Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 134/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.134/CA/2008-
Ședința publică din 3 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Rițiu Roxana JUDECĂTOR 2: Boța Marilena
- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ declarat de recurentul reclamant,din S M,-, jud.S M în contradictoriu cu intimata pârâtăUNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL B,cu sediul în B,-, jud.B, împotriva sentinței nr.329/CA din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea nr.544/2001).
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nici o parte a litigiului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxelor de timbru, că intimata pârâtă a depus la dosar întâmpinare, iar recurentul reclamant concluzii scrise, că acesta în baza prevederilor art.242 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, precum și faptul că, cauza se află la primul termen de judecată în recurs, după care:
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.329/CA din 10 octombrie 2007, Tribunalul Satu Marear espins acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul domiciliat în S M,- împotriva pârâtului MINICIPIUL B, cu sediul în B,-, județul B, pentru furnizare informații de interes public, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea din 17.07.2007, înregistrată la pârâtă sub nr. 55594 din 20.07.2007, petentul-reclamant a solicitat UNITĂȚII ADMINISTRATIV - TERITORIALE MUNICIPIUL B, în temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public lista completă a tuturor imobilelor-teren aflate în patrimoniul public și privat al Municipiului B, copii conforme de pe o serie de acte administrative normative și individuale adoptate de Consiliul Local al Municipiului B și de primarul acestei unități administrativ-teritoriale, precum și lista completă a tuturor bunurilor și serviciilor disponibile ca despăgubire în echivalent destinată foștilor proprietari.
Solicitarea petentului-reclamant a fost soluționată de către serviciul specializat din cadrul Primăriei Municipiului B în sensul că s-a solicitat petentului să indice, să comunice numărul fiecărei hotărâri și dispoziție pe care dorește să o primească în copie conformă cu originalul, că, pentru eliberarea unei copii conforme cu originalul se percepe o taxă de 2,5 lei conform HCL nr. 919/2006 republicată conform HCL nr. 280/2007 și că, hotărârile și dispozițiile aprobate de autoritățile publice locale pot fi consultate la sediul Primăriei Municipiului B și pe site-ul Primăriei Municipiului B, învederându-se petentului numărul M de Hotărâri ale Consiliului Local și Dispoziții de primar aprobate sau emise în perioada solicitată de petent, respect de 4.501 de hotărâri și 70.620 de dispoziții.
În drept, instanța a reținut incidența următoarelor dispoziții cuprinse în Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public:
- art. 2 lit. b "prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau modul de exprimare a informației;
- art. 6
(1) Orice persoană are dreptul sa solicite și sa obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.
(2) Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
(3) Solicitarea în scris a informațiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:
a) autoritatea sau instituția publica la care se adresează cererea;
b) informația solicitată, astfel încât sa permită autorității sau instituției publice identificarea informației de interes public;
c) numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicita primirea răspunsului.
-art. 6 alin.(3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic.
-art. 9 alin. (1) În cazul în care solicitarea de informații implica realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publica, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii.
-art. 11 alin.(2) Copiile de pe documentele deținute de autoritatea sau de instituția publica se realizează în condițiile art. 9 ".
Față de dispozițiile legale amintite, reținând modul de redactare a răspunsului la cererea reclamantului de furnizare a informațiilor de interes public și verificând informațiile solicitate de către reclamant, instanța a apreciat că răspunsul pârâtului la cererea reclamantului nu reprezintă un refuz nejustificat de soluționare a cererii și că prin acesta nu este îngrădit dreptul reclamantului-petent la informațiile de interes public solicitate.
Astfel, față de volumul M de activitate desfășurat de autoritățile publice locale deliberative și executive ale unității administrativ-teritoriale, modul generic a solicitării formulate de către reclamant "lista completă ", "copii conform cu originalul a tuturor ", volumul foarte M de informații solicitate care pentru a fi furnizate în forma solicitată de către reclamant presupune angajarea unei părți importante din timpul personalului Primăriei Municipiului B, s-a apreciat ca fiind justificată solicitarea autorității publice de a se identifica prin număr de înregistrare și data emiterii actele administrative a căror comunicare o solicită reclamantul, cu atât mai mult cu cât art. 6 alin. 3 lit. b din lege prevede în mod expres necesitatea ca în cererea de furnizare a informațiilor de interes public, informația solicitată să fie astfel formulată încât să permită autorității sau instituției publice identificarea acesteia.
De asemenea, s-a constatat că pârâtul nu a refuzat eliberarea unor copii de pe actele administrative solicitate, ci doar a adus la cunoștința reclamantului că pentru eliberarea unor copii conform cu originalul este necesară achitarea unei taxe stabilită printr-un act administrativ normativ de către Consiliul Local al Municipiului B, obligație de plată care, potrivit art. 9 din Legea nr. 544/2001 este în sarcina petentului. S-a constatat că, copiile conform cu originalul solicitate de către reclamant, pentru a avea valoarea probantă de înscris pot fi eliberate doar în formă materială, legal, nefiind însă posibilă stabilirea pe cale electronică a conformității acestora cu originalul. Astfel, comunicarea în formă electronică a copiilor solicitate de către reclamant nu ar fi corespuns oricum solicitărilor de a-i fi comunicate "copii conforme cu originalele".
În condițiile în care actele administrative cu caracter normativ adoptate de autoritățile publice locale sunt obligatoriiera omnesde la momentul aducerii la cunoștință publică în condițiile prevăzute de Legea nr. 215/2001 inclusiv prin publicarea acestora în buletinul oficial al județului și pe site-ul oficial al unității administrativ-teritoriale, inventarul bunurilor aparținând domeniului public al unei unități administrativ-teritoriale este aprobat prin Hotărâre de Guvern publicată în Monitorul Oficial al României, lista serviciilor prevăzute de Legea nr. 10/2001 este diferită de la o lună la alta, aducerea la cunoștința publică a acesteia se realizează prin afișare în condițiile legii speciale, toate informațiile solicitate de către reclamant se regăsesc pe site-ul oficial al unității administrativ-teritoriale, acesta a invocat în mod generic informațiile solicitate și nu a achitat taxele aferente copiilor solicitate, instanța a apreciat că reclamantul nu a fost în nici un mod îngrădit în drepturile sale prevăzute de Legea nr. 544/2001, de Constituția României și de tratatele internaționale la care România este parte în sensul că, în mod nejustificat i s-ar fi încălcat accesul la o informație de interes public.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxelor de timbru a formulat recurs, reclamantul, solicitând în principal casarea acestei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, iar în subsidiar schimbarea ei în sensul admiterii acțiunii sale, constatând netemeinicia sentinței.
Recursul este motivat în drept pe dispozițiile art.304 alin.5, 7 și 9 Cod procedură civilă.
1. În susținerea primei teze, arată recurentul că, hotărârea este nelegală, deoarece întâmpinarea formulată de pârâtă nu i-a fost comunicată, instanța de fond procedând la recalificarea acesteia drept concluzii scrise. Cu toate acestea, a reținut în considerentele hotărârii aspecte din această întâmpinare, față de care recurentul a fost împiedecat să-și exercite dreptul la apărare.
În atare situație susține că, nu a avut parte de un proces echitabil, fiind încălcate dispozițiile art.6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și dispozițiile art.86 și 114 alin.1, precum și 116 Cod procedură civilă.
Invocă nelegalitatea hotărârii, deoarece cercetarea judecătorească a fost extrem de sumară și părtinitoare în opinia recurentului, fiind încălcate principiile egalității procesuale și a aflării adevărului, deoarece instanța s-a pronunțat asupra cererii sale la primul termen de judecată, suprimându-i dreptul la apărare și posibilitatea de a administra probe.
2. Pe fondul cauzei, arată că, instanța de fond a înțeles să administreze probe inexistente la dosar atunci când a reținut în considerentele sentinței că informațiile solicitate se găsesc pe site-ul oficial al intimatei, deși nici o probă nu susține această afirmație.
În continuarea motivelor de recurs, se fac referiri la motivele ce l-au determinat să solicite informațiile de interes public, respectiv legătura cererii sale cu alte cereri adresate intimatei, în temeiul Legii nr.10/2001.
Arată că, informațiile sunt necesare ca probe în dosarul nr- al Tribunalului Brașov în care a fost atacată dispoziția nr.11.944/2007 a Primarului Municipiului
Susține că, comunicarea de mesaje electronice este pe deplin posibilă și în concordanță cu prevederile legii, contrar susținerilor instanței de fond, câtă vreme Legea nr.455/2001, reglementează aspecte legate de semnătura electronică.
Apreciază că, este nelegal ca dreptul la informațiile de interes public, ce este recunoscut de Constituția României, să fie cenzurat de instanță, și că Unitatea Administrativ Teritorială, respectiv Municipiul B, are obligația să fie înscrisă în Sistemul Electronic Național și să comunice informațiile de interes public în format electronic.
În final, consideră ca legală și fundamentată cererea sa privind furnizarea de informații de interes public în format electronic, datele fiindu-i necesare pentru a evidenția activitatea nelegală, potrivnică prevederilor nr.OG137/2000, prin care intimata suprimă dreptul cetățenilor la un tratament egal.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Municipiul B - prin primar, solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Se arată că, potrivit răspunsului trimis petentului la cererea sa, poziția intimatului nu a fost aceea de refuz de comunicare, ci de precizare a modalității de rezolvare a cererii, în condițiile în care recurentul a solicitat un număr foarte M de înscrisuri, punându-i-se în vedere să indice numărul fiecărei hotărâri și dispoziții pe care dorește să o primească în copie, precum și faptul că potrivit HCL nr.919/2006, pentru comunicare se percepe o taxă pe care trebuie să se achite.
Se invocă dispozițiile art.6 lit.b din Legea nr.544/2001, în justificarea răspunsului dat petentului recurent.
Potrivit acestui text de lege, informația solicitată trebuie să fie formulată astfel, încât să permită autorității, căreia îi este solicitată, identificarea ei.
Se mai arată că, actele administrative cu caracter normativ, au fost aduse la cunoștința publică în condițiile prevăzute de Legea nr.215/2001, inclusiv prin publicarea lor în Buletinul Oficial al județului și pe site-ul intimatului.
În ce privește motivele de recurs, vizând necomunicarea concluziilor scrise și nemotivarea dispozitivului hotărârii atacate, consideră că ele sunt pur formale, nefiind susținute nici în fapt, nici în drept. Nici un act de procedură nu obligă instanța la comunicarea concluziilor scrise.
Dreptul la apărare al reclamantului nu a fost încălcat, în condițiile în care acesta a solicitat judecarea în lipsă și nu a cerut administrarea de probe prin acțiunea sa.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, recurentul sintetizează susținerile din recursul său.
Consideră că, intimatul a recunoscut că datele solicitate sunt de interes public, că el are dreptul de a accesa aceste date, dar că motivarea privind angajarea unei părți importante din timpul personalului primăriei, este lipsită de temei.
Interesul public primează, astfel că intimatul are obligația de a optimiza funcționarea aparatului său administrativ spre buna informare a cetățenilor.
În ce privește faptul că datele solicitate ar fi generice și nu specifice, consideră că acesta a fost greșit interpretat de instanța de fond, câtă vreme s-a referit în mod concret la a solicita lista cu bunurile indicate în acțiune, pentru care intimatul trebuie să aibă identificări clare, deținând o bază de date permanent actualizată. Necomunicarea acestor date, o apreciază ca un refuz nejustificat.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a apărărilor formulate, a actelor și lucrărilor de la dosar, precum și în temeiul dispozițiilor art.304/1 Cod procedură civilă, curtea de apel constată că, este legală și temeinică.
1. În principal, recurentul solicită casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în temeiul dispozițiilor art.304 alin.5, 7 și 9 Cod procedură civilă.
Motiv de casare al unei sentințe este doar cel prevăzut la art.304 alin.5 Cod procedură civilă, motivele de la art.304 alin.7 și 9 Cod procedură civilă fiind doar motive de modificare, astfel că această cerere va fi analizată doar prin prisma motivului de casare de la art.304 alin.5 Cod procedură civilă.
Potrivit acestui text de lege, încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod procedură civilă, are drept sancțiunea casarea hotărârii atacate.
În conformitate cu acest din urmă text de lege, actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent, se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit o vătămare părții, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea lor.
În speță, prin acțiunea introductivă reclamantul recurent a solicitat, potrivit dispozițiilor art.242 Cod procedură civilă, judecarea cauzei și în lipsă, astfel că nu s-a prezentat la termenul de judecată pentru care a fost legal citat. Instanța a amânat pronunțarea hotărârii cauzei cu o săptămână, în termenul de pronunțare ajungând la dosar întâmpinarea formulată de către intimatul pârât Municipiul B - prin primar.
Cum prin întâmpinarea formulată, dar depusă la dosar cu încălcarea dispozițiilor art.114/1 alin.2 Cod procedură civilă, nu s-au invocat excepții de nulitate absolută și nu s-au solicitat nici probe, în mod legal și corect instanța de fond a recalificat-o concluzii scrise, apreciind că nu se impune comunicarea acestora cu reclamantul petent, deoarece nici un text de lege nu prevede o astfel de obligație.
Ca atare, curtea de apel constată că, în speță nu se regăsește nici un motiv de nulitate, prevăzut de art.105 alin.2 Cod procedură civilă, care să ducă la casarea sentinței atacate, așa cum a solicitat recurentul prin recursul său.
În ceea ce privește afirmația că, recurentul nu ar fi avut parte de un proces echitabil, deoarece instanța s-a pronunțat la primul termen de judecată, neputând ca acesta să administreze probe, se va reține că și această critică este nefondată.
Potrivit dispozițiilor art.112 alin.5 Cod procedură civilă, în cazul în care dorea administrarea de probe, recurentul reclamant avea obligația ca să le indice în cererea de chemare în judecată, odată cu formularea acesteia.
Reclamantul recurent nu numai că nu a solicitat probe prin acțiunea formulată, mai mult a solicitat judecarea cauzei sale în lipsă.
Faptul că instanța a judecat cererea la primul termen, nu este o dovadă a nerespectării dreptului recurentului la un proces echitabil și nici a faptului că cercetarea judecătorească a fost sumară, ci a faptului că instanța a respectat dispozițiile art.22 alin.5 din Legea nr.544/2001, potrivit cărora plângerea formulată de către persoana vătămată în drepturile sale se judecă în procedură de urgență.
2. În subsidiar, pe fondul cauzei, hotărârea este criticată ca fiind nelegală, dată cu aplicarea greșită a legii, precum și pentru faptul că nu cuprinde motivele pe care se sprijină hotărârea.
Sub acest aspect se va reține că, potrivit dispozițiilor art.6 lit.b din Legea nr.544/2001, informația solicitată trebuie să fie astfel formulată, încât să permită autorității sau instituției publice identificarea ei.
În speță, este mai mult decât evident că informația solicitată, care de fapt reprezintă informații complexe, sunt imprecise câtă vreme petentul reclamant nu precizează în vederea identificării imobilele, terenurile și hotărârile consiliului local, precum și dispozițiile primarului care dorește să-i fie comunicate.
În atare situație, în mod corect instanța de fond a reținut că pârâtul intimat nu a refuzat eliberarea informației solicitate prin adresa de la fila 7 din dosarul primei instanțe, ci i-a pus în vedere recurentului reclamant să-și precizeze cererea în vederea identificării corecte a informației solicitate.
Pe de altă parte, Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, nu conține nici o dispoziție cu privire la obligativitatea introducerii acestui sistem, ci doar reglementează modul de folosire și aplicare a acestei semnături electronice, care este la latitudinea fiecărei persoane fizice sau juridice.
Așa fiind, nu se poate reproșa intimatului pârât că nu uzează de această semnătură electronică, ori, cum cererea reclamantului recurent viza comunicarea de copii conforme, în mod corect a reținut instanța de fond că în atare situație astfel de copii nu-i pot fi comunicate în format electronic.
În ce privește motivul prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă, curtea de apel constată că, acesta nu subzistă, susținerile recurentului vizând nemotivarea dispozitivului hotărârii, fiind contrazise flagrant de considerentele pe larg arătate ale sentinței atacate.
Pe baza celor mai sus arătate, constatând că nu subzistă nici unul dintre motivele de recurs invocate de reclamantul recurent, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 și art.316 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurentul, împotriva sentinței nr.329 din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 3 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- jud. fond. - Gh.
- dact. - 2 ex.
- 10.04.2008
Președinte:Rițiu RoxanaJudecători:Rițiu Roxana, Boța Marilena, Blaga Gabriela
