ar fi existat, recurentul - reclamant a fi constatat lipsurile ortofotoplanurilor la momentul în care și-a identificat terenurile pe acestea și nu ar fi înțeles să-și retragă acele suprafețe (corespunzătoare acestui drum) prin completarea și semnarea formularului 1.1.;
Nicăieri în legislație (națională sau europeană) nu se precizează că acordă aceste tipuri de sprijin financiar în funcție de "planșe, documente sau măsurători" făcute de o altă instituție publică.
Faptul că drumul nu mai există la momentul efectuării expertizei topo are relevanță pentru cererea depusă pentru anul în curs, dar nu pentru cererea depusă pentru anul 2007.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115-118 și art. 308 alin. (2) Cod proc. civ. iar în conformitate cu prevederile art. 242 alin. (2) Cod proc. civ. s-a solicitat judecarea și in lipsă.
În recurs instanța a solicitat lămuriri cu privire la suprafețele de teren cultivate de recurentă în anul 2007, de la Camera Agricolă a Comunei, ce a comunicat instanței prin adresa nr. 2677/09.11.2009.
Analizându-se recursul formulat în cauză în raport de motivele de recurs se reține că acesta este fondat și urmează a fi admi9s pentru următoarele considerente:
În fapt se reține că în conformitate cu OUG 125/2006, reclamanta a formulat cererea de sprijin nr. 81/19.03.2007 prin care a solicitat sprijin financiar pentru o suprafață de 354, 26 ha teren.
Prin decizia contestată s-au aplicat reclamantei sancțiuni constând în reducerea sprijinului acordat cu suma de 16.630,55 lei, respectiv 8.617,88 lei pentru schema de plată unică pe suprafață - și 8012,67 lei pentru schema pentru plăți naționale directe complementare 1, reținându-se în esență că reclamanta ar fi supradeclarat suprafața folosită cu 25,49 ha teren respectiv diferența dintre suprafața pentru care s-a solicitat sprijinul 354, 26 ha și suprafața de 328,77 ha.
Această concluzie este lipsită de orice susținere probatorie și urmează a fi înlăturată.
Astfel prin raportul de control administrativ ce stă la baza deciziei contestate în cauză doar se afirmă această diferență de teren, fără a se justifica în vreun mod felul în care s-a ajuns la determinarea acesteia.
Nu poate fi reținută nici susținerea pârâtei că diferența de suprafață de 25,49 ha ar fi justificată de declarația reclamantei M1.1 cu nr. 1476/24.01.2008, deoarece analizându-se această declarație prin simple calcule matematice aceasta ar justifica cel mult o diferență de teren de 8,24 ha iar nu diferența reținută prin decizia contestată.
Mai mult, această declarație cuprinde modificări vizibile chiar și în copia depusă la dosarul cauzei, modificări făcute fără semnătura reprezentantului reclamantei și ștampila acesteia, și nu se corelează cu formularul S1 din analiza căruia ar rezulta o diferență de suprafață de 9,45 ha, astfel că va fi înlăturată din contextul probator.
Nu va fi reținută nici apărarea în sensul că diferența de suprafață ar fi fost determinată de existența unui drum de exploatare între blocurile fizice 220 și 221 (tarlaua 85) evidențiat în ortofotoplanurile după care s-a făcut controlul administrativ, deoarece acestea sunt întocmite în anul 2006 iar cererea de sprijin formulată de reclamantă privește anul 2007.
Inexistența drumului dintre blocurile fizice 220 și 221 în anul 2007 este confirmată de expertiza de specialitate întocmită în cauză care arată expres că la data întocmirii cererii de sprijin către nu exista acest drum.
Aceasta rezultă din pct. B, capitolul II al raportului de expertiză coroborat cu planul anexă 3 la același raport la care se face expres trimitere de către expert, dar care a fost în mod greșit interpretat de către instanța de fond.
Concluziile expertului în sensul inexistenței unor drumuri de exploatare între blocurile fizice 220 și 221 cu referire la T 85 și 213, 275 cu referire la T 119/1 la data formulării cererii de sprijin sunt susținute de adresele nr. 1803/07.08.2008 și adresa nr. 2677/09.11.2009 ale Consiliului Local, din care rezultă că în anul 2007 reclamanta a avut în T 85 suprafața de 44,53 ha iar în /1 suprafața de 33,76 ha cultivate cu soarelui.
În T 85 a fost cultivat un singur trup de teren iar în /1 două trupuri de teren de 16.07 și 17,69 ha. Nu au fost drumuri de acces în interiorul suprafețelor cultivate.
Ca urmare, diferența de suprafață indicată prin decizia contestată este ireală și se justifică cel mult prin erorile de identificare a suprafețelor prin corespondența, parcelă conform cadastrului și blocurile fizice utilizate de la evaluarea cererilor de sprijin ce nu au corespondență cu categoriile cadastrale folosite în mod curent.
În raport de aceste considerente și reținându-se în esență că hotărârea instanței de fond se bazează pe o interpretare eronată a probatoriului administrat în cauză, potrivit art. 312 alin. 1 - 4 cod procedură civilă se va admite recursul declarat de reclamantă, modificându-se în tot sentința recurată în sensul că se va admite în parete acțiunea.
Admiterea în parte a acțiunii se justifică pentru considerentul că decizia contestată nu se impune a fi anulată în tot, așa cum se solicită prin acțiunea introductivă, ci numai în parte, respectiv referitor la sancțiunile aplicate reclamantei prin aceasta.
În consecință va fi obligată pârâta să achite reclamantei sumele de plată stabilite prin această decizie, integral, fără sancțiuni.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta - SRL, împotriva sentinței nr. 875 din data de 23 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură.
Modifică sentința recurată.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantă.
Anulează Decizia nr. -/14.06.2008 emisă de - Centrul Județean D în parte și obligă pârâta să achite reclamantei sumele de plată stabilite prin această decizie, fără penalizări.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2009.
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru - - | JUDECĂTOR 2: Carmen Ilie - - | JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu - - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex.
14 2009
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Carmen Ilie, Sanda Lungu
