Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1095/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE NR. 1095/CA/2009
Ședința publică de la 14 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 2: Marieta Florea
JUDECĂTOR 3: Carmen Fiț
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtele DGFP A și AIî mpotriva sentinței civile nr.212/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Completul de judecată a fost legal constituit conform art.98(6) din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av.u pentru reclamanta intimată - SRL A I, lipsă fiind pârâtele recurente.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că din partea pârâtelor recurente nu s-a depus răspuns la întâmpinarea depusă de reclamanta intimată.
Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatara reclamantei intimate solicită respingerea ca nefondat a recursului pârâtelor și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar. Cu cheltuieli des judecată justificate la dosar.
CURTEA DE APEL
Reclamanta - SRL AIa solicitat in contradictoriu cu pârâtele DGFP A și AI:
- anularea Deciziei nr.54/23.09.2008 și pe cale de consecință, anularea raportului de inspecție fiscală din 24.06.2008 și a Deciziei de impunere nr. 195/24.06.2008,
- suspendarea executării actului de control până la soluționarea irevocabilă a acțiunii
În motivarea acțiunii se susține că, la momentul facturării serviciilor, reclamanta titulară a autorizației nr.436/2005 emisă de Ministerul Sănătății prestat în favoarea și, pârâte în Acordul clinic de studiu nr.256/11.08.2004, un serviciu similar celor efectuate în birourile de studii (art. 133 alin.2 lit.c pct.c din Legea nr.571/2003 și chiar celor prevăzute la pct. 6 în sensul că a preluat rezultatele testării pacienților, le-a structurat in Raportul de caz și le-a transmis beneficiarului.
De asemenea, arată că în mod greșit se reține de către organul de control că efectuează cercetare științifică în domeniul bolilor cardio-vasculare și diabet în condițiile în care a și constatat că reclamanta nu are nici măcar o dotare elementară pentru o astfel de activitate și cu atât mai mult cu cât întreaga prestație se realizează ambulatoriu.
În ceea ce privește capătul accesoriu se afirmă că stabilirea unei obligații suplimentare de plată de aproape 200.000 lei din care J sunt accesorii în sarcina reclamantei reprezintă pentru societate nu numai o sancțiune ci și modalitate prin care se va ajunge la blocarea activității, la imposibilitatea respectării angajamentelor și în cele din urmă la incapacitatea de plată.
În drept, Legea nr. 554/2004, Cod procedură fiscală.
Secția de contencios administrativ a Tribunalului Alba prin sentința nr.212/CAF/2009 a admis in parte acțiunea in contencios administrativ, a dispus anularea parțiala a deciziei nr. 45, raportului de inspecție fiscala, a deciziei de impunere nr.195 in privința sumei de 120.917 lei reprezentând TVA colectat cu accesoriile aferente pentru serviciile prestate si neacordarea dreptului de deducere a TVA pentru suma de 490 lei. Instanța a reținut prin considerentele expuse ca potrivit actelor depuse in probațiune, reclamanta a efectuat studii clinice pentru Corporația de Sănătate din Canada ce desfășura activitatea de cercetare, astfel ca locul prestării serviciului a fost considerat in Canada si ca urmare reclamanta nu a colectat TVA, deoarece a considerat ca activitatea este scutita, potrivit art. 126, 133 al.2 lit.c pct. 5 din Codul fiscal. In privința aparatelor electrocasnice achiziționate, frigider si mașina de spălat, s-a apreciat ca acestea sunt folosite pentru desfășurarea in bune condiții a activității cabinetului medical, iar TVA aferent achiziției trebuie acceptat la deducere. Instanța a admis acțiunea reclamantei, doar aferent valorii obiectului cererii.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs paratele DGFP A și AIs olicitând modificarea hotărârii si respingerea acțiunii. Prin motivele de recurs se arata ca instanța nu a luat in considerare si susținerile paratei, potrivit cărora fata de obiectul secundar de activitate al reclamantei s-a apreciat ca serviciile de cercetare științifica s-au prestat in România, iar potrivit art. 133 al.2 lit.d pct.1 din Codul fiscal, locul prestării serviciului este considerat in tara unde se prestează aceste servicii, iar TVA-ul se achita de prestator. Legea nu face distincție intre activitatea de studiu si aceea de cercetare.
Recursul a fost motivat in drept si este scutit de plata timbrajului, potrivit art. 17 din 146/1997.
Reclamanta a depus întâmpinare prin care solicita respingerea recursului, deoarece sentința primei instanțe este legala si temeinica, activitatea desfășurata de reclamanta a fost de studiu si nu de cercetare, astfel că locul prestării serviciilor a fost considerat in străinătate, iar reclamanta nu avea obligația colectării de TVA.
Curtea, examinând sentința atacata sub aspectul recursului declarat, se constata ca este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamanta a fost supusa controlului fiscal pentru perioada martie 2005-martie 2008, fiind verificat soldul sumei negative a TVA pentru trimestrul Iaa nului 2008.
Obiectul principal de activitate al reclamantei consta in activități referitoare la starea de sănătate a populației, iar ca activități secundare sunt menționate activități de cercetare, dezvoltare in științe fizice si naturale, activități de asistenta medicala ambulatorie.
Reclamanta a realizat venituri in suma de 636.404 lei din prestarea de servicii constând in studii clinice. clinice sunt dovedite cu autorizația nr. 436/2005 emisa de Ministerul Sănătății si Acordul nr. 256/2004 încheiat cu B prin care se solicita verificarea clinica a unor pacienți in privința folosirii insulinei de tip la solicitarea Institutului de cercetare a sănătății populației din Canada. Serviciile prestate au fost facturate către Institutul din Canada, iar TVA-ul nu a fost colectat de reclamanta, deoarece a considerat că sunt activități scutite de taxa cu drept de deducere.
În consecință, în speță au aplicabilitate dispozițiile art. 133 al. 2 lit. c din Codul fiscal și pct. 14 din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, potrivit cărora locul prestării serviciilor este apreciat a fi în țara în care beneficiarul are stabilit sediul activității economice, respectiv Canada. Potrivit pct.1 din Titlul VI al HG nr. 44/2004 în aplicarea art. 126 al. 1 din Codul fiscal, dacă nu este îndeplinită una dintre condițiile stabilite la literele a-d, operațiunea nu se cuprinde în sfera de aplicare a TVA, astfel că în mod legal reclamanta nu a colectat TVA pentru serviciile prestate către beneficiarul străin, sentința pronunțată de prima instanță fiind legală și temeinică.
Față de aceste considerente, recursul declarat de pârâtele DGFP A și AIe ste nefondat și urmează a fi respins.
În cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de DGFP A și AIî mpotriva sentinței civile nr.212/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored./5 ex.
Jud.fond
Președinte:Gabriela CostinașJudecători:Gabriela Costinaș, Marieta Florea, Carmen Fiț
