Anulare act administrativ . Decizia 653/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-DECIZIENR. 653/R-
Ședința publică din 27 Iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
JUDECĂTOR 3: Ingrid Emina
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta, domiciliată în, sat, județul V și prin procurator domiciliat în B, sector 3 șoseaua, nr. 388, -. B,. 51, împotriva sentinței nr. 312/26.02.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâțiPRIMARUL COMUNEI, cu sediul în Comuna, sat, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat G pentru recurenta - reclamantă în baza împuternicirii avocațiale de la dosar și prin procurator, lipsă fiind intimații - pârâți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea chitanței seria - nr. -/04.06.2008 emisă de Trezorieria Municipiului Pitești, în sumă de 5,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, care învederează că s-a depus la dosar, prin biroul registratură la data de 26 iunie 2008, întâmpinare din partea intimatului Consiliul Local și tot la data de 26.06.2008, cerere din partea intimatei Primăria Comunei prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Apărătorul recurentei - reclamante, arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia pe fond.
Avocat G, având cuvântul pentru recurenta - reclamantă solicită admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond și reținerea cauzei spre rejudecare, pentru motivele expuse pe larg în scris și pe care le susține oral în ședință publică. Solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar copia deciziei nr. 797/27.09.2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin (3) și (7) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 14 mai 2007, a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local, județul V și Primarul comunei, județul V, pentru anularea Hotărârii nr. 23/ 31 iulie 2006, adoptată de primul pârât, prin care s-a acordat dreptul de folosință gratuită asupra unui teren în suprafață de 643, Parohiei, județul V, în vederea extinderii cimitirului.
Reclamanta a solicitat și obligarea Primarului comunei, județul V la plata unei despăgubiri în sumă de 100 lei.
În motivare, reclamanta a susținut că prin hotărârea menționată a fost vătămată într-un interes legitim, constând în punerea în posesie consecința reconstituirii dreptului de proprietate pe suprafața de 712, deoarece terenul asupra căruia poartă actul contestat este singurul disponibil aflat în rezerva Comisiei locale de fond funciar.
Tribunalul Vâlcea, prin sentința nr. 312/26 februarie 2008, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primarul comunei, județul V și excepția tardivității formulării plângerii prealabile invocate de pârâtul Consiliul Local al comunei județul V și a respins acțiunea ca inadmisibilă față de celălalt pârât.
Ca să pronunțe această sentință, prima instanță a reținut în esență următoarele:
Pârâtul Primarul comunei, județul V, chemat în judecată, nu are calitate procesuală pasivă, deoarece actul în discuție, anume Hotărârea nr. 21/31.07.2006, aparține pârâtului Consiliul Local al comunei, care justifică această calitate.
Potrivit art. 7 alin 2 din Legea Nr. 554/2004, persoana care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral, trebuie însă ca înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ, să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia. Conform alin.7 al aceluiași articol, plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce pentru motive temeinice și peste termenul de 30 de zile menționat dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
Instanța a motivat privitor la natura juridică celor două termene, că termenul de 30 de zile este de recomandare, deoarece este dublat de termenul de 6 luni calculat de la data emiterii actului administrativ pe care legea îl califică expres ca fiind de prescripție.
Depășirea termenului de 30 de zile, fără motiv neîntemeiat nu rămâne însă fără consecințe juridice, ducând la inadmisibilitatea plângerii prealabile și deopotrivă a acțiunii, chiar dacă este un termen de recomandare.
În raport de aceste considerații, a reținut că în cauză reclamanta exercitat plângerea prealabilă cu încălcarea acestor termene, deoarece hotărârea în discuție a fost afișată la data de 08 august 2006, când se presupune că trebuia să ia cunoștință de ea, însă a expediat plângerea prealabilă la data de 03 aprilie 2008, fiind primită de pârât la data de 04 aprilie 2008.
Reclamanta a declarat recurs împotriva sentinței de mai sus, pe care a criticat-o pentru nelegalitate, în sensul motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea recursului, a susținut că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal - art. 304 pct. 9,teza. I, în privința aprecierii că plângerea prealabilă a fost exercitată atât cu depășirea termenului de 30 de zile cât și termenului de 6 luni, potrivit art. 7 alin. 7 din Legea Nr. 554/2004, consecința fiind respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Din acest punct de vedere, a susținut că dispozițiile art. 7 alin 7 din Legea Nr. 554/2004 sunt neconstituționale potrivit Deciziei nr.797/27 septembrie 2007, în măsura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului, se aplică plângerii prealabile formulate de persoana vătămată într-un drept al său sau într-un în interesul legitim, prin act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept decât destinatarul actului.
În același context, potrivit art. 11 alin 2 din același act normativ, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin 1, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, luării la cunoștință
Reclamanta a apreciat că sentința a fost pronunțată și cu încălcarea art. 304 pct.9 teza III, deoarece trebuia să rețină că ea are calitate de terț în raport cu actul administrativ unilateral contestat, fiind îndreptățită să introducă plângere prealabilă din momentul în care a luat cunoștință pe orice cale de existența lui, lucru care s-a întâmplat la data de 23 februarie 2007, când i-a fost comunicată sentința civilă nr. 113/ 11 februarie 2007, față de care plângerea prealabilă introdusă la data de 02 aprilie 2007, nu este tardiv formulată de reclamantă.
În baza aceluiași temei legal, a mai considerat că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii și sub aspectul reținerii lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primarul comunei, motivat de faptul că hotărârea atacată a fost luată de pârâtul Consiliul Local al comunei - județul
Sub acest aspect a susținut că, chemarea în judecată a Primarului se justifică, deoarece la 4 zile de la emiterea hotărârii comisiei județene prin care i s-a atribuit dreptul de proprietate, a inițiat actul în litigiu prin care s- acordat în folosință gratuită terenul pentru care solicitase punerea în posesie, prejudiciindu- interesele legitime.
Recursul este fondat.
Art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată prin Legea nr.262/2007, stabilește ca regulă, obligativitatea procedurii administrative prealabile, statuând asupra termenului în care trebuie îndeplinită în funcție de tipul actului administrativ în discuție.
Astfel, în alin 1 se prevede că persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori intre-un interes legitim, privind un act administrativ individual, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia, aceasta fiind o regula. Tot de regimul juridic al regulii, ține și introducerea plângerii prealabile pentru motive temeinice peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului, termen calificat în mod expres de art. 7 alin 7 ca fiind de prescripție.
În ce privește situația terțului, art. 7 alin 3 din lege, arată că acesta este îndreptățit să introducă plângere prealabilă, în limitele termenului de 6 luni, prevăzut la alin. 7, din momentul la care a luat la cunoștință pe orice cale de existența actului administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept.
Deosebit, prin decizia nr.797/27 septembrie 2007, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin 7 din Legea contenciosului administrativ și a constatat că textul de lege este neconstituțional, în măsura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplică plângerii formulate de persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
Pe cale de consecință, terțul este îndreptățit să formuleze plângere administrativă prealabilă la autoritatea administrativă în termen de 6 luni de la data la care a luat la cunoștință de existența actului considerat vătămător.
În cauză, reclamanta este terț față de Hotărârea nr. 21/31 iulie 2006, prin care pretinde că a fost vătămată, act administrativ cu caracter individual față de care era îndreptățită, potrivit celor expuse să se adreseze cu plângere prealabilă în termen de 6 luni de când a luat cunoștință de el.
Termenul de introducere a plângerii prealabile trebuie corelat însă cu cel al formulării acțiunii în contencios administrativ, privitor la care art. 11 din Legea contenciosului administrativ, instituie prin art. 1 alin. 2, un termen de 6 luni ca regulă, iar prin excepție, prin alin. 2, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. 1, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință ( aplicabilă terțului )
În raport de considerentele expuse, se desprinde că într-adevăr prima instanță numai cu încălcarea legii și aplicarea greșită a acesteia, a statuat că reclamanta a acționat tardiv, formulând atât plângerea prealabilă cât și acțiunea peste termenele evocate.
Aprecierea că reclamanta a luat cunoștință de actul administrativ individual contestat la data afișării acestuia, 8 august 2006, este forțată, prezumția pe care se sprijină fiind răsturnată de dovada prezentată de aceasta, potrivit căreia a aflat despre existența lui, la data de 14 februarie 2007. În acest sens, a depus la dosar sentința civilă nr. 143 din 14 februarie 2007, din practicaua căreia rezultă că în ședința de judecată din data menționată a fost depusă la dosarul cauzei respective privind-o pe reclamantă și Comisia Locală de aplicare a fondului funciar, Hotărârea nr. 21/31 iulie 2006 emisă de Consiliul Local al Comunei județul
Ori, reținând că data luării la cunoștință este 14 februarie 2007, rezultă că plângerea prealabilă introdusă la data de 04 aprilie 2007, a respectat termenul legal de 6 luni prevăzut de art.7 alin 7, dar și termenul de 1 an prevăzut de art. 11 alin 2.
În concluzie, respingând atât plângerea prealabilă cât și acțiunea ca inadmisibile, instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală ce urmează a fi casată cu trimitere în vederea soluționării cauzei pe fond, prin admiterea recursului în baza art. 312 alin 2 Cod procedură civilă, analiza celorlalte critici ce i-au fost aduse, fiind inutilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta, domiciliată în, sat, județul V și prin procurator domiciliat în B, sector 3 șoseaua, nr. 388, -. B,. 51, împotriva sentinței nr. 312/26.02.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâțiPRIMARUL COMUNEI, cu sediul în Comuna, sat, județul
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 27 iunie 2008 la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.
Grefier,
Red.
4 ex/09.07.2008
Jud fond
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim, Constantina Duțescu, Ingrid Emina
