Anulare act administrativ fiscal. Decizia 394/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 394
Ședința publică de la 16 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Laura Chimoiu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.2968 din 07 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE M și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant și consilier juridic - pentru intimatele pârâte DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE M și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul a fost declarat în termen legal, este motivat, însă nu a fost semnată cererea de recurs și nu a fost depusă dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a arătat că intimatele pârâte au depus întâmpinare.
Recurentul reclamant semnează în fața instanței cererea de recurs și depune timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Instanța apreciază necesar să lase dosarul la a doua strigare pentru a da posibilitatea recurentului reclamant să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru.
La a doua strigare se prezintă recurentul reclamant și consilier juridic - pentru intimatele pârâte DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE M și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE
Recurentul reclamant depune chitanța nr.532-47-0085 din 16.02.2010 ca dovadă a achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 12 lei.
Curtea apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, arătând că la data de 14.03.2009 a venit în țară, iar Direcția Vamală a considerat că a depășit termenul de 1 an pentru aducerea în țară a bunurilor personale.
Arată că actul său de identitate a fost eliberat în ianuarie 2008, iar instanța de fond nu a avut în vedere actele pe care le-a depus la dosar.
Susține că a contestat actul emis de pârâtă și a formulat memorii către Autoritatea Națională a Vămilor, chiar și către Președinția României.
Reprezentantul intimatelor pârâte solicită respingerea recursului și menținerea sentinței, arătând că s-a formulat plângere administrativă la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale M, așa cum rezultă din întâmpinarea depusă la dosar de
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 2968 din 07 decembrie 209, Tribunalul Mehedinția respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale M și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin Decizia nr. 10/02.10.2009 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de control vamal s-a stabilit că reclamantul datorează pentru bunurile personale introduse în comunitate, drepturi de import în cuantum total de 12.495 lei.
Reclamantul a contestat această decizie prin cererea adresată la data de 19.10.2009 Tribunalului Mehedinți.
De asemenea, reclamantul a formulat contestație împotriva acestei decizii la data de 28.10.2009 la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale M, contestație ce a fost înaintată prin adresa nr. 6170/30.10.2009 la DGFP M unde a fost înregistrată sub nr. 17652/02.11.2009.
Conform art. 205 alin. 1 din OG nr. 92/2003 împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii.
Potrivit art. 209 alin.1 lit. a din același act normativ contestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum și a deciziilor pentru regularizarea situației, emise în conformitate cu legislația în materie vamală, se soluționează de către organele competente constituite la nivelul direcțiilor generale unde contestatarii au domiciliul fiscal atunci când contestațiile au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorie vamală, precum și accesorii ale acestora, al căror cuantum este sub 1.000.000 lei.
Art. 218 alin. 2 din OG nr. 92/2003 prevede că deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.
În raport de dispozițiile legale anterior menționate pentru anularea deciziei de regularizarea situației nr. 10/02.10.2009 emisă de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale reclamantul trebuia să se adreseze cu o contestație la organul de soluționare constituit la nivelul DGFP M, iar împotriva deciziei pronunțate de acesta cu plângere la instanța de contencios administrativ.
Având în vedere că,ulterior sesizării instanței, reclamantul a formulat o contestație împotriva deciziei emise de organul vamal ce nu a fost soluționată de DGFP M printr-o decizie se reține că acesta nu a parcurs procedura administrativă prealabilă prevăzută de OG nr. 92/2003 pentru a putea sesiza instanța de contencios administrativ.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, care a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se arată că a formulat acțiune în contencios, fără a fi introdus în cauză și M și că instanța de fond nu a luat în considerare acesta aspect și nu a pus în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a acestei părți.
La 12.02.2010, intimata Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni vamale Taf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Se arată că instanța de fond, în mod corect și legal a admis excepția lipsei procedurii administrative prealabile întrucât la 19.10.2009 reclamantul a investit Tribunalul Mehedinți cu acțiunea în contencios administrativ fără a parcurge procedura prealabilă stipulată în art.209 al.1 din Codul d e procedură fiscală modificat.
Se mai arată că prin cererea de recurs nu se aduce nicio critică pentru a demonstra netemeinicia și nelegalitatea sentinței civile atacate.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, dar și potrivit art.3041pr. civ. Curtea reține:
Reclamantul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul României și a introdus în țară bunurile personale pe care le deținea la reședința sa din, pentru care a solicitat scutire de drepturi vamale.
Prin decizia nr.10/02.10.2009 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare s-a stabilit că reclamantul datorează drepturi de import în cuantum de 12495 lei pentru bunurile personale aduse în țară.
Această decizie a fost contestată de reclamant direct la instanța de contencios.
Art. 205 din Codul d e procedură fiscală a stabilit o procedură obligatorie și anume calea de atac administrativă potrivit căreia, împotriva titlului de creanță precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație în termen de 30 de zile de la data comunicării acestora, sub sancțiunea decăderii.
Potrivit art.209 din același act normativ, competența de soluționare a unei asemenea contestații revine organelor competente constituite la nivelul direcțiilor generale unde contestatorii au domiciliul fiscal, sau altor organe stabilite de lege în funcție de valoarea sumelor contestate sau emitentului actului contestat, organ care se pronunță cu privire la contestație, printr-o decizie care poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă (art.218 din OG92/2003 R).
În cauza dedusă judecății, reclamantul a sesizat instanța de contencios cu privire la actul administrativ fiscal, fără a parcurge procedura administrativ prealabilă reglementată de nr.OG92/2003.
În consecință, având în vedere aceste considerente, Curtea va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.2968 din 07 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE M și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. -
Tehn. 2ex/16.03.2010
Jud. fond
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Costinel Moțîrlichie, Laura Chimoiu
