Anulare act administrativ fiscal. Decizia 393/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 393

Ședința publică de la 16 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti

JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie

JUDECĂTOR 3: Laura Chimoiu

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul G împotriva sentinței nr.1443 din 19 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât D- BIROUL ȘI.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant G asistat de avocat și consilier juridic pentru intimatul pârât D- BIROUL ȘI.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Curtea apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.

Avocat pentru recurentul reclamant solicită admiterea recursului pentru motivele prevăzute de art.304 pct.9 și 9. proc. civ. modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei la restituirea armei.

Susține că sunt incidente prevederile art.304 pct.7 proc. civ. sentința cuprinzând motive contradictorii, în sensul că se reține că prin sentința penală s-a constatat că fapta săvârșită de reclamant nu constituie infracțiune, însă instanța de fond apreciază că dispoziția emisă de pârâtă este legală.

Consideră că instanța a făcut o greșită aplicare a legii, reținând aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art.30 alin.1 din Legea nr. 295/2004, întrucât s-a depus sentința prin care s-a constatat că fapta săvârșită de reclamant nu constituie infracțiune, neprezentând pericol social și susține că se aplică prevederile art.91 penal atunci când fapta nu atrage răspunderea penală.

Arată că a invocat excepția puterii de lucru judecat, întrucât Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiovaa dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului și aplicarea unei amenzi administrative, însă instanța de fond a dispus confiscarea armei. Susține că în ziua în care reclamantul a mers pentru a-și ridica arma, i s-a înmânat dispoziția contestată și i s-a ridicat permisul de port armă.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Consilier juridic pentru intimatul pârât solicită respingerea recursului și menținerea sentinței, arătând că Legea nr.295/2004 condiționează anularea permisului de armă de efectuarea unei cercetări, și nu de existența unei condamnări.

CURTEA:

Asupra recursului de față:

Prin sentința nr. 1443/19.10.2009 pronunțată de Tribunalul Craiova, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin dispoziția atacată s-a făcut aplicarea art.30 alin.1 lit.d) din Lg.295/2004 prin aceea că a săvârșit o infracțiune la regimul armelor și al munițiilor.

Astfel, prin sentința penală nr.261 din 03.02.2009 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr.311/08.05.2009 a Tribunalului Dolj, a fost menținută soluția de scoatere de sub urmărire penală a reclamantului în temeiul art.11 pct.1 lit.b) raportat la art.10 lit.b ind.1 p Cod Penal pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.1 lit.a din Lg.407/2006 și art.136 din Lg.295/2004.

S-a apreciat astfel că faptele reclamantului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Cu privire la legalitatea măsurii luată împotriva reclamantului, așa cum s-a arătat în cele ce preced, instanța constată că în mod corect pârâta a aplicat dispozițiile legale. Conform prevederilor art.30 alin.1 lit.d) din Lg.295/2004, dreptul de deținere a armelor se pierde dacă titularul a săvârșit două contravenții prevăzute de prezenta lege sau o contravenție pentru care legea prevede încetarea dreptului de deținere a armelor, precum și dacă a săvârșit o infracțiune la regimul armelor și munițiilor. În consecință, legea nu condiționează ridicarea dreptului de condamnare, ci doar de săvârșirea unei infracțiuni. Reclamantul a săvârșit infracțiunea, însă a fost condamnat la o măsură administrativă.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamantul G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, recurentul a susținut că hotărârea cuprinde motive contradictorii deoarece deși instanța se referă la soluția adoptată în sentința penală nr. 261/03.02.2006 a Judecătoriei Craiova, rămasă definitivă prin decizia nr. 311/08.05.2009 a Tribunalului Dolj, apreciază greșit legalitatea măsurii luată împotriva sa de către intimat.

O altă critică adusă de recurent este în sensul că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece instanța apreciază eronat că dispozițiile art. 30 alin.1 lit.d din Legea nr. 295/2004 sunt aplicabile în cauză, având în vedere că faptele săvârșite nu constituie infracțiuni.

În cauză s-a formulat întâmpinare de către intimatul Inspectoratul de Poliție D, solicitându-se respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică.

În cuprinsul întâmpinării se arată că în mod corect s-a reținut de către instanță că măsura administrativă aplicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova are caracter punitiv pentru faptele săvârșite și deși acestea nu au gradul de pericol social specific infracțiunii, autorul poate fi educat fără să i se aplice o pedeapsă, ci o sancțiune cu caracter administrativ.

S-a susținut că față de învinuit s-a dispus înlocuirea răspunderii penale cu răspunderea care atrage o sancțiune cu caracter administrativ prevăzută de art. 90 și urm. pen. însă aceasta nu este asimilată achitării, așa cum precizează reclamantul recurent. De asemenea, măsura prevăzută de art. 30 alin.1 din Legea nr. 295/2004 este obligatorie și are caracter complementar, nefiind condiționată de aplicarea vreunei pedepse față de titularul dreptului de deținere a armelor.

Se arată că legiuitorul a dorit să sancționeze pe titularul dreptului de deținere a armelor care a săvârșit o infracțiune și nu pe cel care a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni, cu explicația că atâta timp cât legea prevede la art. 15 alin.1 lit.d din Legea nr. 295/2004 condiția, pentru obținerea autorizării de procurare a armelor letale, că o persoană să nu aibă calitatea de învinuit sau inculpat în cauze penale pentru fapte săvârșite cu intenție, printre care și infracțiunea prevăzută de art. 136 din lege, este o consecință logică și firească anularea dreptului de deținere a armelor pentru titularii care au obținut acest drept.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de actele și lucrările cauzei precum și a dispozițiilor legale incidente în speță, instanța apreciază că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 30 alin.1 lit.d din Legea nr. 295/2004, dreptul de deținere a armelor se pierde, dacă titularul "a săvârșit două contravenții prevăzute de prezenta lege sau o contravenție pentru care legea prevede încetarea dreptului de deținere a armelor, precum și dacă a săvârșit o infracțiune la regimul armelor și al munițiilor".

Din interpretarea textului, reiese că persoana împotriva căreia se va lua măsura ridicării dreptului de deținere a armelor trebuie să fi săvârșit ori două contravenții prevăzute de Legea nr. 295/2004, ori o contravenție pentru care legea prevede încetarea dreptului de deținere a armelor, ori o infracțiune la regimul armelor și munițiilor.

În speță, ceea ce se reține în sarcina reclamantului recurent, prin Dispoziția nr. -/17.06.2009 emisă de Inspectoratul de Poliție D, este săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 136 din Legea nr. 295/2004 modificată de art. 42 alin.1 lit.1din Legea nr. 407/2006 modificată.

Pentru aceste fapte, reclamantul a fost cercetat penal și prin Ordonanța nr. 1891/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiovas -a dispus, în baza art. 11 pct.1 lit.b și art. 10 lit.1și f pr.pen. scoaterea de sub urmărirea penală, aplicându-i-se o amendă în cuantum de 500 lei și măsura confiscării speciale a armei de vânătoare.

Prin sentința penală nr. 261/03.02.2009 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, definitivă prin decizia penală nr. 311/08.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a admis plângerea formulată de petent împotriva Ordonanței nr. 1891/P/2008 și dispus înlăturarea măsurii de siguranță a confiscării armei menținându-se numai măsura scoaterii de sub urmărea penală pentru temeiul indicat. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că pentru ca bunurile să fie confiscate se cer a fi realizate cumulativ trei condiții potrivit art. 118 lit.b pr.pen. și anume: să se săvârșească o infracțiune, lucrurile respective să fi servit la săvârșirea unei infracțiuni și să aparțină infractorului. Cum fapta reținută în sarcina petentului este lipsită de pericol social potrivit art. 181.pr.pen, nu se poate lua măsura confiscării bunurilor care au servit la săvârșirea acesteia, deoarece fapta nu constituie infracțiune.

Prin urmare, dacă fapta săvârșită de petent nu constituie infracțiune, astfel cum a reținut instanța penală și nici contravenții în sensul legii, contrar celor susținute de intimat, aceasta nu se încadrează în nici unul din cazurile prevăzute expres de art. 30 alin.1 lit.d din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.

În aceste împrejurări, se constată că în mod greșit instanța de fond a apreciat ca fiind legală și temeinică Dispoziția nr. -/17.06.2009 emisă de Inspectoratul de Poliție D, deoarece recurentului se încadrează în cazurile prevăzute expres și limitativ de art. 30 alin.1 lit.d din Legea nr. 295/2004.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312.pr.civ. raportat la art. 304 pct. 9.pr.civ. instanța va admite recursul declarat de recurent și va modifica sentința atacată în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamant și va dispune anularea Dispoziției nr.-/17.06.2009 emisă de Inspectoratul de Poliție

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul G împotriva sentinței nr.1443 din 19 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât D- BIROUL ȘI.

Modifică sentința în sensul că admite acțiunea și dispune anularea Dispoziției nr. -/17.06.2009 emisă de

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 Februarie 2010

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.jud.-

Tehnored.

2ex/ 10.03.2010

Jud.fond.

Președinte:Gabriela Carneluti
Judecători:Gabriela Carneluti, Costinel Moțîrlichie, Laura Chimoiu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 393/2010. Curtea de Apel Craiova