Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1190/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1190/R/CA/2008
Ședința publică de la 04 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 2: Marieta Florea
JUDECĂTOR 3: Elisabeta Lazăr
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta S împotriva sentinței civile nr. 842/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezentă în fața instanței mandatarul recurentei reclamantă, avocat și mandatara intimatei pârâtă, avocat.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: mandatara intimatei pârâtă depune la dosar, cu titlu de practică judiciară, copia sentinței civile nr. 83/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Mandatarii părților declară că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Mandatarul recurentei reclamantă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat.
Învederează că apreciază nelegală soluția instanței de fond de admitere a excepției inadmisibilității, întrucât raportul de inspecție fiscală produce efecte juridice, stabilește unele măsuri, iar în situația în care nu s-ar fi încheiat procesul verbal de contravenție reclamanta ar fi fost lipsită de posibilitatea adresării instanței.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Mandatara intimatei pârâtă solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare.
Învederează instanței faptul că raportul de inspecție nu are caracterul unui act administrativ, nu este un act administrativ, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond. Mai precizează că reclamanta a contestat procesul verbal de contravenție, plângerea contravențională promovată de aceasta pe rolul Judecătoriei S fiind respinsă.
Arată că înțelege să solicite plata cheltuielilor de judecată pe calea unei acțiuni separate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată și înregistrată la Tribunalul Alba sub nr-, reclamanta S - a chemat în judecată pe pârâta Garda Națională de Mediu-Comisariatul județean A, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
- să se dispună anularea Deciziei nr.12912.03.2008 emisă de către pârâta Garda Națională de Mediu;
- să se dispună anularea Raportului de inspecție nr.37/31.01.2008 întocmit de către pârâta Garda Națională de Mediu;
- suspendarea executării măsurilor dispuse prin Raportul de inspecție nr.37/31.01.2008, până la soluționarea acțiunii în anularea acestuia.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta susține că a contestat măsurile impuse prin Raportul de inspecție nr.20, contestația fiind înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA sub dosar nr-; că a formulat plângere contravențională împotriva amenzii contravenționale de 100.000 lei aplicate pentru neîndeplinirea măsurilor dispuse prin Raportul de inspecție nr.20, plângerea fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei S sub dosar nr- și că încă din data de 7.08.2008, când a fost întocmit Raportul de inspecție nr.20, a depus toate diligențele pentru a aduce la îndeplinire măsurile stabilite, cu toate că acestea au un caracter excesiv, iar pentru aducerea lor la îndeplinire a fost stabilit un termen mult prea scurt în raport de amploarea operațiunilor care se impune a fi întreprinse.
Reclamanta mai susține că măsurile impuse prin Raportul nr.37 au avut nu doar un pronunțat caracter punitiv, dar prin stabilirea termenului mult prea scurt de aducere la îndeplinire s-a aflat în imposibilitatea de a se conforma în timp util acestor măsuri.
În ceea ce privește cererea de suspendare a îndeplinirii măsurilor dispune prin raportul de inspecție mai sus menționat, reclamanta precizează că este inspectată în mod periodic și îi sunt impuse și aplicate sancțiuni fără temei legal, iar stabilirea unui termen inadecvat pentru îndeplinirea măsurilor care i-au fost impuse deschide calea aplicării de noi sancțiuni pentru neîndeplinirea acestora, cu implicații deosebite asupra activității sale.
În drept s-au invocat dispozițiile art.1 pct.1, ale art.2 pct.1, ale art.8 și ale art.15 din Legea nr.554/2004.
Cererea a fost timbrată cu 16 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,3 lei.
Pârâta Garda Națională de mediu a formulat întâmpinare (44-49) prin care a solicitat, în principal, respingerea acțiunea formulată de reclamantă ca inadmisibilă iar, în subsidiar, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâta susține că Raportul de inspecție fiscală nr.37/31.01.2008 nu are caracterul unui act administrativ propriu-zis, așa cum acesta este definit de art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004. Potrivit art.4 pct.14 din Anexa 3 din HG nr.1224/2007 raportul de inspecție este definit ca fiind un înscris întocmit de către comisarul de mediu sau echipa de comisari în urma unei inspecții de teren, în care sunt consemnate toate informațiile relevante obținute ca urmare a controlului,inclusiv măsurile ce se impus a fi luate în cazul constatării unei neconformări. Aceasta reprezintă un act premergător sau pregătitor emiterii procesului verbal de contravenție și poate fi contestat numai împreună cu procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Referitor la cererea de suspendare a executării măsurilor dispuse prin Raportul de inspecție nr.137/31.01.2008, se precizează faptul că susținerile reclamantei în sensul că măsurile impuse prin acesta au un caracter punitiv, cu termene prea scurte de realizare și imposibil de îndeplinit, sunt neîntemeiate, deoarece termenele stabilite pentru realizarea lor sunt rezonabile, individualizate în funcție de complexitatea lor, necontestate de societate, unele din acestea având scadența în, chiar decembrie 2007.
În drept pârâta a invocat dispozițiile art.115 din Codul d e procedură civilă, dispozițiile Legii nr.554/2004, cele ale OUG nr.195/2005 și cele ale HG 1224/2007.
Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ a admis excepția inadmisibilității și a respins acțiunea reclamantului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
În perioada 24.01.2008- 31.01.2008 pârâta a efectuat o inspecție pe platforma deținută de reclamantă, finalizată cu întocmirea Raportului de inspecție nr.37/31.01.2001 prin care s-a reținut între altele că reclamanta nu a îndeplinit, deși termenul stabilit se împlinise, toate măsurile dispuse prin Raportul de inspecție nr.20/07.08.2007.
Aceasta a stabilit prin raportul de inspecție alte termene pentru îndeplinirea de către reclamantă a măsurilor încă nerealizate și a întocmit Procesul verbal de constatare și sancționare seria - nr.-/31.01.2008 prin care a aplicat reclamantei o amendă contravențională în sumă de 100.000 lei.
Împotriva raportului de inspecție reclamanta a formulat contestația înregistrată sub nr.329/15.02.2008, prin care a solicitat reanalizarea raportului de inspecție și revocarea măsurilor stabilite la secțiunea
Prin Adresa nr.129/12.03.2008, pârâta a comunicat reclamantei că pentru măsurile constatate a fi nerealizate s-a stabilit prin raportul de inspecție un nou termen pentru realizarea lor.
Potrivit art.4 pct.14 din Anexa 3 din HG nr.1224/2007, raportul de inspecție fiscală este cel act tehnic-juridic elaborat de către comisarul de mediu sau de echipa de comisari în urma unei inspecții în teren, în care sunt consemnate toate informațiile relevante obținute ca urmare a controlului, inclusiv măsuri ce se impus a fi realizate, în cazul constatării unei neconformări.
Din cele de mai sus rezultă faptul că raportul de inspecție nu constituie prin el însuși un act administrativ în sensul art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004, care să poată face obiectul unei acțiuni în contencios administrativ, deoarece nu constituie un act emis în vederea organizării legii sau executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice. El constituie, după cum însuși legiuitorul îl definește, un act tehnico-juridic, întocmit în urma unei inspecții, în care sunt consemnate informațiile relevante obținute ca urmare a controlului, inclusiv măsurile ce se impun a fi realizate în cazul constatării unei neconformări, care precede procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și care, de altfel, constituie actul administrativ emis în regim de putere public, în condițiile prevăzute de art.2 alin.1, lit.c din Legea nr.554/2004, din care face parte inclusiv raportul de inspecție.
Nefiind un act administrativ ci un act pregătitor, legalitatea raportului de inspecție fiscală nu poate fi analizat decât odată cu Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria - nr.00732 încheiat la data de 31.01.2008 de către pârâta Garda Națională de Mediu (17).
Faptul că prin raportul de inspecție sunt consemnate, în cazul constatării unor neconformități de către comisarul de mediu, inclusiv măsurile care se impus a fi realizate pentru remedierea acestora. Nu transformă raportul de inspecție dintr-un act tehnico-juridic într-un act administrativ și nici nu pune pe pârâtă în situația de a le încălca, a le contesta, deoarece atât timp cât au fost constatate neconformități și s-au stabilit măsurile ce se impun pentru înlăturarea acestora înseamnă că din punctul de vedere al comisarului de mediu aceasta le-a nesocotit deja, astfel că nu este în situația de a le încălca.
Or,în cazul în care reclamanta recunoaște și acceptă deja existența neconformităților, are posibilitatea să îndeplinească măsurile stabilite prin raportul de inspecție fiscală, iar în cazul în care aceasta apreciază că acestea nu există și implicit nu se impus a fi îndeplinite măsurile stabilite pentru remedierea lor, are la îndemână doar procedura plângerii reconvenționale, reglementată de OG nr.2/2001, în cadrul căreia se verifică inclusiv legalitatea neconformităților constatate de comisarul de mediu și a măsurilor dispuse pentru înlăturarea lor.
Împotriva acestei sentințe reclamanta - S - a declarat recurs solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre soluționare instanței de fond.
În expunerea motivelor de recurs se arată că în mod greșit instanța de fond a interpretat actul juridic dedus judecății și a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia prin faptul că a constatat inexistența caracterului de act administrativ al actului atacat reținând imposibilitatea atacării sale în mod direct în contencios administrativ.
De asemenea, arată că greșit s-a reținut caracterul de act pregătitor emiterii unui act administrativ al Raportului de Inspecție și că există contrarietate între dispozitiv și considerente.
În drept invocă dispozițiile art.304 pct.7 și art.304/1 Cod procedură civilă.
Recursul a fost timbrat cu suma de 9 lei timbru fiscal și 0,45 lei timbru judiciar.
Pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean A prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamant.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că recursul reclamantului este nefondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la primul motiv de recurs prin care se critică împrejurarea că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății și a schimbat natura și înțelesul acestuia, se constată următoarele:
Potrivit art.1 alin.(1) din Legea nr.554/2004, "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ se poate adresa instanței de contencios administrativ competentă pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată".
Potrivit art.2 alin.1 lit.c din aceeași lege se definește actul administrativ ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării exercitării legii sau a executării în concret a legii și contractele încheiate de autoritățile publice supuse competenței instanței de contencios administrativ".
Or, raportul de inspecție nr.37/31.01.2008 nu are caracterul unui act administrativ așa cum este definit de lege.
Raportul de inspecție, potrivit art.4 pct.14 din anexa 3 din HG nr.1224/2007 pentru organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu este definit ca fiind "act tehnico-juridic elaborat de către comisarul de mediu sau echipa de comisari în urma unei inspecții în teren, în care sunt consemnate toate informațiile relevante obținute ca urm,are a controlului, inclusiv măsurile ce se impus a fi realizate în cazul constatării unei neconformări".
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs potrivit căruia ar exista o contrarietate flagrantă între dispozitiv și considerente este nefondat.
Instanța a analizat pe larg noțiunea juridică a actului dedus judecății și a concluzionat că raportul de inspecție nu constituie prin el însuși un act administrativ care să poată face obiectul unei acțiuni în contencios administrativ, or existența neconformităților și remedierea lor are la bază procedura plângerii prealabile reglementată de OG nr.2/2001 așa cum de altfel reclamanta a și procedat prin formularea plângerii contravenționale existente pe rolul Judecătoriei
Cum în mod corect instanța de fond a constatat și admis excepția inadmisibilității acțiunii, recursul reclamantei în baza art.312 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S împotriva sentinței civile nr. 842/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact./ 2 ex./14.01.2009
Jud. fond
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt, Marieta Florea, Elisabeta Lazăr