Anulare act administrativ fiscal. Decizia 132/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal -

DOSAR Nr.-

DECIZIA NR.132/CA/2008-

Ședința publică din 3 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Rițiu Roxana JUDECĂTOR 2: Boța Marilena

- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela

- - - judecător

- - - grefier

&&&&&&&&&

Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtăDIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ B,cu sediul în O, str. -, nr.2, în contradictoriu cu intimatul reclamant,din B,-, jud.B împotriva sentinței nr.405/CA din 16 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă intimatul reclamant - personal, lipsă fiind recurenta pârâtă Direcția de Muncă și Protecție Socială

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxelor de timbru, că recurenta pârâtă a răspuns la adresa instanței de la termenul anterior și că aceasta a depus la dosar completări și precizări la recurs, iar intimatul reclamant a depus la dosar în xerocopie adeverințele de cotizare la CNPAS nr.27557 din 21.02.2008 și nr.45002 din 27.03.20087, precum și faptul că, cauza se află la al doilea termen de judecată în recurs, după care:

Intimatul reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.

Intimatul reclamant solicită respingerea recursului declarat în cauză și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată. Învederează că a avut stagiu de cotizare în sistemul public de pensii din anul 2002 până la nașterea minorului în 2007.

CURTEA D APEL

deliberând:

Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:

Prin sentința nr.405 din 16 octombrie 2007, Tribunalul Bihora admis contestația formulată de reclamantul din B-,.2 jud.B în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Bihor din O- și a anulat decizia nr.13997/18.04.2007 privind respingerea acordării indemnizației pentru creșterea copilului.

Totodată, a obligat pârâtă să acorde reclamantului dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului - CNP -.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin decizia nr.13997/18.04.2007 pârâta a respins cererea reclamantului pentru acordarea dreptului la indemnizația de creștere a copilului, CNP -.

Pentru a decide astfel, pârâta a considerat că reclamantul nu îndeplinește cerința de la art.1, al.1 din OUG148/2005 deoarece nu a realizat în anul anterior nașterii copilului, timp de 12 luni, venituri profesionale supuse impozitului pe venit.

În fapt, în anul anterior nașterii copilului, reclamantul a realizat stagiu de cotizare pe baza contractului de asigurare, până la data de 30.09.2006, iar începând cu data de 01.10.2006 și până la data nașterii copilului (27.01.2007) a realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit în calitate de salariat al "Muncitorul"

S-a reținut că, într-adevăr, așa cum a arătat pârâta, potrivit art.1, al.1 din OUG148/2005, beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit.

Dar, art.1, al.2, lit.f din OUG148/2005 modificat prin Legea 7/2007 prevede că, cele 12 luni pot fi constituite integral și din perioadele în care persoanele au realizat în sistemul public de pensii, anterior intrării în vigoare a ordonanței de urgență, stagii de cotizare pe bază de contract de asigurare socială.

Totodată, art.24, al.2 din OUG148/2005 modificat prin Legea 7/2007 prevede că, drepturile prevăzute de ordonanța de urgență se acordă și persoanelor care, până la data de 31.10.2006, au realizat în sistemul public de pensii perioade de stagii de cotizare de cel puțin 10 luni în ultimele 12 luni anterioare datei nașterii copilului.

Din interpretarea logică a dispozițiilor legale sus arătate, instanța a reținut că, de vreme ce legea permite că cele 12 luni pot fi constituite integral și din perioadele de stagiu de cotizare realizate anterior intrării în vigoare a ordonanței de urgență, iar apoi prevede că se consideră îndeplinită această cerință legii și pentru persoanele care au realizat stagiu de cotizare până la 31.10.2006 de cel puțin 10 luni, cu atât mai mult trebuie admisă posibilitatea că cele 12 luni pot fi constituite și din perioadele de stagiu de cotizare pe bază de contract de asigurare, completate fără întrerupere de perioadele în care au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit.

Scopul legiuitorului a fost cuprinderea în categoria beneficiarilor OUG148/2005 a persoanelor care s-au asigurat în sistemul asigurărilor sociale și a celor care au continuat realizarea stagiilor de cotizare și după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, deoarece contractele de asigurare s-au încheiat tocmai pentru a beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului.

Prin urmare, față de interpretarea logică și finalitatea prevederilor OUG148/2005, astfel cum au fost modificate și completate de Legea 7/2007, instanța a reținut că refuzul de a acorda reclamantului dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului este nelegal întrucât pârâta trebuia să ia în considerare stagiul de cotizare pe baza contractului de asigurare realizat de reclamant în perioada 01.01. - 30.09.2006, urmată fără întrerupere de realizarea veniturilor profesionale ca salariat începând din 01.10.2006 și până la data nașterii copilului.

Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei de timbru a formulat recurs Direcția de Muncă și Protecție Socială B, solicitând modificarea ei, în sensul respingerii acțiunii, respectiv a menținerii ca legală și temeinică a deciziei nr.13.997 din 18.04.2007, emisă de recurentă.

Recursul este motivat în drept cu raportare la dispozițiile art.304 pct.9, 304/1, 312 alin.3 și următoarele Cod procedură civilă, nr.OUG148/2005 și Legea nr.554/2004.

Se susține că instanța de fond a interpretat greșit prevederile legale aplicabile în cauză. În acest sens, sunt invocate dispozițiile art.1 alin.1 din nr.OUG148/2005, precum și ale alin.2 lit.f din același act normativ, modificat prin Legea nr.7/2007.

Arată astfel recurenta că, contractul de asigurare socială, în temeiul căruia reclamantul a realizat stagiu de cotizare, a fost încheiat în temeiul Legii nr.19/2000, iar prin intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2006 nr.OUG148/2005 și a nr.OUG158/2005, bugetul asigurărilor sociale a fost degrevat de plata unor prestații ce nu constituie risc social și care nu sunt drepturi de asigurări sociale, cum este indemnizația pentru creșterea copilului.

Prin nr.OUG44/2006 s-a creat temeiul legal pentru ca persoanele care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de cel puțin 10 luni în ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului, cu condiția ca acesta să se fi născut până la data de 31.10.2006, nebeneficiind de această prevedere legală persoanele care au născut după această dată, susține recurenta.

După această dată, doar persoanele asigurate în sistemul asigurărilor sociale pot beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului în baza nr.OUG148/2005.

Așa fiind, apreciază ca nelegală soluția instanței de fond, solicitând admiterea recursului său.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.

Recunoscând că scopul nr.OUG148 din 3 noiembrie 2005 este acela ca cei care încheie contract de asigurare socială după intrarea ei în vigoare să nu mai beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului, intimatul arată însă că Legea nr.7/2007, ce modifică ordonanța, în art.1 lit.f ține seama de cei ce au încheiat contract de asigurare socială în temeiul Legii nr.19/2000, respectând în felul acesta drepturile lor pentru care au cotizat înainte de intrarea în vigoare a ordonanței.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a apărărilor formulate, a actelor de la dosar, precum și în temeiul art.304/1 Cod procedură civilă, curtea de apel constată că este legală și temeinică, recursul fiind nefondat.

Se va reține că, recurenta face o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente în speță, ignorând scopul și voința legiuitorului, respectiv aceea de a cuprinde în categoria beneficiarilor nr.OUG148/2005 și a persoanelor care au avut contracte de asigurare în sistemul de asigurări sociale, încheiate tocmai pentru a deveni beneficiari ai indemnizației pentru creșterea copilului.

Contrar dispozițiilor legale, recurenta condiționează acordarea indemnizației de nașterea copilului până la data de 31 octombrie 2006; ori o asemenea dispoziție nu se prevede în nr.OUG148/2005.

Art.24 alin.2, modificat prin Legea nr.7/2007, lărgește sfera drepturilor persoanelor ce pot beneficia de indemnizație, în sensul că aceasta se acordă și persoanelor care până la 31.10.2006 au realizat în sistemul public de pensii stagii de cotizare de cel puțin 10 luni, în ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului. Din formularea textului nu rezultă că, copilul trebuia să se fi născut până la 31 octombrie 2006, așa cum interpretează recurenta, data marcând limita până la care se putea realiza stagiu de cotizare de minimum 10 luni de zile din anul anterior nașterii copilului.

Din actele de la dosar rezultă că intimata, anterior nașterii copilului a avut un stagiu de cotizare de 12 luni, astfel că dispozițiile art.1 alin.1 și 2 lit.f din nr.OUG148/2005 sunt îndeplinite în persoana intimatei reclamante.

În consecință, pe baza celor mai sus arătate, în temeiul dispozițiilor art.312 și 316 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul declarat de DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ B, împotriva sentinței nr.405 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 3 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red. dec. -

- jud. fond. - Gh.

- dact. - 2 ex.

- 10.04.2008

Președinte:Rițiu Roxana
Judecători:Rițiu Roxana, Boța Marilena, Blaga Gabriela

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 132/2008. Curtea de Apel Oradea