Anulare act administrativ fiscal. Decizia 92/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE Nr. 92/CA/2009
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Lazăr
JUDECĂTOR 3: Ștefan Făt
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei nr.648/CA/20 Mai 2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care expune dispozițiile instanței de la termenul de judecată din6 ianuarie 2008.
Se constată că, contestatoarea a depus la dosar note de apărare la care a anexat împuternicirea avocațială și doctrină, totodată solicită judecarea cauzei în lipsă.
Față de înscrisurile depuse la dosar și solicitarea părților de judecare a cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare
Reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială Sibiu anularea deciziei nr.24-10 08 2007 emisă de pârâta, obligarea la emiterea unei noi decizii prin care să acorde indemnizația pentru creșterea copilului pentru fiecare dintre cei doi gemeni născuți la data de 10 02 2007.
În drept s-au invocat prevederile art. 11,20,145^1 din Constituție, art.6 din Tratatul UE, 554/2004.
Secția de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu prin sentința nr. 25/CA/22 01 2008 admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta la emiterea unei decizii prin care să acorde indemnizația pentru creșterea copilului pentru fiecare din cei doi gemeni, a anulat actul atacat. Instanța a reținut prin considerentele expuse ca potrivit dispozițiilor art.1,6 din OUG 148/2004, indemnizația se cuvine a fi acordată pentru fiecare din cei doi copii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta solicitând modificarea hotărârii și respingerea cererii. Prin motivele de recurs se arată că instanța a ignorat dispoziția legală prin care se stabilește că indemnizația se acorda o singură dată în cazul în care se suprapun două sau trei situații de natură a genera dreptul.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 302, 304 pct. 9 din Codul d e procedura civila, OUG 148/2005.
Reclamanta a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului deoarece indemnizația reprezintă o măsură de protecție a copilului, și nu o măsură de protecție a familiei. Se încalcă dispozițiile art. 6 din Tratatul UE care interzice existenta discriminării pentru persoane existente în aceeași situație. Se mai invoca dispozițiile art. 14 din CEDO și art. 1 din Protocolul 12 la CEDO. Potrivit hotărârii Popescu contra României, judecătorul național trebuie să aplice direct norma comunitară.
Prin decizia nr.648/CA/2008 Curtea de Apel a admis recursul declarat, a modificat în tot sentința atacată și pe fond a respins acțiunea reclamantei.
Pentru a decide astfel, a reținut că nr.OUG 148/2005 prevede acordarea unei singure indemnizații în cazul suprapunerii a două sau trei situații de natură a genera acest drept, iar prin Decizia Curții Constituționale nr. 937/2006 s-a constatat că dispozițiile art.6 alin.1 din OUG148/2005 sunt constituționale întrucât nu contravin prevederilor referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.
Totodată Curtea a reținut că nu există discriminare între persoanele care în urma unei nașteri au un singur copil și cele care au doi sau mai mulți copii, deoarece concediul este acordat în considerarea persoanei părintelui care dorește să rămână acasă și să se preocupe de creșterea și îngrijirea copilului, fiind un drept de asigurări sociale. În acest sens s-a reținut că nu există o discriminare în sensul art. 14 din CEDO, Protocolul 12 la CEDO, art.6 din Tratatul
Împotriva deciziei a formulat contestație în anulare contestatoarea, motivând că soluția dată în recurs este rezultatul unei evidente greșeli materiale constând în confundarea unor elemente și date importante din dosarul cauzei, greșeală cu caracter procedural, în legătură cu aspectele de ordin formal ale judecării cauzei.
A susținut că instanța de recurs nu putea să-și bazeze soluția exclusiv pe decizia 937/2006 a Curții Constituționale, deoarece reclamanta nu a invocat neconstituționalitatea art. 6 din OUG148/2005, ci neconformitatea acestora cu art. 14 din CEDO, art. 1 din Protocolul 12 și art. 6 din Tratatul Eroarea materială constă în omisiunea instanței de a cerceta această neconformitate cu dreptul comunitar, fie direct, fie prin procedura obligatorie prejudiciară stabilită de art. 234 din Tratatul UE.
Contestația în anulare a fost legal timbrată.
Contestația în anulare este neîntemeiată.
Potrivit art. 318 alin.1 teza 1 Cod procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
În redactarea acestui articol de lege, legiuitorul a avut în vedere erori materiale evidente, în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului cauzei, neputând fi valorificate pe această cale erori de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a legii.
În speță deși contestatoarea invocă o greșeală materială de ordin procedural, în fapt critică modul în care instanța a aplicat legea pentru a da soluția în cauză.
Este neîntemeiată susținerea contestatoarei cum că soluția din recurs s-a baza exclusiv pe art. 6 din OUG 148/2005 și Decizia 937/2006. Din contră, în considerentele Deciziei nr. 648/CA/2008 au fost reținute și analizate temeiurile pentru care instanța a apreciat că în cauză nu există discriminare între situația copilului unic rezultat dintr-o naștere și cea a doi sau mai mulți copii rezultați dintr-o naștere. În această analiză, Curtea a apreciat că fiecare din acești copii primește alocația de stat cuvenită de 200 lei, dar în ce privește indemnizația pentru creșterea copilului, aceasta se acordă în sprijinul părintelui, înlocuind veniturile salariale pe perioada în care mama dorește să rămână acasă și legea îi permite. În concluzie Curtea a analizat și a constatat că nu există o discriminare în sensul art. 14 din CEDO, Protocolul 12 la CEDO și art.6 din Tratatul, iar apelarea la procedura recursului prejudicial nu este obligatorie.
Din considerentele sus expuse, constatăm că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondată contestația în anulare.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei nr.648/CA/20 Mai 2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 Ianuarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.EL
Dact./ex.2/09 02 2009
Jud.recurs -, -,
Jud.fond.,
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Elisabeta Lazăr, Ștefan Făt
