Anulare act administrativ fiscal. Decizia 107/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 107/CA
Ședința publică de la 18 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de reclamanta - ROMÂNIA SRL, cu sediul în B,--158, împotriva sentinței civile nr.1664/12.08.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - GARDA FINANCIARĂ SECȚIA, cu sediul în T,-, județ T, cu obiect anulare act administrativ - plângere împotriva notei de constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, pentru recurenta reclamantă - ROMÂNIA SRL, în baza împuternicirii avocațiale nr.17542 din 16.12.2009, lipsind intimata pârâtă - GARDA FINANCIARĂ SECȚIA
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în termen, timbrat cu 0,30 lei timbru judiciar și cu 20 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.11663 din 09.12.2009.
Avocat, pentru recurenta reclamantă - ROMÂNIA SRL, precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru recurenta reclamantă - ROMÂNIA SRL, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, în fapt avem de-a face cu o notă de constatare. Decizia vizează numai notele de constatare care au ca obiect o situație de fapt, iar efectele juridice sunt evidente. O astfel de notă de constatare, dacă nu ar putea fi atacată, ar duce la situații nedorite. Solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea și înregistrată la nr-, România Bas olicitat anularea notei de constatare seria - nr. 10265/03.03.2009, întocmit de - Garda Financiară
Prin sent.civ.nr.1664/12.08.2009 Tribunalul Tulcea, Secția Civilă, Comercială, Contencios Administrativ a respins cererea având ca obiect anulare act administrativ ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele, la 3 martie 2009, în urma unui control efectuat la magazinul din T,-, Garda Financiară - Secția Taî ntocmit nota de constatare nr. 10265, în care s-a consemnat că, în unitatea verificată nu era afișat prețul de livrare la produsul, dar și că s-a constatat existența în depozitul magazinului a aceluiași produs în cantitate de 82,85 kg fără a fi expus la comercializare.
S-a solicitat și o notă explicativă directorului magazinului după care, la 10 martie 2009, s-a întocmit procesul verbal de contravenție seria H nr. - prin care s-a reținut săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 1 lit. h) și k) din Legea nr. 12/1990, cu modificările ulterioare și s-a aplicat o amendă în cuantum total de 10000 lei.
Societatea reclamantă a urmat procedura prealabilă solicitând Gărzii Financiare T revocarea notei de constatare, la care s-a răspuns prin adresa nr. - din 16 aprilie 2009 că, nota respectivă nu se încadrează în categoria actelor administrativ-fiscale și nu este supusă unei proceduri de contestare.
Potrivit art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ reprezintă actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrative.
Față de definiția dată actului administrativ prin actul normativ menționat, se constată că nota de constatare contestată în cauză nu întrunește cumulativ cerințele impuse de lege pentru a fi încadrată într-o atare categorie întrucât, prin ea însăși, nu dă naștere, modifică sau stinge un raport juridic, nu produce nici un efect juridic.
Practic, în această notă se consemnează cele constatate, consemnare ce este reluată, se regăsește în rezumat, în cuprinsul procesului verbal de contravenție întocmit, la rubrica "descrierea faptei" formând "corp comun" cu actul de constatare și urmând situația acestuia, din punct de vedere juridic, în funcție de soluția dată în plângerea contravențională.
In cosecință, singura modalitate în care se poate verifica temeinicia celor inserate în nota de constatare este calea de atac exercitată împotriva procesului verbal de contravenție când se analizează legalitatea și temeinicia acestuia.
Un argument în plus în susținerea punctului de vedere arătat îl constituie și împrejurarea că, în ipoteza anulării procesului verbal de contravenție pentru vicii de formă, nota de constatare, prin ea însăși, nu poate produce nici un efect juridic.
Dealtfel, dacă cele două acte ar fi analizate separat, în două căi de atac distincte, s-ar putea ajunge la soluții contradictorii pe aceeași problemă - temeinicia celor constatate, situație inadmisibilă în cazul dat.
Mai mult, chiar Curtea Constituțională într-o decizie recentă (decizia nr. 194/12 februarie 2009) a statuat că nota de constatare constituie doar un act preparatoriu, ce nu produce, în mod direct, efecte juridice cu privire la persoana controlată.
In speță, act administrativ este chiar procesul verbal de contravenție prin care se individualizează fapta ilicită și contravenientul.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, cum nota de constatare nu constituie un act administrativ, cererea în contencios administrativ prin care s-a solicitat anularea acestuia, a fost respinsă ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamanta - România SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea acesteia ca urmare a incidenței motivelor prev. de art.304 pct.8 și 9, 3041.pr.civ.
Pornind de la o interpretare greșită dată Notei de constatare seria -, nr. 10265 din 03.03.2009 instanța a pronunțat o hotărâre nelegală schimbând natura juridică a actului dedus judecății.
Instanța de fond a interpretat trunchiat materialul probator administrat în cauză, și chiar decizia nr.194/2009 a Curții Constituționale, aceasta din urmă referindu-se strict la actele administrative fiscale, precum și la imposibilitatea de a ataca/de a solicita verificarea legalității și temeiniciei unor acte de control constatatoare ale unor situații de fapt, în situația în care acestea nu produc, în mod direct, efecte juridice cu privire la persoana controlată.
În cazul de față Nota de constatare a stat la baza întocmirii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției. Acest din urmă proces verbal a fost întocmit de 3 agenți constatatori, după 7 zile de la data controlului, fiind semnat și însușit de un al treilea agent care nu a fost prezent la controlul desfășurat în data de 03.03.2009. Ca atare, este absurd să se interpreteze că Nota de constatare nu are efecte asupra drepturilor și intereselor, de vreme ce un al 3-lea comisar al Gărzii Financiare sancționează în baza consemnărilor cuprinse în Nota de constatare.
Hotărârea astfel pronunțată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, atunci când s-a apreciat că Nota de constatare formează corp comun cu procesul verbal de constatare a contravenției și urmează situația acestuia, din punct de vedere juridic.
Este evident că în cazul de față suntem în prezența a două acte diferite, chiar dacă emană de la garda Financiară, care au regim juridic distinct și care pot fi atacate numai separat, unul pe calea plângerii contravenționale - procesul verbal de contravenție - și altul pe calea contenciosului administrativ - Nota de constatare.
Este exclusă astfel posibilitatea unor soluții contradictorii, de vreme ce discutăm de același material probator, pentru aceeași situație de fapt, cu aceeași motivare din partea persoanei controlate. Instanțele de judecată sunt ținute de principiul disponibilității procesului civil neputând acorda altceva decât s-a solicitat.
Intimata pârâtă Garda Financiară - Secția Taf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, precum și din oficiu, Curtea consideră recursul nefondat motivat de următoarele considerente,
Plecând de la definiția actului administrativ prev. de art.2 alin.1 lit.c din legea 554/2004, prima instanță a reținut corect ca nota de constatare atacată nu constituie un act administrativ.
Potrivit art.1 din Legea nr.554/2004, pentru a fi atacat la instanța de contencios administrativ, este necesar ca actul administrativ sa producă in mod direct efecte juridice fata de persoana care îl contestă, vătămându-i un drept (sau interes) recunoscut de lege.
Or, in cauza, - România SRL a contestat un act conținând opinii ale organului constatator in legătură cu situația de fapt, împrejurări în care a fost efectuat controlul din 03.03.2009, opinii care nu i-au produs in mod direct, nici o vătămare.
Actul administrativ producător de consecințe juridice pentru reclamantă este procesul verbal de constatare a contravenției seria H, nr.- încheiat, ulterior notei de constatare, la 10 martie 2009 de către Garda Financiară T, act ce a fost anulat prin sent.civ.nr.1887/09.06.2009 pronunțată de Judecătoria Tulcea rămasă irevocabilă prin dec.civ.nr.1045/09.12.2009 a Tribunalului Tulcea.
Respectând considerentele deciziei nr.194/12.02.2009 a Curții Constituționale publicată în Of.nr.160 din 16.03.2009 instanța de fond nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, iar hotărârea nu a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Se reține astfel faptul că, actele de control ce constată situații de fapt nu pot forma obiectul unor cereri adresate instanțelor de contencios administrativ din moment ce acestea nu produc, în mod direct, efecte juridice cu privire la persoana controlată.
În consecință, Curtea în temeiul art.312 alin.1 pr.civ va dispune respingerea recursului menținând hotărârea instanței de fond ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de reclamanta - ROMÂNIA SRL, cu sediul în B,--158, împotriva sentinței civile nr.1664/12.08.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - GARDA FINANCIARĂ SECȚIA, cu sediul în T,-, județ T, cu obiect anulare act administrativ - plângere împotriva notei de constatare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
23 Februarie 2010
Jud.fond-
Jud.red-- /14.04.2010
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea
