Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1524/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act administrativ -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALA, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1524
Ședința publică din 8 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Hîncu Cezar
JUDECĂTOR 2: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 3: Surdu Oana
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale S, cu sediul în S,-, jud. S,împotriva sentinței nr. 1048 din 26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-), în contradictoriu cu reclamanta, cu domiciliul în com., nr. 445, jud. S și pârâții intimați Guvernul României B și Direcția de Muncă și Protecție Socială
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 1 octombrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi 8 octombrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, sub nr- la data de 15.01.2009, reclamanta, în contradictoriu cu Agenția Județeană de Protecție Socială Sas olicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea Deciziei nr.11966 din data de 20.10.2007 emisă de pârâtă.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin Decizia mai sus-menționată în mod nejustificat s-a stabilit o singură indemnizație de creștere de 600 de lei doar pentru una dintre minorele, fără a ține cont de faptul că a născut două fetițe.
În dovedire a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială Saf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că începând cu data de 01.10.2008 în subordinea Ministerului muncii, Familiei și Egalității de Șanse funcționează Agenția Națională pentru Prestații Sociale care se sigură prin organizarea direcțiilor de muncă și protecție socială județene și a municipiului B, iar pe fondul cauzei a solicitat instanței respingerea acțiunii motivat de faptul că potrivit art.3 al.1 din nr.HG1025/2006 prin naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii; așadar, indiferent de numărul copiilor dintr-o naștere, concediul de indemnizație pentru creșterea copilului se acordă o singură dată, luându-se în considerare o singură naștere.
Pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a instanței în ceea ce privește soluționarea excepției de nelegalitate a Hotărârii Guvernului nr.1025/2006, raportat la disp.art.3 cod procedură civilă, iar în al doilea rând a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că reclamanta, prin acțiunea introductivă s-a judecat cu
Prinsentința nr. 1048 din 26 mai 2009, Tribunalul Suceavaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a S, a constatat că S nu are calitate procesuală pasivă în cauză, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava ca nefondată și a admis acțiunea, având ca obiect "anulare act administrativ" formulată de reclamantă, obligând pârâta la emiterea unei noi decizii prin care să acorde reclamantei două indemnizații pentru nașterea minorelor și în cuantum de 600 lei lunar fiecare, pentru al doilea copil începând cu data de 29.06.2007.
Cu privire la excepțiile invocate de pârâte, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit disp.art.1 raportat la art. 3 din nr.HG1285/2008 Agenția pentru Prestații Sociale este o instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse care are ca scop administrarea și gestionarea tuturor prestațiilor sociale acordate de la bugetul de stat. În subordinea Agenției Naționale pentru Prestații Sociale se află agențiile județene pentru prestații sociale organizate ca servicii publice deconcentrate cu personalitate juridică.
Raportat la aceste dispoziții legale, agențiile județene pentru prestații sociale a preluat prerogativele Direcției pentru Muncă și Protecție Socială S, astfel încât excepția lipsei calității procesuale pasive a prim-pârâtei este justificată.
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale invocată de Guvernul României, prin care a arătat că tribunalul nu este instanța competentă să soluționeze excepția de nelegalitate a nr.HG1025/2006, instanța a respins-o ca nefondată motivat de faptul că în prezenta cauză nu s-a invocat nici o excepție de nelegalitate a vreunui articol din textul de lege mai sus-menționat.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului este dată în cauză, din moment ce reclamanta se judecă cu pârâta Agenția Județeană pentru Prestație Socială, instituție aflată în subordinea Agenției naționale pentru Prestații Sociale, mai mult decât atât, actul administrativ contestat în cauză nu este emis de o autoritate publică centrală, astfel încât excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României este justificată în cauză.
Cu privire la fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
HG nr.1825/2005 a fost adoptată pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a nr.OUG148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului. Prin acest act normativ au fost definiți beneficiarii și situațiile de eligibilitate pentru acest drept de indemnizație pentru creșterea copilului și au fost prevăzute condițiile și procedurile de acordare a dreptului.
Normele metodologice prevăzute în art.2 sunt însă în contradicție cu dispozițiile legale pentru aplicarea cărora au fost emise, deoarece definiția stabilită pentru naștere, ca element de referință în acordarea indemnizației lunare, deoarece creează o discriminare între persoane aflate în situații identice, fără să existe o justificare de ordin obiectiv, respectiv între copii proveniți din aceeași naștere și cei rezultați dintr-o naștere simplă, care beneficiază de întreaga indemnizație. Acordarea acestei indemnizații lunar și nu doar la momentul nașterii, o singură dată confirmă că definiția nașterii avută în vedere la adoptarea nr.OUG148/2005, trebuie raportată la numărul de copii rezultați din naștere.
Instanța de fond a apreciat că la adoptarea actului normativ mai sus-menționat legiuitorul a avut în vedere situația cea mai frecventă, aceea a nașterii simple, ceea ce nu poate exclude din sfera de aplicare și situațiile de excepție, înlăturând de la beneficiul legii anumite categorii de persoane fără existența unei justificări obiective.
Împotriva sentinței tribunalului, a declarat recurs pârâta Agenția Națională pentru prestații Sociale
În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat - în esență - că indemnizația lunară și concediul prevăzute la art. 1 din OUG nr. 148/2005 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri, potrivit art. 6 alin. 1) din același act normativ și că în cazul suprapunerii a două sau trei situații de natură a genera acest drept, în condițiile prev. la alin. 1), se acordă o singură indemnizație, întrucât atât concediul cât și indemnizația de creștere a copilului se acordă persoanei îndreptățite și nu copilului, în conformitate cu disp. art. 8 din HG nr. 1025/2006.
Reclamanta prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele dosarului,curteaconstată recursul nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit disp. art. 1 din nr.OUG 148/2005, persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prev. Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum și de o indemnizație lunară în cuantum de 600 lei.
De asemenea, în conformitate cu disp. art. 6 alin. 1) din același act normativ, concediul și indemnizația lunară prev. la art. 1 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri, iar în cazul suprapunerii a două sau trei situații de natură a genera acest drept, în condițiile prev. la alin. 1), se acordă o singură indemnizație, în cuantumul prevăzut de această ordonanță de urgență, potrivit prev. art. 6 alin. 4.
Prin naștere se înțelege, potrivit art. 3 alin. 1) din Normele metodologice de aplicare a prev. nr.OUG 148/2005, aprobate prin nr.HG 1025/2006, aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii.
Ori, această din urmă dispoziție a fost constatată a fi nelegală prin mai multe hotărâri judecătorești rămase irevocabile, reținându-se că se adaugă actului normativ cu forță superioară în aplicarea căruia a fost adoptat și că încalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și una multiplă.
Prin urmare, nu există justificare pentru acordarea de indemnizații pentru creșterea fiecărui copil doar atunci când ei provin din nașteri diferite, survenite la interval de cel puțin doi ani, atâta timp cât cheltuielile pentru creșterea fiecărui copil sunt aceleași, indiferent dacă au rezultat dintr-o singură naștere sau din nașteri diferite.
Nu poate fi primită interpretarea dată de pârâta recurentă în ce privește beneficiarul indemnizației pentru creșterea copilului, respectiv că părintele ar avea această calitate, atâta timp cât, din chiar cuprinsul textului legal rezultă fără nici un dubiu că indemnizația se acordă "pentru creșterea copilului".
Mai mult, chiar proiectul de lege asumat de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale - autoritatea centrală, raportat la recurenta Agenția Județeană de Protecție Socială S, prevede acordarea dreptului pentru fiecare copil născut.
În aceste condiții, cum față de motivele invocate, hotărârea instanței de fond este temeinică și legală și în cauză nu există motive de nulitate absolută care să poată fi invocate din oficiu, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale S, cu sediul în S,-, jud. S,împotriva sentinței nr. 1048 din 26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-), în contradictoriu cu reclamanta, cu domiciliul în com., nr. 445, jud. S și pârâții intimați Guvernul României B și Direcția de Muncă și Protecție Socială
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 1 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Tehnored.
Ex. 2/14.10.2009
Președinte:Hîncu CezarJudecători:Hîncu Cezar, Grosu Cristinel, Surdu Oana
