Anulare act administrativ fiscal. Sentința 1491/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.1491
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 07.04.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Ghica Alina Nicoleta
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta, prin avocat și pârâtul personal, lipsind pârâtul Ministerul Justiției.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că, la data de 2.04.2009 pârâtul a depus la dosar Ordinul prin care a fost numit asistent judiciar în cadrul Tribunalului Vâlcea, conform dispozițiilor instanței de la termenul anterior.
Reclamanta, prin apărător, arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Pârâtul arată că nu are probe de solicitat în cauză.
Curteaconstată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta, prin apărător, solicită admiterea acțiunii, anularea Ordinului de numire a domnului în funcția de asistent judiciar în cadrul Tribunalului Vâlcea, obligarea pârâtului la acordarea drepturilor salariale și plata acestora de la data de 01.07.2008 și a primelor de vacanță aferente anilor 2008 și 2009. Depune la dosar concluzii scrise.
Pârâtul, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, conform motivelor arătate prin întâmpinare de Ministerul Justiției. Ordinul prin care a fost numit în funcția de asistent judiciar a fost emis cu respectarea prevederilor legale. Depune la dosar note scrise.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal la 17.XII.2008 reclamanta a solicitat în contradictoriu cu MINISTERUL JUSTIȚIEI, anularea ordinului de numire Dl., asistent judiciar în cadrul Tribunalului Vâlcea - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și obligarea pârâtului Ministerul Justiției la recunoașterea și plata drepturilor salariale ce îi revin, reprezentând salariul brut ce i s-ar fi cuvenit lunar de la 1.07.2008 până la data expirării mandatului și prima de vacanță aferentă anilor 2008 și 2009, inclusiv majorările salariale intervenite.
În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat că, prin Ordinul nr.1757/C/ a fost numită în funcția de magistrat consultant la Tribunalul Vâlcea pentru un mandat de 4 ani începând cu 1.07.2004, ordinul fiind emis de pârât potrivit art.691din Legea 92/1992 republicată și modificată.
Prin dispozițiile Legii 304/2004 intrată în vigoare în luna octombrie 2004 au fost abrogate dispozițiile art.691Legea 92/1992, respectiv textul de lege care reglementează durata mandatului magistratului consultant ca fiind de 4 ani, potrivit dispozițiilor art.110 din Legea 304/2004 durata acestui mandat fiind de 5 ani.
În raport de aceste dispoziții ale Legii 304/2004 rezultă că mandatul reclamantei ar fi expirat în luna octombrie 2009.
Întrucât legiuitorul nu distinge între asistenții judiciari numiți conform procedurii de selecție stabilită prin HG 616/2005 și cei numiți potrivit art.115 din Legea nr.304/2004 reiese că mandatul început sub imperiul legii vechi ar fi trebuit să-i expire după 5 ani.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1, art.1 al.2 din Legea nr.554/2004.
În dovedire reclamanta a depus la dosarul cauzei dovada îndeplinirii procedurii prealabile, copie a carnetului de muncă, alte înscrisuri.
La termenul de judecată de la 24.02.2009 reclamanta a solicitat introducerea în cauză a numitului.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată arătând că potrivit dispozițiilor art.17 al.3 din Legea 92/1992 erau numiți pe o perioadă de 4 ani de către Ministrul Justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, iar prin OUG 620/2002 asistenții judiciari în funcție la data intrării acesteia în vigoare erau de drept magistrați consultanți.
Conform art.691din Legea nr.92/1992 republicată, mandatul acestora era tot de 4 ani și înceta de drept la împlinirea termenului, fiind numiți tot de ministrul justiției la propunerea Consiliului Economic și Social.
Ulterior, potrivit art.110 din Legea nr.304/2004 asistenții judiciari au fost numiți de ministrul justiției la propunerea Consiliului Economic și Social pe o perioadă de 5 ani, iar potrivit art.115 din același act normativ, magistrații consultanți în funcție la data intrării în vigoare a legii, sunt numiți de drept în funcțiile de asistenți judiciari și își continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă și asigurări sociale.
Susține pârâtul că întrucât legea nu retroactivează, mandatul asistenților judiciari numiți în funcția anterior intrării în vigoare a Legii 304/2004 este de 4 ani și încetează de drept la expirarea acestui termen.
În ceea ce privește capătul de cerere privind anularea Ordinului de numire în funcția domnului, pârâtul arată că prin emiterea acestui ordin reclamanta nu a fost în nici un fel prejudiciată, întrucât la data emiterii acestuia, raporturile sale de serviciu încetaseră.
Atașat întâmpinării, pârâtul a depus la dosarul cauzei actele avute în vedere la emiterea ordinului contestat.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei note scrise și a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Reclamanta a fost numită în funcția de magistrat consultant la Tribunalul Vâlcea pentru un mandat de 4 ani, începând cu 1.07.2004, potrivit dispozițiilor art.17 al.3 din Legea 92/1992 în vigoare la acea dată conform cărora asistenții judiciari erau numiți pe o perioadă de 4 ani de către ministrul justiției la propunerea Consiliului Economic și Social.
Prin dispozițiile art.110 din legea nr.304/2004 s-a prevăzut numirea asistenților judiciari de către ministrul justiției la propunerea Consiliului Economic și Social pe o perioadă de 5 ani, iar conform art.115 din Legea 304/2004 magistrații consultanți în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiți de drept în funcțiile de asistenți judiciari și își continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă și asigurări sociale.
În raport de succesiunea în timp dispozițiilor legale care au reglementat desfășurarea activității asistenților judiciari și a magistraților consultanți și în considerarea principiului neretroactivității legii, Curtea va înlătura susținerea reclamantei potrivit căreia prin intrarea în vigoare a Legii 303/2004, durata mandatului asistenților judiciari numiți potrivit Legii 92/1992 este de drept prelungită cu un an de la 4 la 5 ani.
Din interpretarea acelorași dispoziții legale reiese de asemenea că reclamanta a reținut în mod eronat existența două mandate distincte reglementate de Legea 92/1992, respectiv de Legea 303/2004 care ar privi funcții distincte, cu denumiri diferite, corespunzătoare pentru două instituții juridice distincte.
Dispozițiile art.115 din Legea nr.304/2004 prevăd în mod expres că magistrații consultanți în funcție la data intrării în vigoare legii, sunt numiți de drept în funcțiile de asistenți judiciari și își continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă și asigurări sociale, astfel încât este indubitabil faptul că instituția magistratului consultant a fost asimilată celei de asistent judiciar.
Durata mandatului unei persoane numite într-o funcție este guvernată de legea sub imperiul căreia s-a realizat numirea în respectiva funcție, neputând fi modificată decât prin dispoziții legale exprese.
În condițiile în care legiuitorul a prevăzut în dispoziții exprese doar continuarea activității magistraților asistenți, până la încetarea de drept a mandatului acordat potrivit Legii 92/1992, nu se poate reține prelungirea acestuia cu încă un an, în condițiile în care reclamanta a fost numită pe o perioadă determinată de 4 ani.
În ceea ce privește nelegalitatea ordinului de numire a pârâtului în funcția de asistent judiciar, Curtea reține că reclamanta nu a făcut dovada existenței vreunei vătămări ce i s-ar fi produs prin emiterea acestui ordin, în condițiile în care la data adoptării acestuia raporturile sale de serviciu cu pârâtul Ministerul Justiției încetaseră de drept.
În considerarea celor expuse anterior, având în vedere dispozițiile art.115 din Legea 304/2004, art.1 din Legea 554/2004, Curtea va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de formulată de reclamanta domiciliată în-, Bl.1B,.1,.4,.11, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR CETĂȚENȘTI cu sediul în B,-, sector 5 și cu domiciliul ales la Tribunalul Râmnicu Vâlcea,-, județul V, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 7 aprilie 2009.
PRESEDINTE GREFIER
Red.
Tehnored./5 ex.
15.06.2009
Președinte:Ghica Alina NicoletaJudecători:Ghica Alina Nicoleta
