Anulare act administrativ fiscal. Decizia 2614/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 2614

Ședința publică de la 11 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu

-- - - JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu

-- - - Judecător

Grefier -

XXXX

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DGFP G, împotriva sentinței nr. 1579 din data de 7 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

La apelul nominal s-au prezentat consilier juridic pentru recurenta pârâtă DGFP G și administrator pentru intimata reclamantă - SRL.

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei, după care,

Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, a pus recursul în dezbaterea părților pentru a pune concluzii:

Consilier juridic pentru recurenta pârâtă DGFP G solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

Administrator pentru intimata reclamantă - SRL pune concluzii de respingerea recursului, menținerea sentinței ca legală și temeinică.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin sentința nr. 1579 din 07 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj s-a admis contestația formulată de - SRL împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor

S-a dispus anularea în parte a deciziei nr.1/03.01.2008 în sensul că exonerează reclamanta de plata TVA în sumă de 8582 lei, urmând a se menține în privința contribuțiilor sociale doar accesoriile calculate între data scadenței 25.09.2005 și cea a plății 29.12.2005.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că în ceea ce privește TVA în sumă de 8582 lei stabilit suplimentar prin raportul de inspecție fiscală, tribunalul a constatat că nu există la dosar nici o dovadă că cele 9 facturi nu au fost contabilizate de agentul economic, ba mai mult reiese din modul de redactare al deciziei că s-au prezentat aceste 9 facturi ce au fost supuse controlului inspecției fiscale.

Este adevărat că din cele 9 facturi două din ele nu sunt complete, în sensul că nu conțin codul d e TVA al furnizorului pentru beneficiarii cărora reclamanta le-a livrat material lemnos ( în speță facturile nr. 005 din 08.05.2007 și 006 din aceeași dată) dar acestea se completează cu adresa nr. 64 din 26.06.2007 ( fila 29 ) ce a fost emisă unui alt beneficiar din România de DGFP H și cu adresa nr. 25 din 05.11.2007 emisă către reclamantă de DGFP G, din coroborarea acestora rezultând că furnizorilor cărora le- fost livrat materialul lemnos dețin un cod valabil de identificare în scopul de TVA.

În aceste condiții tribunalul a concluzionat că operațiunea în sine, în condițiile în care cumpărătorul dintr-un alt stat membru al deține cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, este scutită de taxă și se justifică cu cele 9 facturi fiscale, adresele emise de DGFP H și DGFP G, avizele de însoțire a mărfii depusă de reclamantă la dosar precum și extrasele de cont care fac dovada achitării contravalorii mărfii de acești beneficiari.

Sunt deci îndeplinite dispozițiile art. 143 alin 2 lit a din L 571/2003 precum și art. 10 alin 1 din Ordinul 2222/2006 de aplicare a art. 143 din codul fiscal, așa încât se constată că pârâta trebuia să acorde scutirea de taxă pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate de reclamantă către furnizorii din, pentru cele 9 facturi fiscale depuse în copie conform originalului de către reclamantă.

S-a reținut că suma de 8582 lei TVA stabilită suplimentar de echipa de inspecția fiscală nu este datorată, în sprijinul acestei soluții fiind și disp. art. 213 alin 4 din OG 92/2003, în soluționarea contestației de către organul competent ( și evident de către instanță ) contestatorul putând să depună probe noi în susținerea cauzei, asupra cărora urmează să se pronunțe organul de soluționare competent, după caz.

În ceea ce privește cererea agentului economic privind contribuțiile sociale ( reținute de la asigurați și datorate de angajator ) aferente lunii august 2005, urmează să se rețină că prin decizia nr. 1/2008 pârâta a stabilit " acestea nu s-au declarat", însă în realitate reclamantul le-a declarat și le-a plătit cu întârziere, în acest sens fiind ordinele de plată nr. 11 -15 din 29.12.2005, declarația 100 fiind înregistrată la pârâtă cu nr. 86945 din 06.10.2005, ordinele de plată fiind vizate de bancă.

În situația expusă este evident că reclamanta datorează doar accesoriile calculate între data scadenței 25.09.2005 și cea a plății 29.12.2005, neavând relevanță susținerea pârâtei din întâmpinare conform căreia " agentul economic nu a declarat corect debitele" întrucât ceea ce se cenzurează în prezenta cauză este decizia nr. 1/2008 și motivele pentru care cererea reclamantei ce vizează ce vizează contribuțiile sociale a fost respinsă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DGFP G, criticând sentința ca netemeinică și nelegală.

În motivele de recurs pârâta susține că sentința pronunțată de Tribunalul Gorj este nelegală și netemeinică, motivat de faptul că instanța de fond a reținut un număr de două facturi din numărul total de nouă, întocmite de intimată, care nu sunt complete, iar pe de altă parte instanța nu a reținut că intimata nu a prezentat documentele legale necesare pentru justificarea scutirii de TVA.

Un alt motiv de recurs face referire la capătul de cerere privind contribuția individuală de asigurări sociale, contribuția de asigurări pentru șomaj datorată de angajator și cea reținută de la asigurați de plata cărora a fost exonerată intimata reclamantă prin hotărârea atacată, deși aceasta nu a înregistrat corect aceste contribuții, fiind aplicabile prevederile art. 82 alin. 3 din OG nr. 92/2003

Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtă ca fiind nefondat și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Gorj.

Recursul este întemeiat urmând să fie admis pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin cererea introductivă reclamanta - SRL TG-J a solicitat anularea deciziei nr. 1/03.01.2008 emisă de DGFP G, a deciziei nr. 533/23.10.2007 și a raportului de inspecție fiscală emis la 22.10.2007 de Tg-

Prin sentința atacată Tribunalul Gorja admis contestația reclamantei și a anulat în parte decizia emisă de pârâtă cu nr. 1/03.01.2008 exonerând reclamanta de plata TVA, dar fără să se pronunțe și asupra capetelor de cerere privind anularea raportului de inspecție fiscală din 22.10.2007 și a deciziei de impunere nr. 533/23.10.2007 emise de Tg-

Procedând astfel, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, în sensul că a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, fiind incidente prevederile art. 312 alin. 3

Totodată, cauza a fost soluționată în contradictoriu doar cu DGFP G,în calitate de pârâtă, fără a fi citată în cauză și Tg-J, care a pronunțat cele două acte administrativ-fiscale menționate, fiind astfel incidente și prevederile art. 304 pct. 5

Pentru considerentele expuse și în raport de prevederile legale menționate, se va admite recursul declarat de pârâtă și pe cale de consecință se va casa sentința pronunțată de instanța de fond cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta DGFP G, împotriva sentinței nr. 1579 din data de 7 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 11 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.jud.DU

CB/2 ex./12.01.2009

Jud.fond

Președinte:Magdalena Fănuță
Judecători:Magdalena Fănuță, Teodora Bănescu, Doina Ungureanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 2614/2008. Curtea de Apel Craiova